România Liberă, iunie 1988 (Anul 46, nr. 13551-13576)

1988-06-01 / nr. 13551

! ■ Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — program de acţiune pentru întregul popor Am intrat in ultima lună a primului semestru din acest an hotăritor al cincinalului SARCINILE ECONOMICE. Îndeplinite exemplare Iunie. Ce exprimă, ce sugerează această lună pe care o începem azi ? Unii vor spune : calendaristic, în ciclul anotimpurilor, este prima lună de vară. Răspuns generat de primul lor impuls. Alţii, mai profunzi, mai meditativi, vor răspunde altfel : înainte de toate, iunie este ultima lună a primei jumătăţi de an, a primului semestru. In aceştia vom identifica, repede şi sigur, pe conducătorii din economie, pe toţi cei ce se preocupă de curgerea timpului din punct de vedere economic, al progresului. Pentru că factorul esenţial al progresului este timpul. Aşadar, după ce vom fi desprins, din calendarul acestei luni, treizeci de file, vom cunoaşte bine, riguros exact, cit de rodnic ne va fi anul economic ’88 . Kit de energici şi de pricepuţi am fost, timp de o jumătate de an, în gospodărirea părţii din avuţia naţională Încredinţată nouă spre administrare, în numele şi în interesul întregii noastre societăţi ; în fine, vom şti cit de sincronizate ne sînt faptele cu propria şi omeneasca noastră aspiraţie de continuă prosperitate. Acestui scop, major şi generos, îi consacram comentariul nostru de azi. Prin urmare, să Începem prin a reaminti opţiunea noastră generală exprimată, ca hotărîre, la Conferinţa Naţională a partidului. Aceea de a face, din acest an, anul cu cele mai bune rezultate economice din toţi anii de pină acum ai actualului cincinal. Slujind opţiunii şi eforturilor societăţii de a atinge, negreşit, obiectivul strategic de dezvoltare stabilitde Congresul al XIII-lea al partidului — trecerea României, în acest cincinal, la stadiul superior, de ţară socialistă mediu dezvoltată. Avem toate condiţiile. Iar linia generală şi strategia dezvoltării sunt pe deplin juste, corespund atît cerinţelor obiective, legităţilor generale, cit şi necesităţilor şi posibilităţilor dezvoltării patriei noastre — aşa cum aprecia, în magistrala Expunere la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Aşa stînd lucrurile, societatea aşteaptă, cu o îndreptăţire, ca în această lună iunie, cind in agricultură începe secerişul, în marea şi moderna noastră industrie, la scară naţională, tot o asemenea acţiune de largă anvergură şi de finalizare să se petreacă, oglindită intr-un bilanţ pozitiv, echilibrat, pe primul semestru al anului. Un bilanţ care să ateste, cu certitudinea sa, că toţi indicatorii de producţie şi de eficienţă, planificaţi pentru prima jumătate a anului, au fost îndepliniţi, ba chiar cu plusurile cu care ne-a obişnuit harnica noastră clasă muncitoare de pe urma întrecerii socialiste, a marii competiţii muncitoreşti care se desfăşoară cotidian. Ar mai fi de adăugat un lucru, înainte de a trece la problematica economică majoră din industria naţională. Este vorba de scopul pe care îl urmărim in această etapă de dezvoltare economică de tip puternic intensiv : sporirea mai rapidă a rentabilităţi. Cu avuţia naţională pe care o avem, puternic consolidată şi dezvoltată după Congresul al IX-lea al partidului, o bogăţie de circa 5 trilioane lei, din care fondurile fixe reprezintă 3,2 trilioane, să nu uităm că la jumătatea acestui secol eram o ţară „eminamente agricolă“ ! — putem imprima o mai pronunţată dinamică progresului nostru economic şi social, pe vadul larg al autoconducerii şi autogestiunii, in care am acumulat o vastă experienţă, cu perfecţionările operate succesiv, izvorînd din condiţiile şi realităţile economiei noastre româneşti. Putem trece acum la problematica economică a acestui iunie, favorizat de condiţii şi posibilităţi mai mult ca oricînd. Deci : producţia fizică, la nivelul prevederilor de plan ; producţia de export, la clauzele convenite contractual cu partenerii de peste hotare ; pro- ducţia de utilaj tehnologic pentru noile obiective şi capacităţi de producţie ale propriei, noastre dezvoltări , indicatorii de bază şi iar indicatorii de bază ai eficienţei, economice, cu stîlpul lor axial — beneficiile nete vărsate la bugetul statului, pentru dezvoltarea de ansamblu a economiei naţionale şi a societăţii in întregul ei. Reprezentanţii noştri în consiliile oamenilor muncii din economie, conducătorii de întreprinderi care au atacat, in forţă, măsurile de modernizare a structurilor de producţie, prevăzute pentru acest an, stau probabil liniştiţi. Adică, nici o grijă, totul decurge normal, productivitatea muncii creşte substanţial, costurile de producţie coboară de la lună la lună, produsele noi sau modernizata au şi ajuns, in marea lor majoritate,la benzile de montaj şi chiar 1a beneficiari, beneficiile nete pentru vărsăminte la bugetul statului le-am şi operat. La asemenea colective, la asemenea conducători din economie, în fapt reprezentanţii noştri, ai societăţii, ne gindim tot timpul. Acordindu-le stima şi recunoştinţa amânate din propria lor muncă şi contribuţie, la progresul ţării. Dar nu ne amăgim. Nu ne luăm aspiraţiile, doleanţele, drept fapte împlinite pretutindeni. Nu intră în firea comuniştilor revoluţionari. Situaţia pe ansamblul industriei, al economiei, privind aplicarea cu fermitate a măsurilor de modernizare a producţiei, nu este la fel de avansată. Dovadă că Stefan Zidăriţă (Continuare în pag. a 2 a) ο■ ■ " Proletari din toate ţările, Viniţi-Vâ! Biti COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE I Anul XLVI Nr. 13551 Miercuri 1 iunie 1988 6 pagini — 50 bani Argumente care demonstrează progresul continuu al agriculturii noastre socialiste Magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 29 aprilie a.c., constituind un moment de referinţă pentru imprimarea unui ritm dinamic şi eficient întregii economii, inclusiv agriculturii, a relevat că şi în această importantă ramură s-au produs mutaţii deosebite, care au propulsat producţia agricolă pe linia modernizării şi intensivizării. Secretarul general al partidului — pierind de la marile resurse existente — a cerut să se acţioneze, cu toată hotărirea pentru ca, odată cu satisfacerea integrală a nevoilor populaţiei în produse agroalimentare, „agricultura trebuie se dea o cantitate mult mai mare de produse pentru export, să fie o sursă de acoperire a importului de materii prime necesare dezvoltării economiei naţionale, ridicării generale a bunăstării poporului Drumul parcurs de agricultură în anii construcţiei socialiste a fost trasat de politica agrară a partidului in concordanţă cu condiţiile specifice ale ţârii noastre, cu stadiul de la care am pornit şi realităţile concrete ale fiecărei etape de dezvoltare economicosocială. Este suficient să ne amintim că, timp de aproape trei decenii, din anii ’30 pină în perioada anilor ’50—’60 producţia de cereale a României a înregistrat niveluri foarte scăzute, de 8—9 milioane tone, chiar în anii cei mai favorabili din punct de vedere climatic. Cu o agricultură lipsită de dotare tehnică şi fărimitată, producţiile medii nu depăşeau 800—1 200 kg. de griu, 1 000—1 700 kg. de porumb, 800—900 litri la laptele de vacă şi 1,6—1,9 kg. la lină. Suprafaţa cultivată cu plante uleioase, textile şi pentru alte industrializări deţinea o pondere de numai 5—8 la sută. Socializarea agriculturii s-a impus ca singura cale pentru rezolvarea problemei agrare şi aşezarea acestei ramuri pe baze moderne, cu un potenţial crescut de asimilare a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Transformarea socialistă a agriculturii, încheierea in 1962 a procesului de cooperativizare, a marcat victoria deplină a revoluţiei agrare socialiste, făcind posibilă organizarea agriculturii româneşti pe baza unor noi raporturi sociale, generate de proprietatea de stat şi cooperatistă şi trecerea la o etapă nouă, superioară de soluţionare a problemei agrare prin introducerea relaţiilor socialiste de producţie şi asigurarea unui progres rapid al producţiei agricole, concomitent cu ridicarea nivelului de trai al ţărănimii. Au fost definite funcţiile agriculturii, ca ramură cu rol fundamental în făurirea complexului economic naţional unitar, reprezentînd o importantă sursă de creştere a venitului naţional, bază alimentară a populaţiei şi de materii prime pentru industrie, un mijloc de lărgire a schimburilor economice pe plan internaţional. In această etapă, îndeosebi în anii ce au urmat Congresului al IX-lea, corespunzător realităţilor şi condiţiilor concrete ale construcţiei socialiste in patria noastră, in agricultură au avut loc mutaţii importante, între care un rol decisiv l-a avut trecerea de la mica producţie la marea producţie agricolă. Socializarea principalelor mijloace de producţie, şi in primul rind a pămintului, 86,5 la sută din suprafaţa cultivată fiind trecută în proprietate de stat şi cooperatistă, a permis creşterea lui de an şi modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii, dezvoltarea unităţilor agricole socialiste de producţie, de cercetare ştiinţifică, de mecanizare şi servicii pentru agricultură, in contextul sistematizării teritorial-administrative, al optimizării structurilor producţiei agricole la nivel naţional şi in profil teritorial, in corelaţie cu celelalte activităţi social-economice. Politica de dezvoltare şi repartizare echilibrată a forţelor de producţie pe întreg teritoriul ţării a determinat integrarea agriculturii în dinamica ascendentă a economiei naţionale contribuind la dezvoltarea echilibrată şi armonioasă a acesteia. Asigurarea pentru agricultură a unei puternice baze tehnico-materiale s-a făcut in condiţiile orientării acesteia în direcţia concentrării specializării producţiei agricole din marile unităţi agricole socialiste, multe dintre, acestea, îndeosebi cele de profil zootehnic, căpătind un pronunţat caracter industrial. Astăzi cind sectorul socialist concentrează peste 95 la sută din suprafaţa arabilă iar parcul de tractoare a sporit cu36 la sută faţă de perioada 1965, numărul de combine autopropulsate şi tractate pentru recoltate cereale şi furaje, inclusiv al preselor pentru balotaj a crescut cu 33 la sută faţă de aceeaşi perioadă, suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic s-a redus de la 12, ha la 54 ha, iar pentru creşterea animalelor s-au asigurat capacităţi de producţie modern utilate ; se poate afirma că,au fost soluţionate cele mai importante probleme economice şi sociale in agricultură. De subliniat faptul că producţia globală, agricolă a crescut de aproape 4,7 ori faţă de 1950 şi de 2,43 ori faţă de 1965. Din punct de vedere tehnic şi economic, latura calitativă a procesului de modernizare a agriculturii româneşti este reflectată de faptul că un număr tot mai mare de unităţi agricole au depăşit cu succes decalajul tehnologic la care ne situăm faţă de ţările cu agricultură avansată. Odată cu progresul rapid al dr. Maria Stroe (Continuare in pag. a 2-a) Colectivul întreprinderii de Rulmenţi din Bîrlad, şi-a îndeplinit mai devreme obligaţiile înscrise in contractele încheiate cu partenerii de peste hotare pe primele cinci luni din acest an. Succesul se datorează intensificării procesului de înnoire şi diversificare a fabricaţiei, îmbunătăţirii calităţii produselor, respectării riguroase a clauzelor contractuale, întreprinderea bârlădeană a livrat astfel,suplimentar, la export, în această perioadă, produse in valoare de peste 15 milioane lei.. De menţionat că produsele plutind marca acestei unități sunt solicitate de numeroase firme din peste 70 de state ale lumii. (Agerpres). iri ■Mk- ■ !F 33? Dragi prieteni, pionieri şi şoimi ai patriei, Dragi copii şi tineri ai României socialiste, Am deosebita plăcere ca, de Ziua Internaţională a Copilului, să vă adresez vouă, pionierilor şi şoimilor patriei, tuturor copiilor şi întregului tineret din ţara noastră un salut prietenesc,şi cele mai bune urări ,de a creşte mari şi sănătoşi, de a vă instrui şi forma ca cetăţeni demni şi devotaţi ai României socialiste, ca făuritori de nădejde ai socialismului şi comunismului pe pământul scumpei noastre patrii. Partidul şi statul nostru socialist vă înconjoară, dragi prieteni, cu deosebită dragoste, se preocupă să aveţi asigurare — prin munca părinţilor şi fraţilor voştri, a întregii naţiuni — cele mai bune condiţii de viaţă, de învăţătură şi educaţie, de dezvoltare multilaterală şi afirmare deplină a personalităţiivoastre, de a vă pregăti temeinic pentru a putea participa activ la Înfăptuirea măreţelor programe de înflorire multilaterală a ţării. Trăiţi şi vă dezvoltaţi, dragi copii şi tinieri, într-o societate care pune mai presus de orice omul, bunăstarea şi fericirea sa, care deschide minunate perspective în faţa voastră, a întregului nostru popor. In cadrul politicii sale generale de edificare a orinduirii,' noi, socialiste în România, de ridicare continuă — pe'măsura 'sporirii forţei economice , şi 'sociale a ţării — a nivelului de trai, material şi spiritual al tuturor oamenilor muncii, partidul nostru veghează ca voi să vă instruiţi temeinic, să vă însuşiţi cele mai noi cunoştinţe din toate domeniile de activitate, să aveţi, asigurate — de la primii paşi în viaţa, socială — locuri de muncă corespunzătoare, potrivit pregătirii şi capacităţii fiecăruia..să...vă puteţi încadra, cu cele mai bune reunttate,in eforturile întregii ţări, ale tuturorconstructorilor socialismului din patria noastră. Aveţi, dragi prieteni tineri şi copii, condiţii pe care nu le-au avut şi nu le puteau avea niciodată copiii ţării in trecut, în vechea orinduire bazată pe asuprire şi exploatare. Folosiţi aceste minunate condiţii pentru a învăţa, a învăţa şi iar a învăţa, pentru a fi cit mai folositori ţării, avînd permanent în faţă înaltul exemplu al clasei noastre muncitoare, al ţărănimiişi intelectualităţii, care, într-o strînsă unitate, sub conducerea partidului,înfăptuiesc neabătut hotăririle Congresului al XIII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, privind dezvoltarea economico-socială a ţării, ridicarea ei de culmi tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Acum, cind vă aflaţi in preajma încheierii anului şcolar, vă adresez vouă, precum şi profesorilor şi educatorilor voştri, organizaţiilor tineretului ,şi copiilor calde felicitări pentru rezultatele obţinute şi îndemnul de a învăţa şi munci cu tot mai multă pasiune şi dăruire pentru a vă pregăti din toate punctele de vedere, ca adevăraţi revoluţionari, care sa ducă mai departe făclia nobilelor idealuri de progres, libertate, independenţă ale gloriosului nostru popor ! Partidul,,nostrul, a făcut din grija pentru viaţa, formarea şi educarea tineretului una din preocupările fundamentale ale politicii sale, ale întregii societăţi. In cadrul acestei politici, profund umaniste, ţara noastră va face totul şi în viitor pentru a asigura drepturile fundamentale ale omului — deci şi ale tineretului, care reprezintă viitorul ţării, — dreptul la muncă, instruire, educaţie şi cultură, la o viaţă demnă şi fericită, la pace. Trăiţi şi creşteţi într-o etapă complexă a dezvoltării omenirii, cind in lume sunt multe probleme politice, economice şi sociale grave care afectează prezentul şi viitorul popoarelor şi pun in pericol însăşi existenţa vieţii pe Pămint. In multe ţări ale lumii, milioane de copii suferă şi mor de foame, măcinaţi de boli, de mizerie şi sărăcie, sunt lipsiţi de posibilitatea de învăţa, de a se bucura de lumina ştiinţei şi culturii, de binefacerile civilizaţiei umane.. Milioane şi milioane de tineri din diferite ţări sunt şomeri, caută zadarnic un loc de muncă, nu au un adăpost şi nici o perspectivă de a se realiza în viaţă. De Ziua Internaţională a Copilului ne exprimăm speranţa că toate statele şi guvernele lumii vor acorda mai multă atenţie vieţiişi problemelor tineretului şi copiilor, că se vor preocupa de asigurarea reală a drepturilor fundamentale de care au nevoia generaţiile tinere, astfel incit fiecare ,copii, fiecare tinăr, să-şi poată vedea realizate năzuinţele de a se dezvolta şi împlini în deplină libertate, de a'beneficia neîngrădit de cuceririle' 'civilizaţiei' moderne, de a trăi intr-o lume mai dreaptă şi mai bună, o lume a păcii’ şi progresului întregii umanităţi .Nu există îndatorire mai nobilă pentru toţi cei ce iubesc viaţa, iubesc copiii — viitorul omenirii — decit de a ne angaja ferm că vor face totul pentru asigurarea păcii, pentru dezarmare, pentru a asigura popoarelor o viaţă liberă şi fericită ! Pentru cai voi, tineri şi copii ai patriei, o să vă puteţi, realiza cutezătoarele voastre năzuinţe şi dorinţe de progres, pentru ca întregul nostru popor să-şi poată consacra plenar forţele înfăptuirii programelor de dezvoltare economică şi socială a ţării, creşterii nivelului general de civilizaţie şi bunăstare, partidul şi , statul nostru vor promova activ — ca şi ,pină acum — o politică internaţională de, pace, colaborare" şi, înţelegere cu toate naţiunile" lumii, vor desfăşura o intensă activitate pe,, plan mondial pentru dezarmare, in 'Primul rind ! pentru, dezarmare nucleară, pentru ca popoarele, copiii lumii să trăiască fără , teamă că vor fivictimele unui război nimicitor, care arţ putea distruge întreaga viaţă, pe Pămint. România este hotărită sâ-şi aducă întreaga sa contribuţie la politica de dezarmare, la eliminarea forţei şi ameninţării cu folosirea forţei in viaţa internaţională, la soluţionarea pe cale paşnică, prin tratative, a tuturor problemelor litigioase dintre state, va milita permanent pentru unirea largă a tuturor forţelor şi popoarelor în lupta pentru instaurarea trainică în lume a unui climat de pace şi colaborare in care toate naţiunile — şi in primul rind tineretul — să-şi poată făuri liber destinele, potrivit propriei voinţe, fără nici’, un amestec din afară.' Cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, vă urez, dragi prieteni, pionieri şi şoimi ai patriei, tineretului şi tuturor copiilor din ţara noastră multe succese! bucurii şi satisfacţii in viaţă, în muncă şi la învăţătură, o copilărie fericită ! Urez,, totodată, părinţilor, profesorilor şi educatorilor voştri, noi şi noi realizăm în întreaga lor activitate consacrată progresului şi înfloririi patriei, multă sănătate şi fericire ! NICOLAE CEAUŞESCU MESAJUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU »7 adresat pionierilor şi şoimilor patriei, tuturor copiilor ţării, întregului tineret cu prilejul zilei de 1 Iunie 33 1 IUNIE-ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COPILULUI Patria isi ocroteşte in ■ si isi formează 33 cu dragoste tinerele vlăstare Aniversăm, în fiecare 1 Iunie, ziua copiilor tării, ziua copiilor lumii, consacrindu-i tinerei generaţii o zi simbol al dragostei şi grijii permanente ce i-o purtăm. Creşterea, şi educarea copiilor, temeinica lor pregătire pentru muncă şi viaţă, constituie un România socialistă una dintre cele mai importante componente ale politicii partidului şi statului nostru. „Copiilor patriei — arăta secretarul general al partidului, tovarăşul , Nicolae Ceauşescu. „ li se asigură creşterea şi dezvoltarea intr-un climat social, politic şi etic nou, superior, dis- Punind de tot ceea ce este necesar pentru, a se forma ca oameni înaintaţi, făuritori, conştienţi şi pricepuţi ai României socialiste şi comuniste“. . Copiilor le stau astăzi la dispoziţie toate împlinirilepoporului nostru căci din România, grija faţă de tînăra generaţie este o vie realitate. întreaga politică promovată consecvent de partidul şi statul nostru are ca nobil scop, de a asigura tuturorcopiilor acelaşi cadru optim, de viaţă şi învăţătură, pentru ca ei să se poată dezvolta armonios, echilibrat, să poată învăţa şi munci in pace, liberi, să devină oamenii de nădejde de care ţara are nevoie. Prefigurind viitorul luminos al generaţiilor de miine, partidul şi statul nostru, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, manifestă cea mai mare atenţie pentru prezentul celor aflaţi la vîrsta minunată a copilăriei. In ţara noastră, politica demografică este ridicată la rang de politică de stat. Ea are ca principal ţel menţinerea vigorii şi sănătăţii poporului. Permanent promovată, această politică profund umanistă s-a materializat prin alocarea, an de an, a unor sume importante de la bugetul de stat pentru ocrotirea sănătăţii tinerei generaţii, instruirii şi recreării acesteia, constituindu-se, in primul rind, o puternică baza materială capabilă să susţină realizarea acestui deziderat. Cu vădită dragoste părintească, preocupările se concentrează în direcţia perfecţionării reţelei sanitare destinate ocrotirii mamei şi copilului, înfiinţindu-se policlinici, creşe şi grădiniţe, frumoase, funcţionale, moderne, construindu-se noi spitale. In România copiii beneficiază de asistenţă medicală gratuită. Sub directa şi competenta supraveghere a cadrelor de specialitate aproape toţi copiii noştri se nasc in maternităţi sau în alte unităţi sanitare, aflate acum pe tot cuprinsul ţării. O largă reţea de pediatrie ocroteşte generalia tînără de cind aceasta vede lumina zilei şi pînă în pragul majoratului. Este urmărită atent pentru ca ea să se poată împlini armonios, fizic şi psihic. Sute şi sute de edîtcatori, în creşe, în cămine şi grădiniţe, deschid copiilor primele ferestre spre cunoaştere. Locul lor estepreluat apoi de învăţători şi profesori, de maiştri instructori, de ret, care, cu multă abnegaţie şi dăruire, le înlesnesc accesul la învăţătură, căci tuturor copiilor li se oferă şanse egale de a se educa. Toţi fii şi fiicele patriei au la dispoziţie cele mai noi cuceriri ale ştiinţei, putindu-şi lărgi necontenit orizontul cunoaşterii, puţind participa la viaţa spirituală, afirmindu-şi aptitudinile, talentul. În toate aceste direcţii in care se manifestă grija părintească a partidului şi sfatului nostru, a conducerii superioare de partid, faţă de tinăra generaţie se regăseşte climatul de pace, de linişte, in care cresc copiii ţării, in care triumfă cauza progresului, a înţelegerii şi colaborării cu toate popoarele lumii. Animaţi de profundă recunoştinţă faţă de excepţionalele condiţii de viaţă, muncă şi învăţătură, de formare şi afirmare în toate domeniile de activitate, conştienţi că toate acestea se datorează partidului, secretarului său general, reprezentanţii ce cei mai tinere generaţii din România socialistă înconjoară cu dragoste fierbinte pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ctitorul înţelept şi clarvăzător al noii orinduiri, exemplu viu de dăruire şi spirit revoluţionar, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, făuritorii destinului luminos al copilăriei lor. Ei, copiii, îşi manifestă cu puterea virstei şi a faptelor ,lor cele mai calde sentimente de mulţumire şi înaltă preţuire pentru tot ceea ce s-a înfăptuit la noi, pentru binele şi prosperitatea lor. Este un dar de mare preţ, pe care-l primesc din toată inima, pe care-l ştiu preţui şi răsplăţi. În şcoli învăţă astăzi generaţiile care vor duce mai departe făclia progresului material şi spiritual, pentru care îşi consacră acum forţele şi energia părinţii lor, întregul popor. Ei se pregătesc pentru muncă şi viaţă, pentru a fi întotdeauna acolo unde patria o va. cere. Această generaţie este in trudii va. ceri viitori orul nostru. brează certitudinea ii speranţele noastre, prin ea ne vom regăsi în mileniul trei. Cristina Popescu Copilărie fericită intr-o ţară a muncii eroice, a păcii şi demnităţii (Pagina a 3-a) Copiilor - viitorul lumii, un viitor paşnic, sigur şi prosper .3.. (Pagina a 6-a)