România Liberă, septembrie 1988 (Anul 46, nr. 13629-13654)
1988-09-15 / nr. 13641
Pzdetari din toate ţările, uniţi-văl COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE [___Awij_XXVj_jli.13641_ | Joi 15 septembrie 1988 |6 pagini — 50 bani | Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a început, miercuri, o vizită de lucru în judeţul Timiş. In acest septembrie, cînd oamenii muncii din industria şi agricultura judeţului, din celelalte sectoare de activitate, puternic mobilizaţi de Tezele din aprilie, de însufleţitoarele chemări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează, asemenea întregului nostru popor, pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor stabilite, secretarul general al partidului a venit din nou în mijlocul făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale din acest înfloritor colţ de ţară pentru a analiza la faţa locului rezultatele obţinute pină în prezent, pentru a stabili măsurile ce se impun in vederea realizării tuturor sarcinilor prevăzute pentru 1988 şi pe întregul cincinal. Cu bucurie fără seamăn au aşteptat cei ce muncesc şi trăiesc in judeţul Timiş pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. în aceste momente de aleasă sărbătoare ei au ţinut să-i întîmpine cu profunde sentimente de stimă şi preţuire, cu vibrante manifestări de recunoştinţă pentru transformările petrecute în viaţa satelor şi oraşelor din judeţul Timiş, a tuturor localităţilor ţării, în anii socialismului, cu deosebire în perioada inaugurată de Congresul al XX-lea al partidului. La vizită au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Silviu Curticeanu. Ceremonia sosirii în judeţ a avut loc pe aeroportul din Timişoara, într-o atmosferă entuziastă. A venit în întimpinare un foarte mare număr de oameni ai muncii, care purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. La coborîrea din avionul prezidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu înaltă consideraţie de primul secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., Ilie Matei, care, în numele comuniştilor, al tuturor locuitorilor judeţului, le-a adresat cele mai calde urări de bun sosit. O formaţie alcătuită din ostaşi, membri ai gărzilor patriotice şi ai detaşamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei a prezentat onorul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. După tradiţional pîine şi sara a ospitalităţii, tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai patriei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. Cei prezenţi au ovaţionat cu însufleţire pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă şi harnicul popor român. în aceste manifestări entuziaste şi-au găsit grăitoare expresie dragostea neţărmurită cu care este înconjurat conducătorul partidului şi al ţării pentru strălucita sa activitate pusă cu exemplară pasiune revoluţionară în slujba dezvoltării multilaterale a patriei, sporirii necontenite a bunăstării întregului popor. Dialogul de lucru al secretarului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii din industria judeţului a început la ÎNTREPRINDEREA mecanică TIMIŞOARA, unde erau prezenţi ministrul industriei construcţiilor de maşini, Radu Păunescu, reprezentanţi ai conducerii centralei industriale de profil şi ai întreprinderii. In acest cadru, s-a subliniat că marea întreprindere timişoreană, unitate reprezentativă a industriei noastre constructoare de maşini, a parcurs etape importante de dezvoltare şi modernizare, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al partidului. întreprinderea realizează în prezent o producţiemarfă de peste 10 ori mai mare decît, cea din 1965. (Continuare in pag. a 2- a) intr-o atmosferă entuniastă, expresie a pura micei unităţi jurul partidului, al secretarului său general, a angajării ferm a oamenilor mumii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor prevăzute in 1988 şi pe întregul cincinal, ieri a început VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂSA ELENA CEAUSESCU, IN JUDETUL TIMIS ’ 99 .* în spiritul sarcinilor şi exigenţelor formulate de secretarul general al partidului la recenta Şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Planul, îndeplinit ritmic la toţi indicatorii! După cum este cunoscut, Comitetul Politic Executiv a examinat, in recenta sa şedinţă din 13 septembrie, desfăşurată sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, o informare prezentată de primul ministru al guvernului privind modul în care s-au realizat prevederile planului în prima decadă a lunii septembrie, atit in industrie cit şi in agricultură, cu măsurile ce se impun în vederea îndeplinirii integrale a planului pe această lună şi pe întregul an. Importanţa problemei luate in dezbatere este cu totul deosebită şi deosebit da semnificativă dacă ţinem seama că după numai 11 zile de la precedenta sa şedinţă Comitetul Politic Executiv revine şi insistă, cu toată fermitatea, asupra greutăţii specifice pe care o are, în ansamblul anului economic, septembrie, ca primă lună de toamnă, incă favorabilă activităţilor productive de orice fel. Desigur, cu condiţia ca organele de conducere colectivă, consiliile oamenilor muncii, conducătorii din economie, să folosească din plin acest timp prielnic, în primul rînd pentru o producţie fizică ritmică, însoţită de un efort mai concludent pentru recuperarea tuturor restanţelor de pină acum. De altfel, în adunările generale ale oamenilor muncii încheiate in august, s-a confirmat, prin dezbaterile lor ample şi fructuoase, însoţite de hotărîri şi măsuri, că există toate condiţiile tehnice, materiale şi umane pentru asigurarea unui flux continuu al activităţii productive încă din primele zile ale fiecărei luni, ale fiecărei decade, astfel incit planul să fie realizat în întregime la toţi indicatorii, de producţie şi de eficienţă. Se ştie că ritmicitatea producţiei zilnice şi decadale, este una din caile activităţii economicofinanciare prospere, ale rentabilităţii producţiei materiale. Avem, după cum vă relatăm cotidian, unităţi economice cu planul la zi, la toţi indicatorii, fără contracte neonorate la export, ba unele fiind realizate chiar în devans. Dar, pe ansamblul economiei, exportul nu s-a ridicat încă la nivelul posibilităţilor certe de care dispunem. Este şi motivul pentru care secretarul general al partidului a cerut , în mod deosebit să se acorde o atenţie specială realizării la timp şi de bună calitate a produselor pentru export, precum şi livrării acestora către beneficiarii din afară la termenele angajate în contractele economice. Aprovizionarea tehnicomaterială la nivelul prevederilor de plan este asigurată, mărcile industriei noastre naţionale s-au impus in multe din domeniile cele mai variate, pe plan extern, şi ar fi de neînţeles şi în daună societăţii să nu folosim ca buni gospodari, ca oameni cu o înaintată gindire economică, toate aceste posibilităţi favorabile pentru impulsionarea exportului pe toate căile. Mai există şi un alt aspect de fond care favorizează ca septembrie şi celelalte luni care îi urmează să fie superioare in rentabilitate, oriunde în economie. Organele conducerii colective au susţinut, fără rezerve — şi nu fără temei, după cum vom vedea — că măsurile din programul de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei, implementate în primele luni, vor da maximum de rod spre finele anului. Au acum prilejul să ne facă dovada. Au apărut, indiscutabil, in toate aceste luni de pină acum posibilităţi noi şi rezerve de capacităţi productive, ca urmare a vastei acţiuni de modernizare a structurilor de producţie. Ele trebuie să slujească unei ritmicităţi fluide şi regulate, sporului de producţie scontat şi dezvoltării substanţiale a producţiei de export. Din păcate, multe din aceste posibilităţi noi sunt diminuate prin organizarea defectuoasă a muncii în schimburile II şi III, lipsite adeseori de o asistenţă tehnică ,de competenţă verificată, de unde şi diferenţele mari de producţie dintre schimburile aceleiaşi întreprinderi. Interesul societăţii tinde, după cum este şi normal, spre sectoarele de bază ale economiei naţionale. Motiv pentru care s-a şi formulat şi o altă (Continuare în pag. a 5-a) Nobila misiune a şcolii informarea şi educarea tinerei generaţii Azi se deschide noul an de învăţămînt într-o atmosferă de insufleţitoare angajare, de puternică dăruire patriotică a tuturor fiilor ţării pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor şi exigenţelor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, azi se deschide noul an de învăţămînt 1983—1989. întreg tineretul şcolar şi universitar, detaşament de nădejde in marele front constructiv, se află — in aceste zile de început de an şcolar — unit în gînd şi faptă pentru a răspunde cu maximum de exigenţă şi participare revoluţionară, alături de întregul nostru popor la nobilul efort pentru obţinerea linei calităţi superioare a muncii şi vieţii. Tezele din aprilie — mobilizator program de lucru şi de acţiune revoluţionară — reprezintă un model de aplicare creatoare, de analiză exigentă şi spirit novator, de înţelegere clară şi aprofundată a problemelor cu care ne confruntăm in edificarea noii societăţi. Aceste documente programatice constituie condiţia esenţială a ridicării pe o treaptă mai înaltă a amplului proces de instruire şi educare a omului capabil să înţeleagă, să cunoască şi să devină un exponent activ la înfăptuirea noii revoluţii ştiinţifice şi tehnologice, a noii revoluţii agrare. Şcoala reprezintă principalul factor de cultură şi civilizaţie, de formare profesională, de educare în respectul pentru muncă, pentru lucrul bine făcut. Ea are la bază un larg orizont de cunoaştere, de înţelegere materialist-dialectică a naturii şi societăţii ; tînărul zilelor noastre este chemat să fie un participant neobosit la făurirea unei noi civilizaţii materiale şi spirituale. O elocventă dovadă privind realizarea deplină în muncă şi viaţă a tineretului patriei noastre, imediat după terminarea pregătirii şcolare, este şi repartizarea in producţie, din această vară ,a celor aproape 375 000 de tineri absolvenţi, in baza prevederilor Decretului prezidenţial nr. 104 din 4 iulie a.c. O asemenea infuzie de forţe proaspete este în măsură, an de an — alături de celelalte generaţii de oameni ai muncii — să impulsioneze activitatea productivă, de modernizare a proceselor tehnologice, calitatea şi eficienţa muncii. In condiţiile cînd în numeroase ţări ale lumii, datorită unor grave probleme sociale mii şi sute de mii de tineri se confruntă cu şomajul, cu lipsa de perspectivă în realizarea profesională, a personalităţii lor umane, societatea noastră asigură locuri de muncă pentru întregul tineret — corespunzător pregătirii şi aspiraţiilor lui. Anul de învăţămint care a trecut a înregistrat o serie de modernizări ale bazei materiale a şcolii, o permanentă preocupare pentru punerea in concordantă cu cerinţele ştiinţei şi producţiei a conţinutului invătămîntului nostru de toate gradele, inregistrîndu-se rezultate tot mai bune in pregătirea elevilor şi studenţilor, în acest sens, şcoala poartă răspunderi deosebite in educaţia tineretului în cultul muncii, al cunoaşterii şi modelării lui multilaterale, al strădaniilor formative ridicate la cote calitativ superioare. In condiţiile pregătirii pentru trecerea la generalizarea învăţămîntului obligatoriu de 12 ani, cunoaşte un larg răsunet în rîndul tuturor oamenilor şcolii, al întregului popor, prin caracterul său dinamic şi profund umanist propunerea făcută de tovarăşa Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămintului ca în toate comunele unde există numărul de elevi necesari să funcţioneze, pe lingă şcolile generale, şi treapta I de liceu. Propunere care, încă din anul acesta şcolar se şi pune in aplicare. De asemenea, în vederea generalizării învăţămîntului de 12 ani, s-a propus ca, de regulă, în noile centre agroindustriale să se creeze, în funcţie de numărul de elevi citeva sute de şcoli cu treapta a II-a de liceu. Aceste măsuri cu adevărat revoluţionare au drept scop asigurarea bazei materiale pentru punerea in practică în anul şcolar viitor 1989—1990 a generalizării invăţămîntului de 12 ani. Aspiraţia către bucuria cunoaşterii de carte, dorul către lumina de a şti, de a pătrunde şi înţelege adine, raţional, natura şi viaţa, a însemnat dintotdeauna o trăsătură nobilă a poporului nostru. Vocaţia pentru lucrul temeinic, fie el material sau spiritual, îndemînarea mîinilor şi isteţimea minţii sale şi-au pus pecetea pe attea şi atitea realizări care l-au ajutat să învingă confruntările cu natura, cu timpul, cu vitregiile istoriei. Bogată viaţă (Continuare in pag. a 5-a) ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu o efectuează in judeţul Timiş, şi al deschiderii anului de învăţămînt 1988-1989, astăzi va avea loc în municipiul Timişoara o adunare populară, ce va fi transmisă indirect, de posturile de Radio şi Televiziune, în jurul orei 11.