România Liberă, septembrie 1988 (Anul 46, nr. 13629-13654)

1988-09-15 / nr. 13641

Pzd­etari din toate ţările, uniţi-văl COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE [___Awij_XXVj_jli.13641_ | Joi 15 septembrie 1988 |­6 pagini — 50 bani | Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, pre­şedintele Republicii So­cialiste România, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a în­ceput, miercuri, o vizită de lucru în judeţul Timiş. In acest septembrie, cînd oa­menii muncii din industria şi agricultura judeţului, din cele­lalte sectoare de activitate, pu­ternic mobilizaţi de Tezele din aprilie, de însufleţitoarele che­mări adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţionează, asemenea întregului nostru po­por, pentru îndeplinirea exem­plară a obiectivelor stabilite, secretarul general al parti­dului a venit din nou în mijlo­cul făuritorilor de bunuri ma­teriale şi spirituale din acest înfloritor colţ de ţară pentru a analiza la faţa locului rezulta­tele obţinute pină în prezent, pentru a stabili măsurile ce se impun in vederea realizării tu­turor sarcinilor prevăzute pen­tru 1988 şi pe întregul cin­cinal. Cu bucurie fără seamăn au aşteptat cei ce muncesc şi tră­iesc in judeţul Timiş pe tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşa Elena Ceauşescu. în a­­ceste momente de aleasă sărbă­toare ei au ţinut să-i întîmpine cu profunde sentimente de stimă şi preţuire, cu vibrante mani­festări de recunoştinţă pentru transformările petrecute în viaţa satelor şi oraşelor din judeţul Timiş, a tuturor localităţilor ţării, în anii socialismului, cu deosebire în perioada inaugu­rată de Congresul al XX-lea al partidului. La vizită au participat tova­răşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Silviu Curticeanu. Ceremonia sosirii în judeţ a avut loc pe aeroportul din Ti­mişoara, într-o atmosferă en­tuziastă. A venit în întimpina­­re un foarte mare număr de oameni ai muncii, care purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ale tovară­şei Elena Ceauşescu, drapele tricolore şi roşii. La coborîrea din avionul pre­zidenţial, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu înaltă consideraţie de primul secretar al Comitetului jude­ţean Timiş al P.C.R., Ilie Ma­tei, care, în numele comunişti­lor, al tuturor locuitorilor ju­deţului, le-a adresat cele mai calde urări de bun sosit. O formaţie alcătuită din os­taşi, membri ai gărzilor patrio­tice şi ai detaşamentelor de pre­gătire a tineretului pentru apă­rarea patriei a prezentat ono­rul. A fost intonat Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. După tradiţiona­l pîine şi sara a ospitalităţii, tineri şi tinere, pionieri şi şoimi ai pa­triei au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase bu­chete de flori. Cei prezenţi au ovaţionat cu însufleţire pentru partid şi secretarul său general, pentru patria noastră socialistă şi har­nicul popor român. în aceste manifestări entuziaste şi-au găsit grăitoare expresie dra­gostea neţărmurită cu care este înconjurat conducătorul parti­dului şi al ţării pentru strălu­cita sa activitate pusă cu exem­plară pasiune revoluţionară în slujba dezvoltării multilaterale a patriei, sporirii necontenite a bunăstării întregului popor. Dialogul de lucru al secre­tarului general al partidului cu muncitorii şi specialiştii din in­dustria judeţului a început la ÎNTREPRINDEREA meca­nică TIMIŞOARA, unde erau prezenţi ministrul indus­triei construcţiilor de maşini, Radu Păunescu, reprezentanţi ai conducerii centralei indus­triale de profil şi ai întreprin­derii. In acest cadru, s-a subli­niat că marea întreprindere ti­mişoreană, unitate reprezenta­tivă a industriei noastre con­structoare de maşini, a parcurs etape importante de dezvoltare şi modernizare, îndeosebi după cel de-al IX-lea Congres al partidului. întreprinderea reali­zează în prezent o producţie­­marfă de peste 10 ori mai mare decît, cea din 1965. (Continuare in pag. a 2- a) intr-o atmosferă entuniastă, expresie a pura micei unităţi jurul partidului, al secretarului său general, a angajării ferm a oamenilor mumii pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor prevăzute in 1988 şi pe întregul cincinal, ieri a început VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂSA ELENA CEAUSESCU, IN JUDETUL TIMIS ’ 9­­­9 .* în spiritul sarcinilor şi exigenţelor formulate de secretarul general al partidului la recenta Şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Planul, îndeplinit ritmic la toţi indicatorii! După cum este cunoscut, Co­mitetul Politic Executiv a examinat, in recenta sa şedinţă din 13 septembrie, desfăşurată sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, o infor­mare prezentată de primul mi­nistru al guvernului privind modul în care s-au realizat pre­vederile planului în prima de­cadă a lunii septembrie, atit in industrie cit şi in agricultură, cu măsurile ce se impun în ve­derea îndeplinirii integrale a planului pe această lună şi pe întregul an. Importanţa pro­blemei luate in dezbatere este cu totul deosebită şi deosebit da semnificativă dacă ţinem seama că după numai 11 zile de la precedenta sa şedinţă Co­mitetul Politic Executiv revine şi insistă, cu toată fermitatea, asupra greutăţii specifice pe care o are, în ansamblul anu­lui economic, septembrie, ca primă lună de toamnă, incă fa­vorabilă activităţilor productive de orice fel. Desigur, cu condiţia ca organele de conducere colec­tivă, consiliile oamenilor muncii, conducătorii din economie, să folosească din plin acest timp prielnic, în primul rînd pentru o producţie fizică ritmică, înso­ţită de un efort mai concludent pentru recuperarea tuturor res­tanţelor de pină acum. De alt­fel, în adunările generale ale oamenilor muncii încheiate in august, s-a confirmat, prin dezbaterile lor ample şi fruc­tuoase, însoţite de hotărîri şi măsuri, că există toate condi­ţiile tehnice, materiale şi umane pentru asigurarea unui flux continuu al activităţii produc­tive încă din primele zile ale fiecărei luni, ale fiecărei decade, astfel incit planul să fie realizat în întregime la toţi indicatorii, de producţie şi de eficienţă. Se ştie că ritmicitatea producţiei zilnice şi decadale, este una din caile activităţii economico­­financiare prospere, ale renta­bilităţii producţiei materiale. Avem, după cum vă relatăm cotidian, unităţi economice cu planul la zi, la toţi indicatorii, fără contracte neonorate la ex­port, ba unele fiind realizate chiar în devans. Dar, pe an­samblul economiei, exportul nu s-a ridicat încă la nivelul posi­bilităţilor certe de care dispu­nem. Este şi motivul pentru care secretarul general al partidului a cerut , în mod deosebit să se acorde o atenţie specială reali­zării la timp şi de bună calitate a produselor pentru export, pre­cum şi livrării acestora către beneficiarii din afară la terme­nele angajate în contractele eco­nomice. Aprovizionarea tehnico­­materială la nivelul prevederilor de plan este asigurată, mărcile industriei noastre naţionale s-au impus in multe din dome­niile cele mai variate, pe plan extern, şi ar fi de neînţeles şi în daună societăţii să nu folo­sim ca buni gospodari, ca oa­meni cu o înaintată gindire eco­nomică, toate aceste posibilităţi favorabile pentru impulsionarea exportului pe toate căile. Mai există şi un alt aspect de fond care favorizează ca septembrie şi celelalte luni care îi urmează să fie superioare in rentabilitate, oriunde în econo­mie. Organele conducerii colec­tive au susţinut, fără rezerve — şi nu fără temei, după cum vom vedea — că măsurile din programul de perfecţionare a organizării şi modernizare a producţiei, implementate în primele luni, vor da maximum de rod spre finele anului. Au acum prilejul să ne facă dova­da. Au apărut, indiscutabil, in toate aceste luni de pină acum posibilităţi noi şi rezerve de ca­pacităţi productive, ca urmare a vastei acţiuni de moderniza­re a structurilor de producţie. Ele trebuie să slujească unei ritmicităţi fluide şi regulate, sporului de producţie scontat şi dezvoltării substanţiale a pro­ducţiei de export. Din păcate, multe din aceste posibilităţi noi sunt diminuate prin organizarea defectuoasă a muncii în schim­burile II şi III, lipsite adeseori de o asistenţă tehnică ,de com­petenţă verificată, de unde şi diferenţele mari de producţie dintre schimburile aceleiaşi în­treprinderi. Interesul societăţii tinde, după cum este şi normal, spre sectoarele de bază ale econo­miei naţionale. Motiv pentru care s-a şi formulat şi o altă (Continuare în pag. a 5-a) Nobila misiune a şcolii in­formarea şi educarea tinerei generaţii Azi se deschide noul an de învăţămînt într-o atmosferă de insufle­ţitoare angajare­, de puternică dăruire patriotică a tuturor fi­ilor ţării pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor şi exi­genţelor formulate de secreta­rul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, azi se deschide noul an de învă­ţămînt 1983—1989. întreg tine­retul şcolar şi universitar, de­taşament de nădejde in ma­rele front constructiv, se află — in aceste zile de început de an şcolar — unit în gînd şi faptă pentru a răspunde cu maximum de exigenţă şi par­ticipare revoluţionară, alături de întregul nostru popor la nobilul efort pentru obţinerea linei calităţi superioare a mun­cii şi vieţii. Tezele din apri­lie — mobilizator program de lucru şi de acţiune revoluţi­onară — reprezintă un model de aplicare creatoare, de ana­liză exigentă şi spirit novator, de înţelegere clară şi aprofun­dată a problemelor cu care ne confruntăm in edificarea noii societăţi. Aceste documente programatice constituie con­diţia esenţială a ridicării pe o treaptă mai înaltă a amplului proces de instruire şi educare a omului capabil să înţeleagă, să cunoască şi să devină un exponent activ la înfăptuirea noii revoluţii ştiinţifice şi teh­nologice, a noii revoluţii agra­re. Şcoala reprezintă principa­lul factor de cultură şi civili­zaţie, de formare profesională, de educare în respectul pen­tru muncă, pentru lucrul bine făcut. Ea are la bază un larg orizont de cunoaştere, de înţe­legere materialist-dialectică a naturii şi societăţii ; tînărul zilelor noastre este chemat să fie un participant neobosit la făurirea unei noi civilizaţii ma­teriale şi spirituale. O eloc­ventă dovadă privind realiza­rea deplină în muncă şi viaţă a tineretului patriei noastre, imediat după terminarea pre­gătirii şcolare, este şi reparti­zarea in producţie, din această vară ,a celor aproape 375 000 de tineri absolvenţi, in baza prevederilor Decretului prezi­denţial nr. 104 din 4 iulie a.c. O asemenea infuzie de forţe proaspete este în măsură, an de an — alături de celelalte ge­neraţii de oameni ai muncii — să impulsioneze activitatea productivă, de modernizare a proceselor tehnologice, calita­tea şi eficienţa muncii. In con­diţiile cînd în numeroase ţări ale lumii, datorită unor grave probleme sociale mii şi sute de mii de tineri se confruntă cu şomajul, cu lipsa de perspectivă în realizarea profesională, a personalităţii lor umane, socie­tatea noastră asigură locuri de muncă pentru întregul tineret — corespunzător pregătirii şi aspiraţiilor lui. Anul de învă­­ţămint care a trecut a înregis­trat o serie de modernizări ale bazei materiale a şcolii, o per­manentă preocupare pentru pu­nerea in concordantă cu cerin­ţele ştiinţei şi producţiei a con­ţinutului invătămîntului nostru de toate gradele, inregistrîn­­du-se rezultate tot mai bune in pregătirea elevilor şi stu­denţilor, în acest sens, şcoala poartă răspunderi deosebite in educaţia tineretului în cultul muncii, al cunoaşterii şi mo­delării lui multilaterale, al strădaniilor formative ridicate la cote calitativ superioare. In condiţiile pregătirii pentru tre­cerea la generalizarea învăţă­­mîntului obligatoriu de 12 ani, cunoaşte un larg răsunet în rîndul tuturor oamenilor şcolii, al întregului popor, prin ca­racterul său dinamic şi profund umanist propunerea făcu­tă de tovarăşa Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului Na­ţional al Ştiinţei şi Invăţămin­­tului ca în toate comunele unde există numărul de elevi nece­sari să funcţioneze, pe lingă şcolile generale, şi treapta I de liceu. Propunere care, încă din anul acesta şcolar se şi pune in aplicare. De asemenea, în vederea generalizării învă­­ţămîntului de 12 ani, s-a pro­pus ca, de regulă, în noile cen­tre agroindustriale să se cre­eze, în funcţie de numărul de elevi citeva sute de şcoli cu treapta a II-a de liceu. Aceste măsuri cu adevărat revoluţi­onare au drept scop asigurarea bazei materiale pentru pune­rea in practică în anul şcolar viitor 1989—1990 a generalizării invăţămîntului de 12 ani. Aspiraţia către bucuria cu­noaşterii de carte, dorul către lumina de a şti, de a pătrunde şi înţelege adine, raţional, na­tura şi viaţa, a însemnat din­­totdeauna o trăsătură nobilă a poporului nostru. Vocaţia pen­tru lucrul temeinic, fie el ma­terial sau spiritual, îndemîna­­rea mîinilor şi isteţimea min­ţii sale şi-au pus pecetea pe at­tea şi atitea realizări care l-au ajutat să învingă confrun­tările cu natura, cu timpul, cu vitregiile istoriei. Bogată viaţă (Continuare in pag. a 5-a) ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Cu prilejul vizitei de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, împreună­ cu tovarăşa Elena Ceauşescu o efectuează in judeţul Timiş, şi al deschiderii anului de învăţămînt 1988-1989, astăzi va avea loc în muni­cipiul Timişoara o adunare populară, ce va fi transmisă in­direct, de posturile de Radio şi Televiziune, în jurul orei 11.

Next