România Liberă, octombrie 1988 (Anul 46, nr. 13655-13680)

1988-10-14 / nr. 13666

«­ r TÂRGUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI 1988 O­MAGII elocventa A POTENŢIALULUI ECONOMIEI ROMÂNEŞTI, A DESCHIDERII CALE SPRE LUME Miercuri 12 octombrie, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a inaugurat. Tîrgul Internaţional Bucureşti — 1988, eveniment important al vieţii economice româneşti, expresie elocventă a dorinţei de pace şi cooperare a României socialiste cu toate statele lumii. Sub înal­tul patronaj al secretarului ge­neral al partidului, din iniţia­tiva căruia a luat fiinţă, Tîrgul internaţional Bucureşti, aflat acum la a 14-a ediţie şi înscris ferm între manifestările comer­ciale de prestigiu, constituie, şi de această dată, un eşantion re­prezentativ al dezvoltării eco­nomiei româneşti in anii con­strucţiei socialismului şi cu deo­sebire in anii de după cel de al IX-lea Congres al parti­dului. El este în acelaşi timp încă o dovadă a faptului că România manifestă o statornică şi fermă preocupare pentru dez­voltarea relaţiilor sale econo­mice cu toate statele, fără deo­sebire de orînduire socială, în spiritul deplinei egalităţi în drepturi şi avantajului reciproc, ai independenţei şi suverani­tăţii naţionale, neamestecului în treburile interne, pentru promovarea cauzei păcii, pro­gresului şi colaborării interna­ţionale. Participarea tot mai intensă a ţării noastre la circuitul mon­dial al valorilor şi la diviziu­nea internaţională a muncii, promovarea unor activităţi co­merciale intense, se găsesc în­­tr-o relaţie directă cu dezvol­tarea rapidă, complexă şi echi­librată a economiei naţionale. „Trebuie să avem permanent in vedere — sublinia recent secre­tarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că economia românească nul se poate dezvolta, că progra­mele noastre nu se pot înfăptui decit printr-o largă colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, prin extinderea schimburilor economice, a coo­perării in producţie, deci, prin participarea activă a fiecărei în­treprinderi şi centrale la schim­burile internaţionale, la reali­zarea in cele mai bune condiţii a producţiei şi exportului, la cea mai înaltă calitate, asigurind in acest fel valorificarea atit a ma­teriilor prime, cit şi a muncii poporului nostru“. Este elocvent în acest sens faptul că numai in anii 1986—1987 industria românească a realizat o producţie care, in dinamică, depăşeşte aproape de două ori producţia totală obţi­nută în cei 15 ani cuprinşi în­tre 1951—1965. Orientată ferm pe calea introducerii şi gene­ralizării progresului tehnic, a rezultatelor cercetării ştiinţi­fice in activitatea productivă industria românească îşi spo­reşte necontenit nivelul tehnic şi calitativ al produselor. Nu­mai în anul 1987 ca efect al în­deplinirii programelor de cer­cetare ştiinţifică, au fost intro­duse în fabricaţie 2 850 tipuri noi şi modernizate de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii, 1 060 materiale şi bunuri de con­sum noi, abordîndu-se în ace­laşi timp domenii de vîrf ale activităţii industriale cum ar fi­ tehnica laserilor, a microunde-­ lor, fibrele optice, biotehnolo­­giile. Au fost introduse în producţie 1775 de tehnologii, mecanizări şi automatizări noi şi perfecţionate, cu deosebiri. in ramurile de vîrf cum sunt chi­mia, metalurgia, construcţiile de maşini, s-au extins sistemele de conducere a activităţii teh­nologice prin mijloace infor­matice şi de tehnică de calcul, cu efecte asupra productivităţii, eficienţei, calităţii şi competi­tivităţii produselor româneşti. Ca rezultat al acestor reali­zări, participarea României la schimburile comerciale se ilus­trează în primul rind prin ex­tinderea ariei geografice, ţara noastră întreţinind relaţii di­plomatice şi economice c­u 155 de state de pe toate meridianele. Dar, fapt , semnificativ, s-a îmbunătăţit permanent struc­tură exportului, prin creşterea ponderii mărfurilor cu grad înalt de prelucrare, 63 la sută din vo­lumul total al exportului româ­nesc actual — la rindul lui, de circa 9 ori mai mare decit în 1965 — inscriindu-se in această categorie. Toate acestea repre­zintă premisele necesare ca la sfirsitul cincinalului actual România să se numere intre ţă­rile cu dezvoltare medie. Oferta românească, aşa cum este ilustrată în cadrul prezen­tului Tirg Internaţional — Bucu­reşti, conferă o imagine amplă a dezvoltării multilaterale a ştiinţei şi tehnicii româneşti concretizată in produse-mărfuri de ridicat nivel tehnic şi cali­tativ, oferă o bază fermă şi condiţii favorabile pentru schim­burile comerciale fertile, o gamă deosebit de variată de produse acoperind toate ramurile indus­triale.. Se evidenţiază, cu deo­sebire, o­ parte din exponatele aparţinind construcţiilor de maşini, electrotehnicii şi elec­tronicii cum ar fi centrele de prelucrare cu comandă nume­­­rică, computerizată, maşini de alezat şi frezat cu comandă nu­merică, maşini ,şi sisteme de prelucrare prin electroero­­ziune, sau ultrasunete, roboţi pentru diferite utilizări, micro­calculatorul C-119-ST pentru medii grele, produsele din SA­LONUL CHIMIEI, mai ales cele de mic tonaj şi sinteză fină, cauciuc poliizoprenic, fire şi fi­bre­ chimice, medicamente, cos­metice, îngrăşăminte , din do­meniul utilajului petrolier, in care România are un prestigiu consolidat, din sectorul trans- Anton Uncu (Continuare in vag. a­­S-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVI Nr. 13666 Vineri 14 octombrie 1988 6 pagini 50 bani || TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, A PLECAT INTR-O VIZITĂ OFICIALĂ DE PRIETENIE In republica populară chineză Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, joi seara, într-o vizită oficială de priete­nie în Republica Populară Chi­neză, la invitaţia tovarăşului Zhao Ziyang, secretar general al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Chinez, şi a tova­răşului Yang Shangkun, pre­şedintele Republicii Populare Chineze. Conducătorul partidului şi sta­tului este însoţit în această vi­zită de tovarăşii Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernu­lui, Ioan Totu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe, de alte per­soane oficiale. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Co­mitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guver­nului, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti. Au fost de faţă însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai R.P. Chi­neze — Yang Jiachun, şi R.P.D. Coreene, — Zu Ian Cian, la Bucureşti şi membri ai celor două ambasade. Pe aeroport se aflau mii de oameni ai muncii din întreprin­deri şi instituţii bucureştene, care­­ au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o caldă manifestare de stimă şi preţuire. Prin aplauze şi urale, puternice cei prezenţi au dat expresie senti­mentelor de profundă dragoste faţă de secretarul general al­­ partidului. Tineri şi pionieri români, chi-­­ nezi şi coreeni au oferit tova-­­ răşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu fru­moase buchete de flori. La ora 20,00, aeronava prezi­denta­lă a decolat, indreptin­­du-se spre Beijing. ACTUALITATEA IN AGRICULTURA Acum se cere o mobilizare şi mai amplă a forţelor la cules şi semănat Si Strîngerea recoltei şi semănatul trebuie grabnic încheiate ! Si Se impune o folosire din plin a timpului de lucru pe cîmp . Volumul lu­crărilor agricole rămase de efectuat este încă mare şi obligă la realizarea şi depăşirea viteze­lor zilnice prevăzute 13 Pentru ca întreaga re­coltă să fie pusă urgent la adăpost este necesar ca şi transportul sa fie mai bine organizat 11 Nici un rabat în ceea ce priveşte respectarea parametrilor calitativi la semănatul griului pe ultimele suprafeţe ! Data la care ne găsim — aproape de jumătatea lunii octombrie — obligă la lua­rea tuturor măsurilor pentru ca strîngerea recoltei şi semănatul griului să fie grabnic încheiate. Raţiunea acestui imperativ nu este greu de înţeles : prin de­pozitarea urgentă a întregii re­colte se evită pierderile, iar prin semănatul in limitele pe­rioadei optime se creează con­diţii pentru realizarea unor pro­ducţii medii superioare, în 1989. Deci, asigurarea succesului campaniei agricole de toamnă este in interesul economiei na­ţionale, al realizării fondului centralizat al statului de produ­se agricole cel puţin la nivelul evaluărilor făcute, programelor de autoaprovizionare teritoria­lă, în ultima instanţă în avan­­­­tajul­ltimei aprovizionări a populaţiei. Dar ca orice succes în economie, acţiunea la care ne referim (şi care este circum­scrisă intr-un interval calenda­ristic extrem de scurt) solicită un efort deosebit, o mobilizare totală a forţelor de la sate, fo­losirea din plin a timpului de lucru şi a maşinilor. Deoarece am amintit de timp trebuie spus că el este încă propice înregis­trării unor ritmuri alerte la re­coltat şi semănat, precum şi la transportul recoltei de pe cimp la destinaţiile stabilite şi în pri­mul rind la bazele de recepţie. Dar, de acum inainte, în evolu­ţia vremii sunt posibile schim­bări esenţiale care ar încetini ritmul de lucru, ar prelungi pe­rioada de execuţie cu toate con­secinţele ce decurg de aici, iar brumele, îngheţul la sol, ploile ar putea să deprecieze parţial sau total recolta neculeasă sau culeasă, dar netransportată. Volumul de lucrări agricole ce a­­ mai rămas de executat este încă mare, importante suprafe­ţe cultivate cu porumb, soia, stefelă de zahăr, legume, fructe şi­ struguri sunt în aşteptarea urgentă a culegătorilor. Dacă în judeţele Suceava, Covasna, Ba­cău, Maramureş, Neamţ, Hune­doara, Caraş Severin, Gorj, Vaslui şi Botoşani, semănatul griului este încheiat sau se apropie de sfirsit, in alte ju-Ing. Th. Marcarov CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D E­C R E T ' ’ privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarnă 1988 - 1989 Consiliul de­­ Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1 — Ministerul Energiei Electrice și con­siliile populare judeţene și al municipiului București sunt obligate să ia măsuri ferme pentru funcţionarea centralelor electrice pe cărbune, hidrocarburi şi a hidrocentralelor la întreaga capacitate şi livrarea energiei la nivelurile sta­bilite prin plan, in vederea desfăşurării normale a activităţii in unităţile economice, în toate ra­murile şi sectoarele din economie. Ministerul Energiei Electrice este obligat să asigure in toate centralele electrice organizarea corespunzătoare a producţiei şi a muncii, întă­rirea ordinii şi disciplinei, folosirea deplină a mijloacelor din dotare, astfel incit sistemul e­­nergetic naţional să funcţioneze în bune con­diţii. Ministerul Minelor poartă întreaga răspundere pentru livrarea de către unităţile miniere cen­tralelor electrice a întregii cantităţi de căr­bune prevăzută în plan şi de calitate corespun­zătoare. Consiliul de Miniştri va prezenta spre apro­bare propuneri privind resursele şi consumurile, de energie electrică şi termică necesare săp­­tămînal economiei naționale. Art. 2 - Consiliul de Miniștri va lua măsuri pentru ca în toate întreprinderile industriale, cu sau fără foc continuu, să se asigure organi­zarea corespunzătoare a schimburilor, a fluxu­rilor tehnologice, în vederea reducerii consumu­lui de energie electrică și încadrării stricte în normele de consum aprobate, care sunt maxime. Totodată, prin programarea corespunzătoare a schimburilor, se va asigura încadrarea în pu­terile medii orare aprobate pe schimburi și la orele de vîrf și echilibrarea consumului pe în­treaga durată a zilei. Art. 3 - Ministerele, celelalte organe cen­trale, consiliile populare judeţene şi al muni­cipiului Bucureşti, m­unicipale şi orăşeneşti vor lu­a toate măsurile ca unităţile subordonate să aplice regimuri severe de economisire şi raţio­nalizare a .­energiei termice, să asigure înca­drarea in normele de consum şi in repartiţiile aprobate. De asemenea, se vor lua măsuri pentru creş­terea gradului de recuperare a resurselor ener­getice refolosibile prin asigurarea funcţionării la capacitatea nominală a tuturor instalaţiilor recuperatoare și realizarea punerii în funcțiune a noi capacități. Art. 4. - Ministerul Petrolului va lua măsuri pentru asigurarea corespunzătoare a surselor și capacităților de transport a gazelor naturale. Repartizarea gazelor , pe unități se va face conform­ planului, pe cicluri de producţie, în concordanţă cu programul de lucru al între­prinderilor. Art. 5. - Consiliile de conducere ale ministe­relor, consiliile oamenilor muncii din întreprin­deri şi instituţii, consiliile populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti, municipale, orăşe­neşti şi comunale, răspund de încadrarea stric­tă în normele de consum aprobate, îndeplini­rea in bune condiţii a sarcinilor de plan şi asigurarea desfăşurării normale a lucrului în toate domeniile de activitate. Cotele de energie electrică, termică şi gaze naturale vor fi defalcate pe­­unități și se vor lua măsuri de strictă încadrare în­ repartițiile zilnice și de respectare a programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate, de încadrare in puternic medii orare, pe schimburi, în cele aprobate pentru vîrful de sarcină. Art. 6. - Ministerele, celelalte organe cen­trale, consiliile populare judeţene şi al munici­piului Bucureşti vor urmări zilnic consumul de energie electrică, termică şi de gaze naturale al marilor consumatori şi vor adopta măsuri pentru încadrarea permanentă în repartiţii a tu­turor unităţilor subordonate. Art. 7. - Ministerul Comerțului Interior, Mi­nisterul Educației și invățăm­întului, Ministerul Sănătății,, Consiliul Culturii și Educaţiei Socia­liste, uniunile centrale ale cooperativelor și consiliile populare judeţene și al municipiului București vor lua măsuri ca unităţile din sub­ordine să întocmească programe de lucru po­trivit prezentului decret, astfel incit să fie redus la minimum consumul de energie electrică şi să se folosească cut mai mult lumina naturală. Unităţile comerciale şi de prestări servicii vor funcţiona de la orele 3-8,30 pină la 17-17,30, cu excepţia magazinelor pentru desfacerea produselor alimentare. Programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică, nu va depăşi ora 21,00. Unităţile cultural-artistice îşi vor organiza în aşa fel programul incit să reducă consumul de energie între orele 17-23. Organele centrale şi locale ale administraţiei de­ stat, instituţiile de stat, unităţile administra­­tiv-gospodăreşti, institutele de cercetare ştiin­ţifică şi inginerie tehnologică şi de proiectare îşi vor stabili programul de lucru in perioada in care se va putea folosi lumina naturală. Unităţile de învăţămînt primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri, precum şi cele de învăţămînt superior îşi vor organiza activi­tatea astfel incit să folosească la maximum lumina naturală. In unităţile de învăţămînt care funcţionează zilnic cu mai mult de 2,5 schim­buri, activitatea va începe la ora 8,00 şi se va încheia la orele 18,30. Art. 8. — Incepind cu data de 1 noiembrie 1988, durata programului de seară al televi­ziunii se măreşte zilnic cu o oră. Art. 9. - Toţi cetăţenii sunt obligaţi să gos­podărească cu maximum de grijă energia, elec­trică, termică şi gazete naturale şi să elimine orice formă de risipă a acestora, să se înca­dreze în nivelurile de consum normate şi să ia măsuri stricte pentru a realiza economii din cantităţile stabilite. Consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale vor întocmi programe pe fiecare lo­calitate pentru livrarea căldurii şi apei egide me­najere, conform anexei la prezentul decret. Art. 10. — Consiliul de Miniştri va lua mă­suri pentru aplicarea fermă,­ a dispoziţiilor pre­zentului decret in vederea asigurării­­ energiei electrice, termice şi gazelor naturale şi respec­tării riguroase de către ministere, centrale, în­treprinderi şi ceilalţi consumatori a normelor de consum stabilite şi eliminării oricăror for­me de risipă, asigurind cele mai bune condiţii pentru desfășurarea activității economico-socia­­le. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Anexa se publică în pagina a 2-a TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - PROGRAM DE ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ, DE MUNCĂ EXEMPLARĂ PENTRU ÎNTREGUL POPOR Prioritate problemelor perfecţionării activităţii economico-sociale pe agenda dezbaterilor invăţăm­întului politic de masă Ciclul de învăţămînt politic de masă care se desfăşoară in acest an are o semnificaţie şi un conţinut aparte, deoarece obiectivul său fundamental il constituie temeinica studiere şi însuşirea aprofundată a Teze­lor din aprilie formulate de că­­­tre secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — document care se constituie intr-un mobilizator program de muncă pentru în­tregul popor, dind , expresie contribuţiei Partidului Comunist Român, a secretarului său ge­neral, la îmbogăţirea tezauru­lui teoriei şi practicii construc­ţiei societăţii socialiste. Avtad in vedere faptul că Tezele din aprilie circumscriu amplul registru problematic al procesului de perfecţionare ra­dicală şi generală a activităţii economico-sociale in toate sec­toarele este de­ la sine înţeles că pe agenda dezbaterilor or­ganizate in cadrul invătămîn­­tului politic de masă priorita­tea trebuie acordată tocmai acestor probleme, dezbaterile fiind necesar să aibă o fina­litate practică, concretă, în ra­port de specificul fiecărui co­lectiv de muncă, al sectorului de activitate în care­ lucrează cursanţii. Mai mult ca oricând această cerinţă de ordin poli­­tico-educativ trebuie să fie respectată neabătut, tocmai pen­tru a putea asigura acestui proces şansele cele mai mari de succes, de atingere a scopului urmărit. In ordinea exigenţelor cărora trebuie să li se subordoneze permanent toate acţiunile cu­prinse in actualul ciclu de în­­văţămint politic de masă este de subliniat faptul ca fiecare cursant să fie conştient, de extrema importanţă a studie­rii sistematice si înţelegerii profunde a problemelor ridica­te în Tezele din aprilie, a mo­dului de a le soluţiona, în contextul imperativelor strate­gice ale ridicării activităţii la o nouă calitate şi o eficienţă economică superioară. Iată de ce, ţintem seama de specificul dezbaterilor în funcţie de locul unde muncesc şi trăiesc di­versele categorii de oameni ai muncii, de cetăţeni, pretutin­deni trebuie să se manifeste o fermă legătură cu problemele și­ sarcinile ce­ revin fiecăruia, ținta fiind intensificarea­­ efor­turilor acestora, , așadar mobi­lizarea lor la înfăptuirea poli­ticii generale a partidului, a sarcinilor pe anul 1988 și pe întregul cincinal. Traian Gânju (Continuare in pag. a 5-a1 ISUR# PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Preşedintele Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, delegaţia Consiliului Naţional al Patronatului Francez. coft­­.plusă de Raymond Ravenel, preşedintele Comitetului Fran­ţa—România din cadrul Con­siliului, director general la Societatea „Citroen Automo­bile“, care a efectuat o vizită in țara noastră. ■­­ • In timpul întrevederii, au fost abordate unele aspecte „ale co­laborării dintre întreprinderi româneşti şi franceze în di­verse­­ domenii, in contextul, ge­neral al relaţiilor dintre cele două ţări. A fost relevată im­portanţa extinderii in continua­re­­ a colaborării economice, Consiliului Naţional al tehnico-ştiinţifice, in domeniul industrial dintre România­­ şi Franţa. Totodată, s-a subliniat necesitatea relansării unor pro­iecte de cooperare, a­ iniţierii şi realizării de noi acţiuni de co­operare­­ româno-franceze pe' I terţe pieţe. în acest sens, s-a reliefat , utilitatea creării unor grupuri de lucru care să discute şi să convină obiective şi mo­dalităţi concrete in principalele­­domenii ale cooperării rom­âno­­franceze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că România doreşte să dezvolte schimburile comerciale şi colaborarea cu Franţa, pe principii, economice, reciproc avantajoase, care să asigure o eficienţă maximă şi Patronatului Francez un nivel tehnic cu­ mai Înalt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat convingerea că vizita întreprinsă in România de membrii delegaţiei va con­tribui la identificarea de noi căi şi posibilităţi menite să a­­sigure dezvoltarea, în continua­­re, a relaţiilor economice din­tre firmele româneşti şii france­ze, in general,­ dintre România­­şi Franţa. La primire au luat parte to­varăşii ştefan Andrei, vice­­prim-ministru al guvernului, Ioan Ungur, ministrul comerţu­lui exterior şi cooperării eco­nomice internaţionale. A fost de faţă ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean- Mari­e Le Breton.

Next