România Liberă, octombrie 1988 (Anul 46, nr. 13655-13680)
1988-10-14 / nr. 13666
« r TÂRGUL INTERNAŢIONAL BUCUREŞTI 1988 OMAGII elocventa A POTENŢIALULUI ECONOMIEI ROMÂNEŞTI, A DESCHIDERII CALE SPRE LUME Miercuri 12 octombrie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a inaugurat. Tîrgul Internaţional Bucureşti — 1988, eveniment important al vieţii economice româneşti, expresie elocventă a dorinţei de pace şi cooperare a României socialiste cu toate statele lumii. Sub înaltul patronaj al secretarului general al partidului, din iniţiativa căruia a luat fiinţă, Tîrgul internaţional Bucureşti, aflat acum la a 14-a ediţie şi înscris ferm între manifestările comerciale de prestigiu, constituie, şi de această dată, un eşantion reprezentativ al dezvoltării economiei româneşti in anii construcţiei socialismului şi cu deosebire in anii de după cel de al IX-lea Congres al partidului. El este în acelaşi timp încă o dovadă a faptului că România manifestă o statornică şi fermă preocupare pentru dezvoltarea relaţiilor sale economice cu toate statele, fără deosebire de orînduire socială, în spiritul deplinei egalităţi în drepturi şi avantajului reciproc, ai independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne, pentru promovarea cauzei păcii, progresului şi colaborării internaţionale. Participarea tot mai intensă a ţării noastre la circuitul mondial al valorilor şi la diviziunea internaţională a muncii, promovarea unor activităţi comerciale intense, se găsesc într-o relaţie directă cu dezvoltarea rapidă, complexă şi echilibrată a economiei naţionale. „Trebuie să avem permanent in vedere — sublinia recent secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că economia românească nul se poate dezvolta, că programele noastre nu se pot înfăptui decit printr-o largă colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională, prin extinderea schimburilor economice, a cooperării in producţie, deci, prin participarea activă a fiecărei întreprinderi şi centrale la schimburile internaţionale, la realizarea in cele mai bune condiţii a producţiei şi exportului, la cea mai înaltă calitate, asigurind in acest fel valorificarea atit a materiilor prime, cit şi a muncii poporului nostru“. Este elocvent în acest sens faptul că numai in anii 1986—1987 industria românească a realizat o producţie care, in dinamică, depăşeşte aproape de două ori producţia totală obţinută în cei 15 ani cuprinşi între 1951—1965. Orientată ferm pe calea introducerii şi generalizării progresului tehnic, a rezultatelor cercetării ştiinţifice in activitatea productivă industria românească îşi sporeşte necontenit nivelul tehnic şi calitativ al produselor. Numai în anul 1987 ca efect al îndeplinirii programelor de cercetare ştiinţifică, au fost introduse în fabricaţie 2 850 tipuri noi şi modernizate de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii, 1 060 materiale şi bunuri de consum noi, abordîndu-se în acelaşi timp domenii de vîrf ale activităţii industriale cum ar fi tehnica laserilor, a microunde- lor, fibrele optice, biotehnologiile. Au fost introduse în producţie 1775 de tehnologii, mecanizări şi automatizări noi şi perfecţionate, cu deosebiri. in ramurile de vîrf cum sunt chimia, metalurgia, construcţiile de maşini, s-au extins sistemele de conducere a activităţii tehnologice prin mijloace informatice şi de tehnică de calcul, cu efecte asupra productivităţii, eficienţei, calităţii şi competitivităţii produselor româneşti. Ca rezultat al acestor realizări, participarea României la schimburile comerciale se ilustrează în primul rind prin extinderea ariei geografice, ţara noastră întreţinind relaţii diplomatice şi economice cu 155 de state de pe toate meridianele. Dar, fapt , semnificativ, s-a îmbunătăţit permanent structură exportului, prin creşterea ponderii mărfurilor cu grad înalt de prelucrare, 63 la sută din volumul total al exportului românesc actual — la rindul lui, de circa 9 ori mai mare decit în 1965 — inscriindu-se in această categorie. Toate acestea reprezintă premisele necesare ca la sfirsitul cincinalului actual România să se numere intre ţările cu dezvoltare medie. Oferta românească, aşa cum este ilustrată în cadrul prezentului Tirg Internaţional — Bucureşti, conferă o imagine amplă a dezvoltării multilaterale a ştiinţei şi tehnicii româneşti concretizată in produse-mărfuri de ridicat nivel tehnic şi calitativ, oferă o bază fermă şi condiţii favorabile pentru schimburile comerciale fertile, o gamă deosebit de variată de produse acoperind toate ramurile industriale.. Se evidenţiază, cu deosebire, o parte din exponatele aparţinind construcţiilor de maşini, electrotehnicii şi electronicii cum ar fi centrele de prelucrare cu comandă numerică, computerizată, maşini de alezat şi frezat cu comandă numerică, maşini ,şi sisteme de prelucrare prin electroeroziune, sau ultrasunete, roboţi pentru diferite utilizări, microcalculatorul C-119-ST pentru medii grele, produsele din SALONUL CHIMIEI, mai ales cele de mic tonaj şi sinteză fină, cauciuc poliizoprenic, fire şi fibre chimice, medicamente, cosmetice, îngrăşăminte , din domeniul utilajului petrolier, in care România are un prestigiu consolidat, din sectorul trans- Anton Uncu (Continuare in vag. aS-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLVI Nr. 13666 Vineri 14 octombrie 1988 6 pagini 50 bani || TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU. Împreună cu tovarăşa elena ceauşescu, A PLECAT INTR-O VIZITĂ OFICIALĂ DE PRIETENIE In republica populară chineză Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a plecat, joi seara, într-o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, la invitaţia tovarăşului Zhao Ziyang, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, şi a tovarăşului Yang Shangkun, preşedintele Republicii Populare Chineze. Conducătorul partidului şi statului este însoţit în această vizită de tovarăşii Ion Dincă, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al guvernului, Ioan Totu, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, de alte persoane oficiale. La plecare, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., secretari ai Comitetului Central al partidului, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti. Au fost de faţă însărcinaţii cu afaceri ad-interim ai R.P. Chineze — Yang Jiachun, şi R.P.D. Coreene, — Zu Ian Cian, la Bucureşti şi membri ai celor două ambasade. Pe aeroport se aflau mii de oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii bucureştene, care au făcut tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu o caldă manifestare de stimă şi preţuire. Prin aplauze şi urale, puternice cei prezenţi au dat expresie sentimentelor de profundă dragoste faţă de secretarul general al partidului. Tineri şi pionieri români, chi- nezi şi coreeni au oferit tova- răşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu frumoase buchete de flori. La ora 20,00, aeronava prezidentală a decolat, indreptindu-se spre Beijing. ACTUALITATEA IN AGRICULTURA Acum se cere o mobilizare şi mai amplă a forţelor la cules şi semănat Si Strîngerea recoltei şi semănatul trebuie grabnic încheiate ! Si Se impune o folosire din plin a timpului de lucru pe cîmp . Volumul lucrărilor agricole rămase de efectuat este încă mare şi obligă la realizarea şi depăşirea vitezelor zilnice prevăzute 13 Pentru ca întreaga recoltă să fie pusă urgent la adăpost este necesar ca şi transportul sa fie mai bine organizat 11 Nici un rabat în ceea ce priveşte respectarea parametrilor calitativi la semănatul griului pe ultimele suprafeţe ! Data la care ne găsim — aproape de jumătatea lunii octombrie — obligă la luarea tuturor măsurilor pentru ca strîngerea recoltei şi semănatul griului să fie grabnic încheiate. Raţiunea acestui imperativ nu este greu de înţeles : prin depozitarea urgentă a întregii recolte se evită pierderile, iar prin semănatul in limitele perioadei optime se creează condiţii pentru realizarea unor producţii medii superioare, în 1989. Deci, asigurarea succesului campaniei agricole de toamnă este in interesul economiei naţionale, al realizării fondului centralizat al statului de produse agricole cel puţin la nivelul evaluărilor făcute, programelor de autoaprovizionare teritorială, în ultima instanţă în avantajulltimei aprovizionări a populaţiei. Dar ca orice succes în economie, acţiunea la care ne referim (şi care este circumscrisă intr-un interval calendaristic extrem de scurt) solicită un efort deosebit, o mobilizare totală a forţelor de la sate, folosirea din plin a timpului de lucru şi a maşinilor. Deoarece am amintit de timp trebuie spus că el este încă propice înregistrării unor ritmuri alerte la recoltat şi semănat, precum şi la transportul recoltei de pe cimp la destinaţiile stabilite şi în primul rind la bazele de recepţie. Dar, de acum inainte, în evoluţia vremii sunt posibile schimbări esenţiale care ar încetini ritmul de lucru, ar prelungi perioada de execuţie cu toate consecinţele ce decurg de aici, iar brumele, îngheţul la sol, ploile ar putea să deprecieze parţial sau total recolta neculeasă sau culeasă, dar netransportată. Volumul de lucrări agricole ce a mai rămas de executat este încă mare, importante suprafeţe cultivate cu porumb, soia, stefelă de zahăr, legume, fructe şi struguri sunt în aşteptarea urgentă a culegătorilor. Dacă în judeţele Suceava, Covasna, Bacău, Maramureş, Neamţ, Hunedoara, Caraş Severin, Gorj, Vaslui şi Botoşani, semănatul griului este încheiat sau se apropie de sfirsit, in alte ju-Ing. Th. Marcarov CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA D EC R E T ' ’ privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarnă 1988 - 1989 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : Art. 1 — Ministerul Energiei Electrice și consiliile populare judeţene și al municipiului București sunt obligate să ia măsuri ferme pentru funcţionarea centralelor electrice pe cărbune, hidrocarburi şi a hidrocentralelor la întreaga capacitate şi livrarea energiei la nivelurile stabilite prin plan, in vederea desfăşurării normale a activităţii in unităţile economice, în toate ramurile şi sectoarele din economie. Ministerul Energiei Electrice este obligat să asigure in toate centralele electrice organizarea corespunzătoare a producţiei şi a muncii, întărirea ordinii şi disciplinei, folosirea deplină a mijloacelor din dotare, astfel incit sistemul energetic naţional să funcţioneze în bune condiţii. Ministerul Minelor poartă întreaga răspundere pentru livrarea de către unităţile miniere centralelor electrice a întregii cantităţi de cărbune prevăzută în plan şi de calitate corespunzătoare. Consiliul de Miniştri va prezenta spre aprobare propuneri privind resursele şi consumurile, de energie electrică şi termică necesare săptămînal economiei naționale. Art. 2 - Consiliul de Miniștri va lua măsuri pentru ca în toate întreprinderile industriale, cu sau fără foc continuu, să se asigure organizarea corespunzătoare a schimburilor, a fluxurilor tehnologice, în vederea reducerii consumului de energie electrică și încadrării stricte în normele de consum aprobate, care sunt maxime. Totodată, prin programarea corespunzătoare a schimburilor, se va asigura încadrarea în puterile medii orare aprobate pe schimburi și la orele de vîrf și echilibrarea consumului pe întreaga durată a zilei. Art. 3 - Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, municipale şi orăşeneşti vor lua toate măsurile ca unităţile subordonate să aplice regimuri severe de economisire şi raţionalizare a .energiei termice, să asigure încadrarea in normele de consum şi in repartiţiile aprobate. De asemenea, se vor lua măsuri pentru creşterea gradului de recuperare a resurselor energetice refolosibile prin asigurarea funcţionării la capacitatea nominală a tuturor instalaţiilor recuperatoare și realizarea punerii în funcțiune a noi capacități. Art. 4. - Ministerul Petrolului va lua măsuri pentru asigurarea corespunzătoare a surselor și capacităților de transport a gazelor naturale. Repartizarea gazelor , pe unități se va face conform planului, pe cicluri de producţie, în concordanţă cu programul de lucru al întreprinderilor. Art. 5. - Consiliile de conducere ale ministerelor, consiliile oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii, consiliile populare judeţene şi ale municipiului Bucureşti, municipale, orăşeneşti şi comunale, răspund de încadrarea strictă în normele de consum aprobate, îndeplinirea in bune condiţii a sarcinilor de plan şi asigurarea desfăşurării normale a lucrului în toate domeniile de activitate. Cotele de energie electrică, termică şi gaze naturale vor fi defalcate peunități și se vor lua măsuri de strictă încadrare în repartițiile zilnice și de respectare a programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate, de încadrare in puternic medii orare, pe schimburi, în cele aprobate pentru vîrful de sarcină. Art. 6. - Ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare judeţene şi al municipiului Bucureşti vor urmări zilnic consumul de energie electrică, termică şi de gaze naturale al marilor consumatori şi vor adopta măsuri pentru încadrarea permanentă în repartiţii a tuturor unităţilor subordonate. Art. 7. - Ministerul Comerțului Interior, Ministerul Educației și invățămîntului, Ministerul Sănătății,, Consiliul Culturii și Educaţiei Socialiste, uniunile centrale ale cooperativelor și consiliile populare judeţene și al municipiului București vor lua măsuri ca unităţile din subordine să întocmească programe de lucru potrivit prezentului decret, astfel incit să fie redus la minimum consumul de energie electrică şi să se folosească cut mai mult lumina naturală. Unităţile comerciale şi de prestări servicii vor funcţiona de la orele 3-8,30 pină la 17-17,30, cu excepţia magazinelor pentru desfacerea produselor alimentare. Programul de funcţionare a unităţilor de alimentaţie publică, nu va depăşi ora 21,00. Unităţile cultural-artistice îşi vor organiza în aşa fel programul incit să reducă consumul de energie între orele 17-23. Organele centrale şi locale ale administraţiei de stat, instituţiile de stat, unităţile administrativ-gospodăreşti, institutele de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică şi de proiectare îşi vor stabili programul de lucru in perioada in care se va putea folosi lumina naturală. Unităţile de învăţămînt primar, gimnazial, liceal, profesional şi de maiştri, precum şi cele de învăţămînt superior îşi vor organiza activitatea astfel incit să folosească la maximum lumina naturală. In unităţile de învăţămînt care funcţionează zilnic cu mai mult de 2,5 schimburi, activitatea va începe la ora 8,00 şi se va încheia la orele 18,30. Art. 8. — Incepind cu data de 1 noiembrie 1988, durata programului de seară al televiziunii se măreşte zilnic cu o oră. Art. 9. - Toţi cetăţenii sunt obligaţi să gospodărească cu maximum de grijă energia, electrică, termică şi gazete naturale şi să elimine orice formă de risipă a acestora, să se încadreze în nivelurile de consum normate şi să ia măsuri stricte pentru a realiza economii din cantităţile stabilite. Consiliile populare municipale, orăşeneşti şi comunale vor întocmi programe pe fiecare localitate pentru livrarea căldurii şi apei egide menajere, conform anexei la prezentul decret. Art. 10. — Consiliul de Miniştri va lua măsuri pentru aplicarea fermă, a dispoziţiilor prezentului decret in vederea asigurării energiei electrice, termice şi gazelor naturale şi respectării riguroase de către ministere, centrale, întreprinderi şi ceilalţi consumatori a normelor de consum stabilite şi eliminării oricăror forme de risipă, asigurind cele mai bune condiţii pentru desfășurarea activității economico-sociale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România Anexa se publică în pagina a 2-a TEZELE PENTRU PLENARA C.C. AL P.C.R. - PROGRAM DE ACŢIUNE REVOLUŢIONARĂ, DE MUNCĂ EXEMPLARĂ PENTRU ÎNTREGUL POPOR Prioritate problemelor perfecţionării activităţii economico-sociale pe agenda dezbaterilor invăţămîntului politic de masă Ciclul de învăţămînt politic de masă care se desfăşoară in acest an are o semnificaţie şi un conţinut aparte, deoarece obiectivul său fundamental il constituie temeinica studiere şi însuşirea aprofundată a Tezelor din aprilie formulate de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — document care se constituie intr-un mobilizator program de muncă pentru întregul popor, dind , expresie contribuţiei Partidului Comunist Român, a secretarului său general, la îmbogăţirea tezaurului teoriei şi practicii construcţiei societăţii socialiste. Avtad in vedere faptul că Tezele din aprilie circumscriu amplul registru problematic al procesului de perfecţionare radicală şi generală a activităţii economico-sociale in toate sectoarele este de la sine înţeles că pe agenda dezbaterilor organizate in cadrul invătămîntului politic de masă prioritatea trebuie acordată tocmai acestor probleme, dezbaterile fiind necesar să aibă o finalitate practică, concretă, în raport de specificul fiecărui colectiv de muncă, al sectorului de activitate în care lucrează cursanţii. Mai mult ca oricând această cerinţă de ordin politico-educativ trebuie să fie respectată neabătut, tocmai pentru a putea asigura acestui proces şansele cele mai mari de succes, de atingere a scopului urmărit. In ordinea exigenţelor cărora trebuie să li se subordoneze permanent toate acţiunile cuprinse in actualul ciclu de învăţămint politic de masă este de subliniat faptul ca fiecare cursant să fie conştient, de extrema importanţă a studierii sistematice si înţelegerii profunde a problemelor ridicate în Tezele din aprilie, a modului de a le soluţiona, în contextul imperativelor strategice ale ridicării activităţii la o nouă calitate şi o eficienţă economică superioară. Iată de ce, ţintem seama de specificul dezbaterilor în funcţie de locul unde muncesc şi trăiesc diversele categorii de oameni ai muncii, de cetăţeni, pretutindeni trebuie să se manifeste o fermă legătură cu problemele și sarcinile ce revin fiecăruia, ținta fiind intensificarea eforturilor acestora, , așadar mobilizarea lor la înfăptuirea politicii generale a partidului, a sarcinilor pe anul 1988 și pe întregul cincinal. Traian Gânju (Continuare in pag. a 5-a1 ISUR# PREŞEDINTELE NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, delegaţia Consiliului Naţional al Patronatului Francez. coft.plusă de Raymond Ravenel, preşedintele Comitetului Franţa—România din cadrul Consiliului, director general la Societatea „Citroen Automobile“, care a efectuat o vizită in țara noastră. ■ • In timpul întrevederii, au fost abordate unele aspecte „ale colaborării dintre întreprinderi româneşti şi franceze în diverse domenii, in contextul, general al relaţiilor dintre cele două ţări. A fost relevată importanţa extinderii in continuare a colaborării economice, Consiliului Naţional al tehnico-ştiinţifice, in domeniul industrial dintre România şi Franţa. Totodată, s-a subliniat necesitatea relansării unor proiecte de cooperare, a iniţierii şi realizării de noi acţiuni de cooperare româno-franceze pe' I terţe pieţe. în acest sens, s-a reliefat , utilitatea creării unor grupuri de lucru care să discute şi să convină obiective şi modalităţi concrete in principaleledomenii ale cooperării românofranceze. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a arătat că România doreşte să dezvolte schimburile comerciale şi colaborarea cu Franţa, pe principii, economice, reciproc avantajoase, care să asigure o eficienţă maximă şi Patronatului Francez un nivel tehnic cu mai Înalt. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a manifestat convingerea că vizita întreprinsă in România de membrii delegaţiei va contribui la identificarea de noi căi şi posibilităţi menite să asigure dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor economice dintre firmele româneşti şii franceze, in general, dintre Româniaşi Franţa. La primire au luat parte tovarăşii ştefan Andrei, viceprim-ministru al guvernului, Ioan Ungur, ministrul comerţului exterior şi cooperării economice internaţionale. A fost de faţă ambasadorul Franţei la Bucureşti, Jean- Marie Le Breton.