România Liberă, septembrie 1989 (Anul 47, nr. 13939-13964)
1989-09-15 / nr. 13951
V 4 ♦ 1 * AIn aceeaşi atmosferă de angajare revoluţionară şi vibraţie patriotică ce caracterizează întreaga noastră viaţă social-politică în această perioadă premergătoare marelui forum al comuniştilor români TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU au continuat vizita de lucru in judeţul Iaşi In aceeaşi ambianţă imprimată de profundul caracter de lucru îmbinat cu atmosfera sărbătorească specifică întîlnirilor cu oamenii muncii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continuat, joi, vizita în judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfăşurat în mari unităţi economice din municipiul reşedinţă de judeţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi specialişti, cu cadre de conducere, aspecte esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite, totodată, măsuri pentru îndeplinirea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse in programul partidului, care urmează să-şi găsească împlinirea în localităţile judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată în ajunul deschiderii noului an de învăţămînt, vizita a prilejuit întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, studenţii şi elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelungate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut din anii socialismului, îndeosebi în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului o puternică înflorire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Pe străzile Iaşului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie puternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, în această dimineaţă însorită de septembrie, mii şi mii de oameni de toate vîrstele care au ţinut să salute, cu toată căldura inimii pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, să le exprime profunda lor stimă, preţuire şi recunoştinţă, pentru grija statornică ce o poartă dezvoltării municipiului şi judeţului, ţării întregi. Ei au scandat cu însufleţire numele patriei, al partidului şi al secretarului său general, au reafirmat dorinţa lor, care este dorinţa tuturor locuitorilor României socialiste : „Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres“.. Cu aceste vibrante simţăminte au fost întimpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, la sosirea într-una din marile citadele ale învăţămîntului ieşean, ale şcolii Erau prezenţi la acest moment de însemnătate deosebită cadrele didactice ale prestigioasei universităţi ieşene, ale celorlalte instituţii de învăţămînt superior, mii şi mii de studenţi şi elevi. Au venit în întîmpinare ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Ion Teoreanu, primul secretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, preşedintele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, preşedin (Continuore in pag. a 2-a) româneşti — INSTITUTUL POLITEHNIC Proletari din toate ţările puneţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, în jurul orei 10:00 posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, din municipiul Iaşi, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de învăţămînt 1989—1990 şi de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi. ÎN TELECRAME ADR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 1 . ■_________________ I Oameni ai muncii din agricultură raportează încheierea recoltării unor culturi şi obţinerea de producţii mari la hectar . Colective de oameni ai muncii din unităţi economice raportează obţinerea unor însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal ■ Comitetele judeţene Bistriţa-Năsăud şi Prahova ale P.C.R. raportează asigurarea autonomiei energetice a unor comune (în pagina a 5-a) Azi se deschide noul an de învăţămînt . Etapă nouă in dezvoltarea şi modernizarea invătămintului in concordantă cu cerinţele •. .al progresului multilateral al patriei „Este necesar sâ asigurăm o împletire mult mai strinsa a invâtâmintului cu ştiinţa, cu producţia, pentru că numai printr-o conlucrare strinsa dintre aceste sectoare de activitate se va asigura înfăptuirea neabătută a măreţelor programe de dezvoltare generală a patriei noastre." Deschiderea noului an de învăţămint 1989—1990, moment emoţionant, cu adinei semnificaţii în viaţa şi activitatea tineretului studios, a întregului front educativ, este, anul acesta, marcata de ampla dezbatere, in spirit larg democratic, pe marginea ideilor si orientărilor cuprinse in proiectul Programului-Directivă și in Tezele pentru Congresul al XIV-lea al P.C.R. Aceste documente programatice cuprind, in esenţa lor, concepţia de inestimabilă valoare teoretică şi practică a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, potrivit căreia şi în viitorul cincinal se va pune accentul pe dezvoltarea intensivă a economiei naţionale, proces in care creşterea calitativă a forţelor de producţie devine un atribut definitoriu. In lumina acestui postulat strategic, pregătirea temeinică, multilaterala a cadrelor pentru toate domeniile de activitate, constituie oolectivul esenţial al şcolii noastre de toate gradele, ştiindu-se că forţa de muncă reprezintă factorul determinant, notărilor şi revoluţionar al dezvoltării. Pregătirea tineretului la nivelul cerut de prefacerile revoluţionare din toate domeniile de activitate a impus ca la baza sistemului nostru educativ, de formare a tineretului prin muncă şi pentru muncă, să stea conceptul revoluţionar al integrării organice a învăţământului cu cercetarea şi practica productivă. Această triadă cu fertile virtuţi modelatoare implică un proces de continuă modernizare şi perfecţionare a conţinuturilor şi a bazei materiale ale învăţămîntului, consonanţa şcolii cu tot ce creează nou ştiinţa, tehnica şi cultura, servind astfel, nobilul ţel de a forma un om cu vast orizont de cunoaştere, cu priceperi şi deprinderi pentru profesiunea aleasă şi, ceea ce este deosebit de important, cu setea da a se instrui permanent, de a avea mereu trează dorinţa de perfecţionare, de autodepăşire , elemente generatoare de efort creator, eficient. Acest amplu proces, ca de altfel strategia dezvoltării invăţămîntului pe coordonate moderne, beneficiază de contribuţia fun- NICOLAE damentală a tovaraşei academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, eminent om politic, savant de largă recunoaştere internaţională. Asigurarea unui loc de muncă imediat după absolvirea facultăţii, a liceului sau a şcolii profesionale constituie pentru promoţiile de absolvenţi ai fiecărui an de învăţămînt un eveniment de seamă din drumul către realizarea lor deplină înseamnă totodată o dovadă elocventă a grijii permanente pe care partidul şi statul nostru o acordă tineretului prin oferirea unui cadru sigur de valorificare a cunoştinţelor dobîndite, de afirmare şi desăvîrşire a personalităţii şi capacităţilor creatoare. În acest an repartizarea în producţie a celor 404 563 absolvenţi ai învăţămîntului superior, liceal ,şi profesional — cu aproape 30 000 mai mult decit anul trecut — a însemnat o adevărată infuzie de forţe proaspete, bine pregătite, capabile să impulsioneze activitatea productivă de perfecţionare şi modernizare a proceselor tehnologice, calitatea şi eficienţa muncii. Consacrîndu-şi întreaga pricepere profesională, dobindită în anii de studii, înfăptuirii sarcinilor de producţie la un înalt nivel calitativ, noua generaţie de absolvenţi se poate afirma ca oameni de nădejde ai progresului economic, răspunzînd prin fapte de muncă încrederii acordate de către societate. în structurile şcolii româneşti s-au produs în epoca istoricelor înfăptuiri revoluţionare de după Congresul al IX-lea al partidului, substanţiale transformări. Trecerea la învăţămîntul obligatoriu de 10 ani, iar în acest an şcolar, 1989—1990, an de referinţă pentru şcoala românească, la cel de 12 ani. Trecerea la învăţămîntul obligatoriu de 12 ani constituie o măsură cu adevărat revoluţionară care, alături de preocuparea constantă pentru calitatea şi competitivitatea muncii, şi alături de efortul de modernizare, de asigurare a condiţiilor pentru o viaţă civilizată pe întreg teritoriul ţării ne fac martorii unei realităţi pe care, nu încape îndoială, viitorul o va desăvîrşi. Multiplele valenţe ale şcolii noastre moderne relevă CEAUŞESCU aspecte esenţiale : pe de o parte, profundul său umanism, — tmnărul după ce-şi încheie pregătirea şcolară se poate integra imediat în producţie, avînd totodată posibilitatea de a-şi continua perfecţionarea in cadrul învăţămîntului seral sau fără frecvenţă, — iar pe de altă parte, — este pregătit pentru cunoaşterea, înţelegerea şi estimarea valorii muncii, a calităţii şi eficienţei ei. Ideea integrării muncii cu cer ,cetarea şi producţia poartă in sine forţa modelatoare, capacitatea formativă, cu generoasă deschidere spre societatea viitorului în care diferenţele dintre munca fizică şi cea intelectuală se vor estompa avînd loc un proces general de ridicare a nivelului ştiinţific şi cultural, a condiţiilor de viaţă civilizată ale întregii societăţi. .Crearea cadrului stimulativ pentru punerea in aplicare a integrării a însemnat creşterea de aproape patru ori — in raport cu anul 1965 — a numărului de ateliere şi laboratoare destinate formării deprinderilor practice şi de cercetare. Să adăugăm şi faptul că, în şcoli şi case ale pionierilor şi şoimilor patriei, există zeci de mii de cercuri tehnico-aplicative. Şi tot în această ordine de idei să menţionăm că la actuala ediţie a Festivalului naţional „Ciitarea României“ au participat cu lucrări de creaţie tehnică, ştiinţifică, literară şi artistică milioane de tineri studioşi. în procesul complex al formării tinerilor in şcolile noastre de toate gradele un rol de seamă îl are prin iniţiativele şi activitatea de excepţie pe care o desfăşoară tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., primviceprim ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului. Se cuvine subliniată şi cu acest prilej contribuţia sa deosebită, atenţia constantă cu care veghează la perfecţionarea continuă a cercetării ştiinţifice şi tehnice româneşti, a integrării activităţilor instructiv-educative în procesul de formare a omului nou. Implicarea ştiinţei şi cerce (Continuare in pag. a I-a)