România Liberă, septembrie 1989 (Anul 47, nr. 13939-13964)

1989-09-15 / nr. 13951

V 4 ♦ 1 * AIn aceeaşi atmosferă de angajare revoluţionară şi vibraţie patriotică ce caracterizează întreaga noastră viaţă social-politică în această perioadă premergătoare marelui forum al comuniştilor români TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU au continuat vizita de lucru in judeţul Iaşi In aceeaşi ambianţă imprimată de profundul caracter de lucru îm­binat cu atmosfera săr­bătorească specifică în­­tîlnirilor cu oamenii mun­cii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Co­munist Român, preşedin­tele Republicii Socialis­te România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, au continu­at, joi, vizita în judeţul Iaşi. Dialogul de lucru s-a desfă­şurat în mari unităţi economice din municipiul reşedinţă de ju­deţ, unde au fost examinate, împreună cu muncitori şi spe­cialişti, cu cadre de conducere, aspecte esenţiale ale activităţii productive, fiind stabilite, tot­odată, măsuri pentru îndeplini­rea exemplară a planului pe acest an şi pe întregul cincinal, a tuturor obiectivelor cuprinse in programul partidului, care ur­mează să-şi găsească împlini­rea în localităţile judeţului Iaşi. De asemenea, desfăşurată în ajunul deschiderii noului an de­­ învăţămînt, vizita a prilejuit întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu cu profesorii, studen­ţii şi elevii din acest puternic centru universitar, cu îndelun­gate şi valoroase tradiţii, care a cunoscut d­in anii socialismului, îndeosebi în perioada inaugu­rată de Congresul al IX-lea al partidului o puternică înflorire. La vizită participă tovarăşii Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Pe străzile Iaşului, de la un an la altul mai frumos, cu o economie puternic dezvoltată şi o cultură tot mai înfloritoare, mai impunător prin noile sale edificii, se aflau, în această di­mineaţă însorită de septembrie, mii şi mii de oameni de toate vîr­­stele care au ţinut să salute, cu toată căldura inimii pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe tovarăşa Elena Ceauşescu, să le exprime profunda lor stimă, preţuire şi recunoştinţă, pentru grija sta­tornică ce o poartă dezvoltării municipiului şi judeţului, ţării întregi. Ei au scandat cu însufleţire numele patriei, al partidului şi al secretarului său general, au reafirmat dorinţa lor, care este dorinţa tuturor locuitorilor României socialiste : „Ceauşescu reales la al XIV-lea Congres“.. Cu aceste vibrante simţămin­te au fost întimpinaţi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu, la sosirea în­­tr-una din marile citadele ale învăţămîntului ieşean, ale şcolii Erau prezenţi la acest mo­ment de însemnătate deosebită cadrele didactice ale prestigioa­sei universităţi ieşene, ale ce­lorlalte instituţii de învăţămînt superior, mii şi mii de studenţi şi elevi. Au venit în întîmpinare mi­nistrul educaţiei şi învăţămîn­­tului, Ion Teoreanu, primul se­cretar al C.C. al U.T.C., Ioan Toma, preşedintele Consiliului U.A.S.C.R., Matei Ani, preşedin­ (Continuore in pag. a 2-a) româneşti — INSTITUTUL POLITEHNIC Proletari din toate ţările p­uneţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE ASTĂZI, LA POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE Astăzi, în jurul orei 10:00 posturile de radio şi televiziune vor transmite direct, din municipiul Iaşi, adunarea populară prilejuită de deschiderea anului de învăţămînt 1989—1990 şi de vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Iaşi. ÎN TEL­ECRAME ADR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU 1 . ■_________________ I Oameni ai muncii din agricultură raportează încheierea recoltării unor culturi şi obţinerea de producţii mari la hectar . Colective de oameni ai muncii din unităţi economice raportează obţinerea unor însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal ■ Comitetele judeţene Bistriţa-Năsăud şi Prahova ale P.C.R. rapor­tează asigurarea autonomiei energetice a unor comune (în pagina a 5-a) Azi se deschide noul an de învăţămînt . Etapă nouă in dezvoltarea şi modernizarea invătămintului in concordantă cu cerinţele •. .a­l progresului multilateral al patriei „Este necesar sâ asigurăm o împletire mult mai strinsa a invâtâmintului cu ştiinţa, cu pro­ducţia, pentru că numai printr-o conlucrare strinsa dintre aceste sectoare de activitate se va asigura înfăptuirea neabătută a măreţelor programe de dezvoltare generală a patriei noastre." Deschiderea noului an de în­­văţămint 1989—1990, moment emoţionant, cu adinei semnifica­ţii în viaţa şi activitatea tinere­tului studios, a întregului front educativ, este, anul acesta, mar­cata de ampla dezbatere, in spi­rit larg democratic, pe marginea ideilor si orientărilor cuprinse in proiectul Programului-Direc­­tivă și in Tezele pentru Con­gresul al XIV-lea al P.C.R. Aceste documente programatice cuprind, in esenţa lor, concep­ţia de inestimabilă valoare teo­­retică şi practică a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, potrivit căreia şi în viitorul cincinal se va pune accentul pe dezvolta­rea intensivă a economiei na­ţionale, proces in care creşterea calitativă a forţelor de produc­ţie devine un atribut definito­riu. In lumina acestui postulat strategic, pregătirea temeinică, multilaterala a cadrelor pentru toate domeniile de activitate, constituie oolectivul esenţial al şcolii noastre de toate gradele, ştiindu-se că forţa de muncă re­prezintă factorul determinant, notărilor şi revoluţionar al dez­voltării. Pregătirea tineretului la nivelul cerut de prefacerile revoluţionare din toate dome­niile de activitate a impus ca la baza sistemului nostru edu­cativ, de formare a tineretului prin muncă şi pentru muncă, să stea conceptul revoluţionar al integrării organice a învăţămân­­tului cu cercetarea şi practica productivă. Această triadă cu fertile virtuţi modelatoare im­plică un proces de continuă modernizare şi perfecţionare a conţinuturilor şi a bazei mate­riale ale învăţămîntului, conso­nanţa şcolii cu tot ce creează nou ştiinţa, tehnica şi cultura, servind astfel, nobilul ţel de a forma un om cu vast orizont de cunoaştere, cu priceperi şi de­prinderi pentru profesiunea aleasă şi, ceea ce este deosebit de important, cu setea da a se instrui permanent, de a avea mereu trează dorinţa de perfec­ţionare, de autodepăşire , ele­mente generatoare de efort creator, eficient. Acest amplu proces, ca de alt­fel strategia dezvoltării invăţă­­mîntului pe coordonate moderne, beneficiază de contribuţia fun- NICOLAE­ damentală a tovaraşei acade­mician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, eminent om poli­tic, savant de largă recunoaşte­re internaţională. Asigurarea unui loc de muncă imediat după absolvirea facul­tăţii, a liceului sau a şcolii pro­fesionale constituie pentru pro­moţiile de absolvenţi ai fiecărui an de învăţămînt un eveniment de seamă din drumul către reali­zarea lor deplină­­ înseamnă tot­odată o dovadă elocventă a grijii permanente pe care parti­dul şi statul nostru o acordă ti­neretului prin oferirea unui ca­dru sigur de valorificare a cu­noştinţelor dobîndite, de afir­mare şi desăvîrşire a persona­lităţii şi capacităţilor creatoare. În acest an repartizarea în pro­ducţie a celor 404 563 absolvenţi­­ ai învăţămîntului superior, liceal ,­şi profesional — cu­­ aproape 30 000 mai mult decit anul tre­cut — a însemnat o adevărată infuzie de forţe proaspete, bine pregătite, capabile să impulsio­neze activitatea productivă de perfecţionare şi modernizare a proceselor tehnologice, calitatea şi eficienţa muncii. Consacrîn­­du-şi întreaga pricepere profe­sională, dobindită în anii de stu­dii, înfăptuirii sarcinilor de pro­ducţie la un înalt nivel calitativ, noua generaţie de absolvenţi se poate afirma ca oameni de nă­dejde ai progresului economic, răspunzînd prin fapte de muncă încrederii acordate de către so­cietate. în structurile şcolii româneşti s-au produs în epoca istoricelor înfăptuiri revoluţionare de după Congresul al IX-lea al partidu­lui, substanţiale transformări. Trecerea la învăţămîntul obliga­toriu de 10 ani, iar în acest an şcolar, 1989—1990, an de refe­rinţă pentru şcoala românească, la cel de 12 ani. Trecerea la în­­văţămîntul obligatoriu de 12 ani constituie o măsură cu ade­vărat revoluţionară care, alături de preocuparea constantă pentru calitatea şi competitivitatea muncii, şi alături de efortul de modernizare, de asigurare a con­diţiilor pentru o viaţă civilizată pe întreg teritoriul ţării ne fac martorii unei realităţi pe care, nu încape îndoială, viitorul o va desăvîrşi. Multiplele valenţe ale şcolii noastre moderne relevă CEAUŞESCU aspecte esenţiale : pe de o parte, profundul său umanism, — tmnă­­rul după ce-şi încheie pregătirea şcolară se poate integra imediat în producţie, avînd totodată po­sibilitatea de a-şi continua per­fecţionarea in cadrul învăţămîn­­tului seral sau fără frecvenţă, — iar pe de altă parte, — este pregătit pentru cunoaşterea, în­ţelegerea şi estimarea valorii muncii, a calităţii şi eficienţei ei. Ideea integrării muncii cu cer­ ,­cetarea şi producţia poartă in sine forţa modelatoare, capaci­tatea formativă, cu generoasă deschidere spre societatea viito­rului în care diferenţele dintre munca fizică şi cea intelectuală se vor estompa avînd loc un pro­ces general de ridicare a nive­lului ştiinţific şi cultural, a con­diţiilor de viaţă civilizată ale întregii societăţi. .Crearea cadrului stimulativ pentru punerea in aplicare a in­tegrării a însemnat creşterea de aproape patru ori — in raport cu anul 1965 — a numărului de ateliere şi laboratoare destinate formării deprinderilor practice şi de cercetare. Să adăugăm şi faptul că, în şcoli şi case ale pionierilor şi şoimilor patriei, există zeci de mii de cercuri tehnico-aplicative. Şi tot în a­­ceastă ordine de idei să men­ţionăm că la actuala ediţie a Festivalului naţional „Ciitarea României“ au participat cu lu­crări de creaţie tehnică, ştiinţi­fică, literară şi artistică milioa­ne de tineri studioşi. în procesul complex al formării tinerilor in şcolile noastre de toate gradele un rol de seamă îl are prin ini­ţiativele şi activitatea de excep­ţie pe care o desfăşoară tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­viceprim ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţămîntului. Se cuvine subliniată şi cu acest pri­lej contribuţia sa deosebită, atenţia constantă cu care ve­ghează la perfecţionarea conti­nuă a cercetării ştiinţifice şi teh­nice româneşti, a integrării ac­tivităţilor instructiv-educative în procesul de formare a omului nou. Implicarea ştiinţei şi cerce­ (Continuare in pag. a I-a)

Next