România literară, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 27-39)
1970-07-22 / nr. 30
Ancheta României literare Cartea în uzină incepind cu numărul de faţă revista noastră îşi propune să realizeze un sondaj de opinie in rindul cititorilor din uzine, fabrici, şantiere, contexte de activitate şi creaţie umană unde formele civilizaţiei moderne şi-au cucerit o excepţional de bogată reprezentare. Aici aflăm acele nuclee de viaţă socială care constituie prototipuri ale lumii viitorului, prefigurarea unui cadru de existenţă mîine generalizat, zonele incandescente in care construirea socialismului contribuie intr-o măsură decisivă la modelarea unei noi conştiinţe umane. Ne interesează aşadar să aflăm şi să facem cunoscut cititorilor noştri care este ecoul literaturii române contemporane in mediul făuritorilor de valori materiale, ce opere au reţinut atenţia, ce autori şi ce tendinţe literare întrunesc adeziunea unui public reprezentativ dintr-atitea puncte de vedere pentru sensibilitatea şi gustul artistic al epocii. Poate că modalitatea de dialog pe care o iniţiem nu este cea mai fericit aleasă, dar ea reprezintă doar o etapă pregătitoare in vederea stabilirii unui contact permanent şi multilateral cu categoria de cititori definită mai înainte. Aceste sondaje premerg viitoarele intilniri nemijlocite ale României literare cu muncitorii din centre industriale importante ale ţării, acţiuni cărora dorim să le dăm ritmicitate şi un caracter sistematizat. Anchetele publicate în cadrul acestei rubrici sunt întocmite de redactori şi colaboratori ai revistei noastre in spiritul perfectei identităţi cu materialul pus la dispoziţie de factorii responsabili din uzine, cu răspunsurile cititorilor consultaţi. Şi pe această cale redacţia roagă pe cei care in viitor vor fi solicitaţi în cadrul sondajelor de opinie să vină in întîmpinarea acţiunii noastre, exprimînd deschis, principial, limpede — punctele de vedere proprii asupra literaturii de azi. H L Cobor la Uzinele 23 August. Biblioteca se află chiar la stradă. Un lacăt dolofan asigură liniştea încăperii. Bănuiesc că Înăuntru trebuie să fie plăcut, bineînţeles răcoare şi mai ales cărţi, fişe de cititor, dar eu n-am cum să ajung pînă acolo. O hîrtie lipită pe uşă explică : Orar, marţi, între orele 12—17. Numai atit şi atunci pentru că tovarăşul care se ocupă de bibliotecă se află în concediu legal. „Petrecere frumoasă. Timpul s-a îmbunătăţit“. Mai fac 300 de paşi şi ajung la altă bibliotecă din itinerarul propus, cea a uzinei Republica. De fapt intru intr-un club excelent dotat. Sus la etaj se află biblioteca. Bat cu neîncredere la uşă. Nu se aude nimic. Apăs clanţa şi intru. O sală luminoasă, cu pereţi înţesaţi cu cărţi „Cu cine aş putea sta de vorbă despre bibliotecă, despre cărţile de aici, despre cititori şi preferinţele lor ?“ „Cu mine. Mă numesc Haită Lenuţa şi sunt bibliotecară aici la Republica de 10 ani“. aici Începe de fapt REPORTA.ilN. NOSTRU încerc să aproximez numărul volumelor. „Peste 26.000“, mă ajută tovarăşa Haită. — Ce se citeşte cu mai mult Interes ? — Literatură română, mai ales scriitori consacraţi. Mă refer la literatura clasică, necesară multora dintre cititorii noştri, care urmează cursurile serale, dar şi la scriitorii în viaă care au reuşit să se afirme n mod incontestabil şi care au captat în acelaşi timp interesul cititorilor. — Cîteva nume. — Z. Stancu, M. Preda, R. Tudoran, R. Theodoru, I. Peltz, N. Ţie, E. Barbu, H. Zincă, C. Chiriţă, I. Grecea, N. Tăutu. — Aveţi nişte fişe de circulaţie ale cărţilor ? — Bineînţeles. Cercetez cîteva. Z. Stancu : Şatra, Vintul şi ploaia. Desculţ. Şatra are o circulaţie cu adevărat impresionantă. In fişele de cititor, pe care aveam să le urmăresc mai tîrziu, romanul lui Z. Stancu apare cu o frecvenţă deosebită. Cărţile lui I. Grecea şi Hrincă par a depăşi recordul Şatrei. Din 15 fişe de cititor Moartea lebedei apare în 9, iar Moartea vine pe bandă de magnetofon in 8. Mi se dau explicaţii. — Literatura de aventuri este cea mai solicitată. Cititorii se influenţează reciproc. Recomandările de la cititor la cititor au un efect mult mai mare decit cele de la bibliotecar la cititor. — Vi se pare normală situaţia aceasta ? — Nu ştiu, dar aceasta este realitatea. In cele mai multe cazuri, cititorul cere o anumită carte, pe care i-a recomandat-o un coleg sau despre care a auzit vorbindu-se elogios. Bibliotecarul recomandă şi este ascultat in cazul în care cititorul nu solicită o carte anume sau împrumută mai multe volume odată. Pe cite este cu putinţă, încercăm să dirijăm opţiunea cititorilor dispuşi să aibe încredere în recomandările noastre. — Aş spune că încrederea cititorului în recomandările făcute de bibliotecar acoperă 80 la sută din raţiunea de a fi a acestei meserii. — De acord, dar am putea fi sprijiniţi. — Adică ?— V-aţi mirat de ce nu am fişe de circulaţie la cărţile de N. Velea, I. Neacşu, D. Ţepeneag, sau de ce cele care există în aceste cazuri sínt sărace. Adevărul este că aceste cărţi nu sínt cerute sau sínt citite de foarte puţini cititori ai bibliotecii noastre. Mă gîndesc că ar fi excelent dacă tinerii scriitori, sau cei de curînd afirmaţi, ar beneficia la începutul volumelor lor de cîteva pagini dense, care să constituie nişte fişe biografice substanţiale şi care ar ajuta enorm bibliotecarul în munca sa de popularizare a scriitorilor nou afirmaţi. De ce acest lucru se poate face în anumite colecţii în cazul scriitorilor străini despre care cititorul şi bibliotecarul pot şti foarte multe lucruri, în timp ce despre scriitorii români trebuie să se chinuiască să extragă o dată de ici, o informaţie de colo ? Criticii literari sau istoricii literari, care se pierd adeseori în studii stufoase, greu de urmărit pentru marea masă de cititori, n-ar putea întocmi aceste pagini mult mai interesante pentru cititor decit etalarea, de multe ori în gol, a unor subtilităţi pretenţioase ? Ce pot spune eu cititorului despre Al. Ivasiuc, I. Neacşu, L. Dimov, G. Melinescu şi alţii ? Reiau cercetarea fişelor de cititor. Parcurg lista numelor de scriitori ale căror cărţi sunt solicitate, şi mă conving că literatura „de aventuri“ îşi ia partea cea mai bună din timpul afectat cititului de către cititorii bibliotecii uzinei Republica : COSTEA VASILE, 24 de ani, 7 clase + 3 clase de şcoală profesională, laminator (Dumas, Doyle, Cain, Uba, Zincă, Grecea, Chiriţă, Ochinciuc). TOMA ŞTEFAN, 7 clase + 3 clase de şcoală profesională, strungar (J. Verne, Giovagnoli, Ochinciuc, F. Cooper). ANDREI MARIN, 24 de ani, 7 clase + 3 clase de şcoală profesională lăcătuş (Chiriţă, Ştefănescu, Ochinciuc). — Nici scriitorii literaturii de aventuri, cei români, nu beneficiază de acele note miraculoase pe care le propuneţi, şi totuşi... — Veţi crede probabil că am ceva cu „ceilalţi“, dar, zău, parcă şi oamenii sunt cu totul altfel. — Cum adică ? — De cite ori am invitat scriitori ca H. Zincă, C. Chiriţă, I. Grecea, N. Tăutu, R. Tudoran, T. Ulea, T. Filip la întîlniri cu cititorii, aceşti scriitori au venit cu cea mai mare plăcere şi au răspuns cu vădit interes întrebărilor ce le-au fost adresate. Pe cînd alţi scriitori invitaţi la noi se arată foarte surprinşi de propunerile noastre, dîndu-ne să înţelegem că astfel de întîlniri sînt total neinteresante. Un poet al cărui nume prefer să nu-i spun, la o astfel de întîlnire cu cititorii, văzînd că în sală sînt numai 70 de persoane s-a arătat cumplit de dezamăgit. Mă întreb, dacă din cei 70 de oameni din sală 15 îi citiseră volumele, iar din ceilalţi jumătate ar fi venit peste cîteva zile să-i ceară un volum de-al său, mă întreb deci, dacă lucrul acesta nu l-ar fi onorat pe tînărul poet. Ştiu că sunt ţări unde poeţii recită în faţa unui stadion arhiplin, dar mă întreb dacă unul dintre aceşti poeţi, observînd intr-o zi că stadionul are numai o peluză plină ar fi foarte supărat pe organizatori şi ar refuza să mai citească. V-am relatat aceste mici întîmplări, care adăugate la faptul că scriitori de talent incontestabil, dar mai greu accesibili în scrierile lor prin mijloacele literare folosite, nu sînt nici eficient popularizaţi, vă pot da o parte din răspunsul pe care-l aşteptaţi de la mine. Ce folos că un număr restrîns de cititori au apreciat „Călăul cel bun“ de Vasile Rebreanu, cînd pentru majoritatea cititorilor cartea a răms, în cel mai bun caz, indiferentă. Mă întreb cum a servit critica o astfel de carte ? Interpretări care mai de care mai alambicate, mai „personale“, mai confuze au creat în jurul cărţii o ceaţă, pe care cititorul n-a fost tentat s-o despice cu cuţitul. Şi de-ar fi fost singurul caz... — Cîţi cititori din rindul inginerilor, tehnicienilor, funcţionarilor uzinei se folosesc de biblioteca dumneavoastră ? — Mai puţini decit bănuiţi, dar asta se explică şi prin faptul că oamenii aceştia cu o pregătire superioară, cu funcţii de răspundere, cu salarii mai mari, au posibilitatea să-şi cumpere cărţi de la standul din incinta uzinei. Dacă aţi urmări cîteva ore desfăşurarea vînzării cărţilor la acest stand, v-aţi convinge că explicaţia mea nu este tocmai formală. Oricum şi biblioteca noastră numără printre cititorii săi ingineri, tehnicieni şi funcţionari care găsesc în rafturile din această sală cărţile pe care nu şi le-au putut procura, întregindu-şi în acest fel bogăţia lecturilor. Fişele lor de cititor sunt interesante, lectura dovedindu-se în aceste cazuri variată. Intr-adevăr, parcurgînd fişa lui SALAJAN MIHAI, inginer, 40 de ani, sau a lui TEODORIU NICULAIE, 53 de ani, controlor, ai sentimentul că te afli, prin intermediul acestor radiografii ale lecturii, în faţa unor cititori pasionaţi, cu un gust bine format, cu o rutină a lecturii sistematice. Nu lipsesc nume de autori binecunoscuți și de structuri deosebite : Benoit, Stancu, Eliadé, Dickens, Balzac, Barbu, Grillet, Capek, Preda, Minulescu, Flaubert etc. Bibliotecara surprinde satisfacția mea. — Pot să vă arăt cîteva fişe, ale unor tineri, care pot rivaliza cu cele pe care le aveţi în faţă. Bineînţeles accept şi aleg la întîmplare din fişele pe care mi le oferă tovarăga Haită pe aceea a lui PASCALE SILVIU (23 de ani, 7 clase + 3 clase de şcoală profesională, lăcătuş). Printre cei 70 ( ! !) de autori găsim printre alţii pe Radiguet, Moravia, Miller, Poe, Istrati, Teodoreanu, Beligan, Balzac, Dostoievsky Hemingway, Hesse. — Nu vi se pare, totuşi, că 70 de autori, reprezentaţi fie şi numai printr-un singur volum, este cam mult ţinînd seama că omul căreia ii aparţine această fişă munceşte 8 ore pe zi, are 24 de ani şi mai ales că fişa indică numai cărţile citite de la 1 ianuarie 1970 pînă la 8 iunie ? — Şi pe mine m-a frapat apetitul acestui tinăr cititor. Dumneavoastră s-ar putea să vă pară această fişă, aşa cum se mai obişnuieşte prin unele locuri, fictivă. Chiar este, în sensul că întrebîndu-1 pe tovarăşul PASCALE cum de citeşte atit de repede, mi-a mărturisit că nu toate cărţile îi plac şi ca atare nu le termină decit pe cele care-l atrag cu adevărat. Cred, însă, că un timp, acest tinăr îşi poate forma şi diversifica gustul pentru mai multe modalităţi literare. Oricum, există o şansă mai mult decit în cazul celor care citesc o carte pe trimestru. Pauză. Abandonez stiloul şi mai cercetez cîteva fişe. Una mi se pare deosebită — ALBEȘTEANU SIMONA : Buzea, Blandiana, Stănescu, Preda, Sebastian, Minulescu, Joyce, Wilde, Sadoveanu, Blaga, Stancu, Chandler etc. Este singura fişă in care întîlnesc numele unor poeţi şi încă dintre cei mai tineri. — Cine e ALBEŞTEANU SIMONA ? — O elevă în clasa a XlI-a. A devenit una din cele mai bune cititoare ale bibliotecii noastre. — Aveţi cititori preferaţi ? — Nu-i pot numi chiar aşa pe cei care dovedesc o disponibilitate deosebită pentru literatură, ar fi impropriu şi aş dezavantaja pe alţi cititori, dar îi consider nişte oameni bogaţi şi fericiţi. — După cele menţionate in fişele pe care le-am cercetat cit şi după discuţia noastră, îndrăznesc să cred că poezie nu prea se citeşte.Am cumva dreptate ! Dacă n-am, aş fi fericit să aud argumentele prin care m-aţi combate. — Din păcate aveţi dreptate. Cauza ? în ciuda falselor ipoteze, cred că răul se află încă în felul cum este abordată poezia în şcoală. Am o fată, elevă în ultima clasă de liceu şi vă pot spune că urmărind evoluţia ei ca elevă mi-am putut întări această convingere. Mijloacele, pasiunea, pregătirea, chiar, cu care este analizată poezia in şcoală formează în elevi viitori cititori insensibili la poezie, plictisiţi de simboluri, metafore, sugestii, muzicalitate, idee. Cred că mai ales aici critica literară, care a tulburat multe ape, ar putea face cite ceva. Dacă despre poezie se va scrie tot atât de impropriu în continuare, riscăm să ne trezim în faţa unei situaţii, care mi-aduce aminte de o poveste a lui Andersen, în care deşi toată lumea vedea că împăratul este in cămaşă de noapte, fiecare, de teamă să nu fie crezut prost sau dintr-o frică meschină, încerca să laude cum putea mai bine minunatele veşminte în care era îmbrăcat împăratul. Luni 8 iunie. Aproape ora 16. Oamenii părăsesc uzina îndreptîndu-se spre case, spre cărți poate. Alături de ei în tramvai caut să ghicesc cine este fişa cu marca 4913, 5381, 2675, 2028, 2663, 4134, 2880, 2975, 1885... Dorin TUDORAN Desen de FLORIN PUCA 2 România literara Noutăţi in librării Tudor Vianu : CORESPONDENŢA (Editura Minerva) Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, tabel cronologic de Henri Zalis (272 pagini, lei 19) Ionel Teodoreanu : LORELEI (Editura Mihai Eminescu) Colecţia „Romanul de dragoste“ (304 pagini, lei 7,25) Cezar Petrescu : LA PARADIS GENERAL * MISS ROMANIA (Editura Cartea Românească) Romane (542 pagini, lei 13,50) Petre Ispirescu : LUPUL PIRCALAB (Editura Minerva) Snoave şi zicători populare. Ediţie îngrijită de Aristiţa Avramescu (248 pagini, lei 3,75) M. Blechen: ÎNTIMPLARI IN IREALITATEA IMEDIATA * INIMI CICATRIZATE (Editura Minerva) Antologie şi prefaţă de Dinu Pillat (310 pagini, lei 7,25) Profira Sadoveanu : PLANETA PĂRĂSITĂ (Editura Cartea Românească) Amintiri (310 pagini, lei 9) Mircea Ciobanu : CARTEA FIILOR (Editura Cartea Românească) Roman (384 pagini, lei 8,50) Leonid Dimov : SEMNE CEREŞTI (Editura Cartea Românească) Rondeluri (88 pagini, lei 6) Nicolae Manolescu : CONTRADICŢIA LUI MAIORESCU (Editura Cartea Românească) Eseu (328 pagini, lei 13) Irina Mavrodin : POEME (Editura Cartea Românească) (108 pagini, lei 6,50) Nicolae Ciobanu : IONEL TEODOREANU — VIAŢA ŞI OPERA (Editura Minerva) (268 pagini, lei 9,25) Teodor Vârgolici : MATEIU I. CARAGIALE (Editura Albatros) Micromonografie (120 pagini, lei 3,75). P.A. Mihăilescu : ARTA PRIMITIVA — UN UNIVERS FASCINANT (Editura enciclopedică) Colecţia „Orizonturi“ (160 pagini, lei 5) Cecilia Dudu : CONIAC „3 SECOLE“ (Editura Albatros) Nuvele şi povestiri ştiinţificofantastice (344 pagini, lei 6,75) Florin Muscalu : ŢARA BATRÍNULUI FOTOGRAF (Editura Mihai Eminescu) Versuri (76 pagini, lei 4,50) Clementina Voinescu : VERSURI (Editura Mihai Eminescu) (72 pagini, lei 4,50) Liliana Brateş : COAJA PENTRU AER (Editura Mihai Eminescu) Versuri (64 pagini, lei 5) Dan Mutaşcu : SUBSTRATUM (Editura Mihai Eminescu) Versuri (68 pagini, lei 5,50)