România literară, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 27-39)

1970-07-22 / nr. 30

Ancheta României literare Cartea în uzină incepind cu numărul de faţă revista noastră îşi propune să realizeze un sondaj de opinie in rindul cititorilor din uzine, fa­brici, şantiere,­­ contexte de activitate şi creaţie umană unde formele civilizaţiei moderne şi-au cucerit o excepţional de bo­gată reprezentare. Aici aflăm acele nuclee de viaţă socială care constituie prototipuri ale lumii viitorului, prefigurarea unui cadru de existenţă mîine generalizat, zonele incandescente in care construirea socialismului contribuie intr-o măsură decisivă la modelarea unei noi conştiinţe umane. Ne interesează aşadar să aflăm şi să facem cunoscut cititori­lor noştri care este ecoul literaturii române contemporane in mediul făuritorilor de valori materiale, ce opere au reţinut aten­ţia, ce autori şi ce tendinţe literare întrunesc adeziunea unui public reprezentativ dintr-atitea puncte de vedere pentru sensi­bilitatea şi gustul artistic al epocii. Poate că modalitatea de dialog pe care o iniţiem nu este cea mai fericit aleasă, dar ea reprezintă doar o etapă pregătitoare in vederea stabilirii unui contact permanent şi multilateral cu categoria de cititori definită mai înainte. Aceste sondaje premerg viitoarele intilniri nemijlocite ale României literare cu munci­torii din centre industriale importante ale ţării, acţiuni cărora dorim să le dăm ritmicitate şi un caracter sistematizat. Anchetele publicate în cadrul acestei rubrici sunt întocmite de redactori şi colaboratori ai revistei noastre in spiritul perfectei identităţi cu materialul pus la dispoziţie de factorii responsabili din uzine, cu răspunsurile cititorilor consultaţi. Şi pe această cale redacţia roagă pe cei care in viitor vor fi solicitaţi în cadrul sondajelor de opinie să vină in întîmpinarea acţiunii noastre, exprimînd deschis, principial, limpede — punctele de vedere proprii asupra literaturii de azi. H L Cobor la Uzinele 23 August. Biblioteca se află chiar la stra­dă. Un lacăt dolofan asigură li­niştea încăperii. Bănuiesc că Înăuntru trebuie să fie plăcut, bineînţeles răcoare şi mai ales cărţi, fişe de cititor, dar eu n-am cum să ajung pînă acolo. O hîrtie lipită pe uşă explică : Orar, marţi, între orele 12—17. Numai atit şi atunci pentru că tovarăşul care se ocupă de bi­bliotecă se află în concediu le­gal. „Petrecere frumoasă. Timpul s-a îmbunătăţit“. Mai fac 300 de paşi şi ajung la altă bibliotecă din itinerarul pro­pus, cea a uzinei Republica. De fapt intru intr-un club excelent dotat. Sus la etaj se află bibli­oteca. Bat cu neîncredere la uşă. Nu se aude nimic. Apăs clanţa şi intru. O sală luminoa­să, cu pereţi înţesaţi cu cărţi „Cu cine aş putea sta de vorbă despre bibliotecă, despre cărţile de aici, despre cititori şi prefe­rinţele lor ?“ „Cu mine. Mă numesc Haită Lenuţa şi sunt bi­bliotecară aici la Republica de 10 ani“. aici Începe de fapt REPORTA.ilN­. NOSTRU încerc să aproximez numărul volumelor. „Peste 26.000“, mă ajută tovarăşa Haită. — Ce se citeşte cu mai mult Interes ? — Literatură română, mai ales scriitori consacraţi. Mă re­fer la literatura clasică, nece­sară multora dintre cititorii noştri, care urmează cursurile serale, dar şi la scriitorii în via­ă care au reuşit să se afirme n mod incontestabil şi care au captat în acelaşi timp interesul cititorilor. — Cîteva nume. — Z. Stan­cu, M. Preda, R. Tudoran, R. Theodoru, I. Peltz, N. Ţie, E. Barbu, H. Zincă, C. Chiriţă, I. Grecea, N. Tăutu. — Aveţi nişte fişe de circula­ţie ale cărţilor ? — Bineînţeles. Cercetez cîteva. Z. Stancu : Şatra, Vintul şi ploaia. Desculţ. Şatra are o circulaţie cu ade­vărat impresionantă. In fişele de cititor, pe care aveam să le urmăresc mai tîrziu, romanul lui Z. Stancu apare cu o frec­venţă deosebită. Cărţile lui I. Grecea şi H­rincă par a de­păşi recordul Şatrei. Din 15 fişe de cititor Moartea lebedei apare în 9, iar Moartea vine pe bandă de magnetofon in 8. Mi se dau explicaţii. — L­iteratura de aventuri este cea mai solicitată. Cititorii se influenţează reciproc. Recoman­dările de la cititor la cititor au un efect mult mai mare decit cele de la bibliotecar la cititor. — Vi se pare normală situaţia aceasta ? — Nu ştiu, dar aceasta este realitatea. In cele mai multe ca­zuri, cititorul cere o anumită carte, pe care i-a recomandat-o un coleg sau despre care a au­zit vorbindu-se elogios. Biblio­tecarul recomandă şi este ascul­tat in cazul în care cititorul nu solicită o carte anume sau îm­prumută mai multe volume o­­dată. Pe cit­­e este cu putinţă, încercăm să dirijăm opţiunea cititorilor dispuşi să aibe în­credere în recomandările noas­tre. — Aş spune că încrederea ci­titorului în recomandările fă­cute de bibliotecar acoperă 80 la sută din raţiunea de a fi a a­­cestei meserii. — De acord, dar am putea fi sprijiniţi. — Adică ?­­— V-aţi mirat de ce nu am fişe de circulaţie la cărţile de N. Velea, I. Neacşu, D. Ţepe­­neag, sau de ce cele care există în aceste cazuri sínt sărace. A­­devărul este că aceste cărţi nu sínt cerute sau sínt citite de foarte puţini cititori ai biblio­tecii noastre. Mă gîndesc că ar fi excelent dacă tinerii scri­itori, sau cei de curînd afirmaţi, ar beneficia la începutul volu­melor lor de cîteva pagini den­se, care să constituie nişte fişe biografice substanţiale şi care ar ajuta enorm bibliotecarul în munca sa de popularizare a scriitorilor nou afirmaţi. De ce acest lucru se poate face în a­­numite colecţii în cazul scrii­torilor străini despre care citi­torul şi bibliotecarul pot şti foarte multe lucruri, în timp ce despre scriitorii români tre­buie să se chinuiască să extra­gă o dată de ici, o informaţie de colo ? Criticii literari sau istoricii literari, care se pierd adeseori în studii stufoase, greu de urmărit pentru marea masă de cititori, n-ar putea întocmi aceste pagini mult mai interesante pentru cititor decit etalarea, de multe ori în gol, a unor subtilităţi pretenţioase ? Ce pot spune eu cititorului despre Al. Ivasiuc, I. Neacşu, L. Dimov, G. Melinescu şi al­ţii ? Reiau cercetarea fişelor de cititor. Parcurg lista numelor de scriitori ale căror cărţi sunt solicitate, şi mă conving că li­teratura „de aventuri“ îşi ia partea cea mai bună din timpul afectat cititului de către citito­rii bibliotecii uzinei Republica : COSTEA VASILE, 24 de ani, 7 clase + 3 clase de şcoală pro­fesională, laminator (Dumas, Doyle, Cain, Uba, Zincă, Gre­cea, Chiriţă, Ochinciuc). TOMA ŞTEFAN, 7 clase + 3 clase de şcoală profesională, strungar (J. Verne, Giovagnoli, Ochinciuc, F. Cooper). ANDREI MARIN, 24 de ani, 7 clase + 3 clase de şcoală pro­fesională lăcătuş (Chiriţă, Ştefănescu, Ochinciuc). — Nici scriitorii literaturii de aventuri, cei români, nu be­neficiază de acele note miracu­loase pe care le propuneţi, şi totuşi... — Veţi crede probabil că am ceva cu „ceilalţi“, dar, zău, par­că şi oamenii sunt cu totul alt­fel. — Cum adică ? — De cite ori am invitat scriitori ca H. Zincă, C. Chiri­ţă, I. Grecea, N. Tăutu, R. Tu­doran, T. Ulea, T. Filip la în­­tîlniri cu cititorii, aceşti scrii­tori au venit cu cea mai mare plăcere şi au răspuns cu vă­dit interes întrebărilor ce le-au fost adresate. Pe cînd alţi scriitori invitaţi la noi se arată foarte surprinşi de propu­nerile noastre, dîndu-ne să în­ţelegem că astfel de întîlniri sînt total neinteresante. Un poet al cărui nume prefer să nu-i spun, la o astfel de întîlni­­re cu cititorii, văzînd că în sală sînt numai 70 de persoane s-a arătat cumplit de dezamăgit. Mă întreb, dacă din cei 70 de oa­meni din sală 15 îi citiseră vo­lumele, iar din ceilalţi jumătate ar fi venit peste cîteva zile să-i ceară un volum de-al său, mă întreb deci, dacă lucrul acesta nu l-ar fi onorat pe tînărul poet. Ştiu că sunt ţări unde poeţii recită în faţa unui stadion arhi­plin, dar mă întreb dacă unul dintre aceşti poeţi, observînd intr-o zi că stadionul are numai o peluză plină ar fi foarte su­părat pe organizatori şi ar re­fuza să mai citească. V-am relatat aceste mici în­­tîmplări, care adăugate la fap­tul că scriitori de talent incon­testabil, dar mai greu accesibili în scrierile lor prin mijloacele literare folosite, nu sînt nici e­­ficient popularizaţi, vă pot da o parte din răspunsul pe care-l aşteptaţi de la mine. Ce folos că un număr restrîns de cititori au apreciat „Călăul cel bun“ de Vasile Rebreanu, cînd pen­tru majoritatea cititorilor car­tea a răms, în cel mai bun caz, indiferentă. Mă întreb cum a servit critica o astfel de carte ? Interpretări care mai de care mai alambicate, mai „persona­le“, mai confuze au creat în ju­rul cărţii o ceaţă, pe care citi­torul n-a fost tentat s-o despice cu cuţitul. Şi de-ar fi fost sin­gurul caz... — Cîţi cititori din rindul in­ginerilor, tehnicienilor, func­ţionarilor uzinei se folosesc de biblioteca dumneavoastră ? — Mai puţini decit bănuiţi, dar asta se explică şi prin fap­tul că oamenii aceştia cu o pre­gătire superioară, cu funcţii de răspundere, cu salarii mai mari, au posibilitatea să-şi cumpere cărţi de la standul din incinta uzinei. Dacă aţi urmări cîteva ore desfăşurarea vînzării cărţi­lor la acest stand, v-aţi convin­ge că explicaţia mea nu este tocmai formală. Oricum şi bi­blioteca noastră numără printre cititorii săi ingineri, tehnicieni şi funcţionari care găsesc în rafturile din această sală cărţi­le pe care nu şi le-au putut procura, întregindu-şi în acest fel bogăţia lecturilor. Fişele lor de cititor sunt interesante, lec­tura dovedindu-se în aceste ca­zuri variată. Intr-adevăr, parcurgînd fişa lui SALAJAN MIHAI, inginer, 40 de ani, sau a lui TEODORIU NICULAIE, 53 de ani, controlor, ai sentimentul că te afli, prin intermediul acestor radiografii ale lecturii, în faţa unor cititori pasionaţi, cu un gust bine for­mat, cu o rutină a lecturii sis­tematice. Nu lipsesc nume de au­tori binecunoscuți și de structuri deosebite : Benoit, Stancu, Elia­dé, Dickens, Balzac, Barbu, Gril­let, Capek, Preda, Minulescu, Flaubert etc. Bibliotecara sur­prinde satisfacția mea. — Pot să vă arăt cîteva fişe, ale unor tineri, care pot rivaliza cu cele pe care le aveţi în faţă. Bineînţeles accept şi aleg la în­­tîmplare din fişele pe care mi le oferă tovarăga Haită pe aceea a lui PASCALE SILVIU (23 de ani, 7 clase + 3 clase de şcoală pro­fesională, lăcătuş­). Printre cei 70 ( ! !) de autori găsim printre alţii pe Radiguet, Moravia, Mil­ler, Poe, Istrati, Teodoreanu, Be­­ligan, Balzac, Dostoievsky He­mingway, Hesse. — Nu vi se pare, totuşi, că 70 de autori, reprezentaţi fie şi nu­mai printr-un singur volum, este cam mult ţinînd seama că omul căreia ii aparţine această fişă munceşte 8 ore pe zi, are 24 de ani şi mai ales că fişa indică nu­mai cărţile citite de la 1 ianuarie 1970 pînă la 8 iunie ? — Şi pe mine m-a frapat ape­titul acestui tinăr cititor. Dum­neavoastră s-ar putea să vă pară această fişă, aşa cum se mai o­­bişnuieşte prin unele locuri, fictivă. Chiar este, în sensul că întrebîndu-1 pe tovarăşul PAS­CALE cum de citeşte atit de re­pede, mi-a mărturisit că nu toa­te cărţile îi plac şi ca atare nu le termină decit pe cele care-l atrag cu adevărat. Cred, însă, că un timp, acest tinăr îşi poate forma şi diversifica gustul pen­tru mai multe modalităţi lite­rare. Oricum, există o şansă mai mult decit în cazul celor care citesc o carte pe trimestru. Pauză. Abandonez stiloul şi mai cercetez cîteva fişe. Una mi se pare deosebită — ALBEȘ­­TEANU SIMONA : Buzea, Blan­­diana, Stănescu, Preda, Sebas­tian, Minulescu, Joyce, Wilde, Sadoveanu, Blaga, Stancu, Chandler etc. Este singura fişă in care întîlnesc numele unor poeţi şi încă dintre cei mai ti­neri. — Cine e ALBEŞTEANU SI­MONA ? — O elevă în clasa a XlI-a. A devenit una din cele mai bune cititoare ale bibliotecii noastre. — Aveţi cititori preferaţi ? — Nu-i pot numi chiar aşa pe cei care dovedesc o disponi­bilitate deosebită pentru litera­tură, ar fi impropriu şi aş dez­avantaja pe alţi cititori, dar îi consider nişte oameni bogaţi şi fericiţi. — După cele menţionate in fi­şele pe care le-am cercetat cit şi după discuţia noastră, îndrăz­nesc să cred că poezie nu prea se citeşte.Am cumva dreptate ! Dacă n-am, aş fi fericit să aud argumentele prin care m-aţi combate. — Din păcate aveţi dreptate. Cauza ? în ciuda falselor ipote­ze, cred că răul se află încă în felul cum este abordată poezia în şcoală. Am o fată, elevă în ultima clasă de liceu şi vă pot spune că urmărind evoluţia ei ca elevă mi-am putut întări a­­ceastă convingere. Mijloacele, pasiunea, pregătirea, chiar, cu care este analizată poezia in şcoală formează în elevi viitori cititori insensibili la poezie, plic­tisiţi de simboluri, metafore, su­gestii, muzicalitate, idee. Cred că mai ales aici critica literară, care a tulburat multe ape, ar putea face cite ceva. Dacă des­pre poezie se va scrie tot atât de impropriu în continuare, ris­căm să ne trezim în faţa unei situaţii, care mi-aduce aminte de o poveste a lui Andersen, în care deşi toată lumea vedea că împăratul este in cămaşă de noapte, fiecare, de teamă să nu fie crezut prost sau dintr-o frică meschină, încerca să laude cum putea mai bine minunatele veş­minte în care era îmbrăcat îm­păratul. Luni 8 iunie. Aproape ora 16. Oamenii părăsesc uzina îndrep­­tîndu-se spre case, spre cărți poate. Alături de ei în tramvai caut să ghicesc cine este fişa cu marca 4913, 5381, 2675, 2028, 2663, 4134, 2880, 2975, 1885... Dorin TUDORAN Desen de FLORIN PUCA 2 România literara Noutăţi in librării Tudor Vianu : CORESPON­DENŢA (Editura Minerva) Ediţie îngrijită, studiu intro­ductiv, note, tabel cronologic de Henri Zalis (272 pagini, lei 19) Ionel Teodoreanu : LORELEI (Editura Mihai Eminescu) Colecţia „Romanul de dra­goste“ (304 pagini, lei 7,25) Cezar Petrescu : LA PARADIS GENERAL * MISS ROMANIA (Editura Cartea Românească) Romane (542 pagini, lei 13,50) Petre Ispirescu : LUPUL PIR­­CALAB (Editura Minerva) Snoave şi zicători populare. Ediţie îngrijită de Aristiţa A­­vramescu (248 pagini, lei 3,75) M. Blechen: ÎNTIMPLARI IN IREALITATEA IMEDIATA * INIMI CICATRIZATE (Editura Minerva) Antologie şi prefaţă de Dinu Pillat (310 pagini, lei 7,25) Profira Sadoveanu : PLANETA PĂRĂSITĂ (Editura Cartea Ro­mânească) Amintiri (310 pagini, lei 9) Mircea Ciobanu : CARTEA FII­LOR (Editura Cartea Româ­nească) Roman (384 pagini, lei 8,50) Leonid Dimov : SEMNE CE­REŞTI (Editura Cartea Româ­nească) Rondeluri (88 pagini, lei 6) Nicolae Manolescu : CONTRA­DICŢIA LUI MAIORESCU (Edi­tura Cartea Românească) Eseu (328 pagini, lei 13) Irina Mavrodin : POEME (Editu­ra Cartea Românească) (108 pagini, lei 6,50) Nicolae Ciobanu : IONEL TEO­DOREANU — VIAŢA ŞI O­­PERA (Editura Minerva) (268 pagini, lei 9,25) Teodor Vârgolici : MATEIU I. CARAGIALE (Editura Albatros) Micromonografie (120 pagini, lei 3,75). P.A. Mihăilescu : ARTA PRIMI­TIVA — UN UNIVERS FASCI­NANT (Editura enciclopedică) Colecţia „Orizonturi“ (160 pa­gini, lei 5) Cecilia Dudu : CONIAC „3 SE­COLE“ (Editura Albatros) Nuvele şi povestiri ştiinţifico­­fantastice (344 pagini, lei 6,75) Florin Muscalu : ŢARA BA­­TRÍNULUI FOTOGRAF (Edi­tura Mihai Eminescu) Versuri (76 pagini, lei 4,50) Clementina Voinescu : VERSURI (Editura Mihai Eminescu) (72 pagini, lei 4,50) Liliana Brateş : COAJA PEN­TRU AER (Editura Mihai Emi­nescu) Versuri (64 pagini, lei 5) Dan Mutaşcu : SUBSTRATUM (Editura Mihai Eminescu) Versuri (68 pagini, lei 5,50)

Next