România literară, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 14-26)

1971-04-01 / nr. 14

în acest număr: Omagiu lui Perpessicius. Semnează: AI. ROSETTI, Şerban CIOCULESCU, Edgar PAPU, D. PACURARIU, Matei CALI­­NESCU O Realitate şi simbol în proza lui Al. Philippide . Acad. prof. Petre CONSTANTINESCU-IAŞI : Scriitorii militanţi şi cuvîntul partidului 6 0 jumătate de mileniu de cultură românească Etnogeneză, continuitate şi permanenţă istorică Emilia de ZULETA : Noua critică spaniolă Juan BENET: Te vei reîntoarce la Region ANDRE MALRAUX: Ultima convorbire cu generalul de Gaulle Elegie pentru filmul mut Festival la Florenţa: Intervin cu VITTORIO MARIOTTI La pas prin Austria L _ ______ J A PABLO PICASSO NIMFA Spre sintezele critice Este larg împărtăşită ideea că stadiul actual al dezvoltării literare de la noi reclamă criticii gestul de a se sustrage preocupării analitice aproape exclusive de care e acaparată (domeniu unde e drept că a dat, mai ales în ultimul timp, atîtea probe de aplicaţie şi fineţe) pentru a se consacra, in sfîrşit, unei viziuni ordo­natoare şi sintetice, aptă să privească is­toric materia stivuită în decurs de două decenii şi jumătate, să stabilească filia­ţii şi corespondenţe, ponderea specifică şi căile de integrare a valorilor noastre recente în circuitul european. Una sau mai multe istorii ale literaturii române contemporane, — elaborate de colective academice sau prin străduinţă individu­ală —, iată lucrările pe care critica de azi nu mai poate amina să le întreprin­dă, determinată la acest pas de realita­tea unei mişcări literare ce a cunoscut un lung proces de sedimentări şi decan­tări interioare, iar acum doreşte să-şi limpezească profilul în cadrul epocii, să-şi precizeze nuanţa individuală în contextul evolutiv general. Cu toate acestea, puţine tentative s-au înregistrat pînă în prezent în direcţia de care vorbim, parţiale şi ele . D. Micu şi N. Manolescu au dat un breviar critic pentru uzul anului 1964, depăşit astăzi în multe privinţe. Al. Piru, panorama unui deceniu, acoperind, e adevărat, un spa­ţiu dintre cele mai puţin cunoscute ale literaturii noastre (1940—50) ; I. Nego­­iţescu: o schiţă de proiect ce a stîrnit controverse, dar fără a ne mai destăi­nui, ulterior, progresele materializării proiectului. Poate că resuscitarea unui schimb de opinii privitor la criteriile şi viziunea ce ar trebui să prezideze la al­cătuirea unor istorii ale literaturii româ­ne contemporane, confruntînd puncte de vedere diverse într-o chestiune cu în­că destule aspecte ceţoase, ar contribui măcar la clarificarea unor principii de lucru, încurajînd iniţiative ce stau să în­colţească. Cu atît mai oportună ni se pare discu­ţia cu cit există conturate elemente de controversă chiar şi în legătură cu pe­riodizarea etapei actuale. De pildă, s-a formulat opinia, în mai multe împreju­rări, că anul 1944, admis pînă astăzi, prin consens cvasiunanim, ca dată inaugura­toare a etapei literare pe care o străba­tem, nu ar delimita în mod necesar un ciclu de evoluţie estetică, ci fracţionează din exterior un proces care şi-a urmat, in esenţă, legile lui specifice. Ar fi aşa­dar o dată împrumutată de istoria soci­ală istoriei literare, printr-un transplant de forme care abia mai tîrziu, şi trep­tat, şi-au dobîndit conţinutul caracteris­tic. Se propune prin urmare ca epoca literară de după 1944 pînă către sfîrşitul deceniului să facă o unitate comună cu pe­rioada războiului şi cu cea imediat an­terioară, argumentul cel mai autoritar în susţinerea acestei idei fiind acela că marii scriitori reprezentativi ai anilor O. DIMISIANU (Continuare în pagina 2) Ovidiu Genaru Sub largul copac Iţi mulţumesc mamă că m-ai încredinţat cereştii coline moldave, ah, parcă ieri a fost ! îţi mulţumesc mamă că m-ai născut din livezile tale într-o livadă mai mare pururi verde sub largul copac cu fructe latine. O, dulce elogiu al limbii poem vorbit către patrie !

Next