România literară, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 27-40)
1971-07-22 / nr. 30
— E utilă pentru activitatea d-voastră de creaţie munca de redacţie ? îndeosebi acum cînd Steaua apare bilunar, travaliul se pare că e aproape similar cu al săptăminalelor. — Cred că această muncă îi conferă scriitorului o anumită fermitate, atenuîndu-i, în primul rînd, teama faţă de hîrtie. Pe urmă, redacţia este un loc unde sosesc acei curenţi aducători de emulaţii, acele schimburi de idei continui, care îl poate situa pe scriitor într-un plan mai deschis vederilor limpezi. Ca poet, experienţa de la Steaua m-a învăţat să-mi organizez mai ferm expresia cînd am încercat să mă pronunț despre un scriitor şi să mă „depoetizez“ ori de cîte ori încerc să scriu critică. în plus, această experienţă ascute, oricum, simţul valorii în tot ce întreprinzi, chiar dacă limbajul pe care îl ultilizezi nu e cel mai auster ... — Dar travaliul la revistă cere ceva timp... — Uneori mă gîndesc cu o teribilă invidie la scriitorii care ... stau acasă. îmi dau seama că activitatea în redacţie îmi omoară cel puţin o carte în fiecare an. Sînt conştient, de asemenea, că fiecare volum de versuri al celui care e obligat să-şi facă veacul în redacţie constituie de fapt o simplă... antologie. Cu totul altfel se poate vorbi despre cartea de poezie scrisă în condiţiile unei tihne unde întreaga vibraţie se revarsă în pagini proprii. Dincoace oare cum stau lucrurile ? Nu e un secret că, trebuind să lucrezi nu numai cu scriitori formaţi, ci şi cu numeroşi debutanţi, eşti veşnic nevoit să scrutezi textul altora, „să stabileşti" despre lui Aurel Rău ciuri — cum ar zice Blaga — care sînt mai drepte şi mai adevărate. O pîlpîire de talent descoperită într-un manuscris te obligă să n-o treci cu vederea, să cheltuieşti un dram din ceea ce ar trebui să meargă pentru tine. — Personal ce oferiţi în volum anul acesta, cititorilor ? — Mi-a apărut în editura Dacia o carte Turn cu ceas, unde sunt adunate 44 de poeme. Sînt nişte pagini care înseamnă pentru mine foarte mult, marcînd, cred, un stadiu diferit al poeziei pe care o scriu, cuvintele, cum sper să se vadă, fiind mai mult decit simple mijloace de transmitere. Neîncetînd să fie emoţie, poezia e şi bucurie a cuvîntului. La editura Univers într-o frumoasă prezentare grafică, cu cîteva planşe în culori, îmi va apare, de asemenea, o carte : traducerea operei lui Constantin Kavafis, mort în 1933, care, după părerea mea, urcă pe unul din primele zece locuri ale ierarhiei mondiale din veacul XX. — Şi în curs de elaborare ? — Cărţi de articole şi eseuri. Una dezbate fenomenul poetic contemporan şi va cuprinde pe cîţiva mari lirici străini. Alta, fenomene de artă şi creativitate românească. Sper să încep odată şi un fel de jurnal de călătorie în Grecia, ţară legată prin atîtea fire de cultura şi istoria noastră. Ar fi o carte unde condeiul s-ar mişca între antichitate şi bizantism, între peisajul şi arta Eladei ... — O să respectaţi aceste proiecte ? — Putem şti exact ? Al. RAICU Noii tăi i in librării Dimitrie Bolintineanu — MANOIL-ELENA (Editura Eminescu, col. „Biblioteca Eminescu“). Romane, 236 p., lei 8,50 Liviu Rebreanu — PROŞTII (Editura Minerva). Nuvele şi povestiri. Postfaţă de George Gană, 260 p., lei 5,25 Camil Petrescu — TEZE ŞI ANTITEZE (Editura Minerva). Eseuri alese. Ediţie îngrijită, prefaţă şi tabel cronologic de Aurel Petrescu, 310 p. lei 5 Tudor Vianu — OPERE, vol. 1 (Editura Minerva). Scrieri literare. Antologie, note şi postfaţă de Gelu Ionescu. Ediţie îngrijită de Sorin Alexandrescu, Matei Călinescu şi Gelu Ionescu, 592 p., lei 17 Ionel Teodoreanu — LORELEY (Editura Minerva). Roman , cu o prefaţă de Tudor Olteanul, 318 p., lei 6,25. Tudor Muşatescu — TITANIC VALS (Editura Univers), 96 p., lei 5 P. P. Panaitescu — CONTRIBUŢII LA ISTORIA CULTURII ROMÂNEŞTI (Editura Minerva). Ediţie îngrijită de Silvia Panaitescu. Prefaţă, note şi bibliografie de Dan Zamfirescu. 640 p., lei 19,50 Gail Gábor — SCRIERI ALESE, vol. III (Editura Kriterion), în limba maghiară, 502 p., lei 26 Zaharia Stancu — SCRIERI, vol. 1—2 (Editura Minerva). Versuri, 864 p., lei 62 Eugen Barbu — PRINCE PELE (Editura Dacia). Roman, ediţia a II-a, 430 p., lei 8,75 Tiberiu Utan — ISPRĂVILE LUI CIOPÎRŢILA (Editura Ion Creangă) Reeditare. Ilustraţii : Clelia Ottone, 108 p., lei 13 Valentin Silvestru — TUFĂ DE VENEŢIA (Editura Eminescu). Schiţe, 276 p., lei 8,25 Majtényi Erik — CAPCANA DE BETON (Editura Kriterion), în limba germană, 207 p., lei 6 Al. Şahighian — DACA NUMERI PÎN-LA ZECE (Editura Ion Creangă). Ilustraţii : Raisa Iusein, 30 p., lei 3,75 Ion Lupu, Dan Berindei, Nestor Camariano si Ovidiu Papadima . — BIBLIOGRAFIA ANALITICA a periodicelor ROMÂNEȘTI, vol. II, 1851—1858 (Editura Academiei), 955 p., lei 64 proiecte literare 2 România literară Omagiu lui Alecsandri In prezenţa tovarăşilor Manea Mănescu, Dumitru Popa, Miron Constantinescu, Miu Dobrescu, Dumitru Ghişe, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, a numeroase personalităţi ale vieţii culturale — academicieni, scriitori şi critici literari — precum şi a numeroşi oameni, ai muncii din întreprinderi şi instituţii, studenţi şi elevi, sîmbătă, 17 iulie, a avut loc în sala Ateneului Român, sub egida Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice şi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, o sesiune ştiinţifică consacrată aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri. Comunicările au fost susţinute de acad. Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor (Poezia lui Alecsandri), prof. dr. doc. Ion Zamfirescu de la Universitatea Bucureşti (Teatrul lui Alecsandri), prof. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (Proza lui Alecsandri), prof. univ. George Ivaşcu, membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (Alecsandri — militant politic). Cuvîntul de închidere a fost rostit de prof. univ. Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. Cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri, joi 15 iulie, la Teatrul Naţional din Iaşi a fost prezentat un spectacol omagial . Momente de teatru românesc. Spectacolul, susţinut de actorii ieşeni, a cuprins o selecţie din cîntecele comice „Mama Angheluşa“, „Şoldan Viteazul“, „Barbu Lăutaru“, precum şi sceneta satirică „Iorgu de la Sadagura“. ★ Tot la Iaşi, la Biblioteca centrală universitară a fost deschisă o expoziţie omagială cuprinzînd ediţii princeps rare ale operelor lui Alecsandri printre care : „Piatra în casă“ din 1847 şi „Doine şi lăcrămioare“ din 1862. Sunt expuse, de asemenea, ediţii recente ale operelor marelui scriitor, precum şi traduceri din limbi străine. O expoziţie similară a fost inaugurată şi la Biblioteca municipală „Gheorghe Asachi “ iar la librăriile „Junimea“ şi „Mihail Eminescu“ au fost organizate vitrine cu lucrări ale scriitorului. • Marţi, 20 iulie, Radioteleviziunea Română şi Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă au organizat în sala de concerte din strada Nuferilor recitalul literar-muzical „Poetul care cîntă a patriei mărite“ dedicat sărbătoririi a 150 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri. Au recitat din opera poetică a lui Alecsandri , Costache Antoniu şi George Calboreanu. artişti ai poporului, Dina Cocea, Ion Manta şi Dan Nasta. artişti emeriţi, George Paul Avram, Leopoldina Bălănuţă, Simona Bondoc, Mihai Dogaru, Sorin Gabor, Gh. Ionescu- Gion, Silvia Popovici, Magda Popovici, Elena Sereda, Mihai Velcescu. Recitalul muzical a fost susţinut de Ion Voicu, artist al poporului, corul Madrigal dirijat de Marin Constantin, artist emerit şi corul Rapsodia — maestrul de cor A. Goreav-Soroceanu — precum şi de Orchestra de studio a Radioteleviziunii sub bagheta lui Iosif Conta, artist emerit. Scenografia a fost semnată de arhitectul A. Crîntea. * Manifestări omagiale au avut loc și în alte orașe precum și la Casele de cultură din Capitală. ★ Cîntăreţi şi arhitecţi ai Cetăţii (Urmare din pagina 1) Bacovia ? Dacă nu aveam nemaipomenitul noroc de a le citi, confesiile doamnei sale Agatha“, Bacovia ar fi fost pentru noi la fel de enigmatic ca Hrisoverghi ori Momuleanu... Notele de drum din ţări străine sînt, adesea, lecturi de excepţie dar de ce nu încercăm, prin mijlocirea presei noastre literare să realizăm o imagine totală a pămîntului nostru ? Este infinit mai greu să scrii despre Ţara Oaşului decit despre piaţa San-Marco, dar sînt sigur că interesul cititorului a rămas pur şi că el nu e molipsit de snobism, apreciind și imaginile exotice și cele pe care i se pare că le are sub ochi dar care poartă în ele mari spații de enigmă. E insuficient — dacă nu inutil — să tipărim din arhivele literare notele către lenteresele unor scriitori celebri, ori meni-urile banchetelor la care au fost, dar nu putem grupa documentele (vechi şi noi) alcătuind materia unor procese ? Sunt sigur că monumentalele monografii scrise despre Macedonski n-au elucidat datele procesului marelui nedreptăţit şi am urmări piesele de „dosar“ ivite din trecut cu ceva mai mult interes decit „polemica“ Bogdan-Drăguţ care a înghiţit mai mult spaţiu grafic decit, să zicem reproducerea piesei „D’ale carnavalului“. Am putea încuraja ancheta sociologică de proporţii, condusă metodic ori genul-oracol ilustrat cel mai bine de către „Chestionarul Proust" după cum am putea utiliza mai eficient magica sculă a oricărui redactor care se respectă : foarfecă, aducînd în paginile revistelor noastre coloane ale presei mondiale şi (de ce nu ?) din ţară, cu scopul limpede afirmat de a ne menţine în actualitate, menajîndu-ne „comoditatea“ şi lipsa de timp afectată investigaţiilor personale. Militez aşadar la o întoarcere a presei literarculturale la... profilul ei clasic, reabilitînd tipul făcătorului de gazetă, personaj robit „foii“ pe care o slujeşte cum, cîndva se robea unei munci la fel de anevoioase domnul redactor Mihai Eminescu, cel care nu abandona truda la gazetă în vederea unor lungi „concedii de creaţie“ ori în vederea unei posibile „căftăniri“. La toate acestea m-am gîndit citind îndemnurile Secretarului general al Partidului şi cred că suntem prea puternici şi prea bogaţi (sufleteşte) pentru a putea ceda în faţa dificultăţilor de parcurs ; ne păstrăm în mijlocul naţiunii noastre socialiste misiunea de cîntăreţi dar şi de arhitecţi, ai Cetăţii, ai luminii...