România literară, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 41-52)
1971-10-14 / nr. 42
Cu Elisaveta Bagreana • Poeta Elisaveta Bagreana mă primeşte în holul clubului scriitorilor din Sofia. In ciuda vîrstei înaintate (Bagreana s-a născut la 29 aprilie 1893, la Sofia) poeta arată o tinereţe de invidiat. — Aveţi posibilitatea să vă informaţi despre realizările din literatura română ? — Ştiu că s-au obţinut succese importante atît in poezia, cit şi în proza şi critica românească contemporană. Este şi firesc. Modernitatea oferă scriitorilor posibilităţi noi de cunoaştere, deci şi de aprofundare a problemelor ce-i preocupă, investigaţiile sunt mai îndrăzneţe, formele de expresie, căutările, duc uneori la rezultate cu totul remarcabile. Mă interesez întotdeauna îndeosebi de problemele poeziei, de succesele ei. Scriitoare de prestigiu de la dumneavoastră, cum sunt Maria Banuş, Nina Cassian, Veronica Porumbacu îmi sînt cunoştinţe vechi. — Credeţi că există o formă prozodică ideală ? — Cine a urmărit unele din cărţile mele de poezie („Eterna şi sfînta“ — 1927, „Steaua marinarului“ — 1932, „Inimă omenească“ — 1936, „Cinci stele“ — 1953 etc.) a putut să-şi dea seama că, pe lingă versurile în aşa-zisul stil clasic, am scris şi poezii in vers liber. Sînt convinsă că versului clasic i se potrivesc mai bine motivele — gînduri, sentimente — ce pretind muzică, orchestraţie, în vreme ce versul liber este mai deschis profunzimilor cugetării şi acelor imagini indrăzneţe ce nu pot niciodată încape în tipare fixe. — In prezent, la ce lucraţi ? — Pun la punct un nou volum de circa patruzeci de poeme, căruia i-am dat titlul provizoriu „Contrapunct“. In încheierea scurtei noastre convorbiri, ilustra poetă bulgară imi încredinţează un mesaj scris : „Cititorilor României literare, un salut cordial“. Al. RAICU JICC 'TYL&S 14&PS DIN CINQUECENTO, PE ECRAN • O operă dramatică din secolul al cincisprezecelea italian, La Calandria, semnată de cardinalul Dovizi da Bibbiena, prezentată acum doi ani pe scenă, va constitui obiectul unui film de Pasquale Festa Campanile. UN NOU GUY DES CARS • Autorul Brutei a reapărut în librăriile pariziene cu un nou roman, editat de Flammarion : Une Certaine dame. DE CE RIDE LE CLÉZIO ? • Tînărul (încă) romancier francez J.-M.-G. Le Clézio i-a explicat lui Pierre Lhoste intr-o conversaţie pentru „Mercure de France“ : „Pentru mine, rîsul e legat de emoţie. S-a spus că rîsul ar fi legat de agresiune — rîzi cînd vezi pe cineva alunecînd pe o coajă de banană. Eu nu rid niciodată de acest gen de situaţii. Rid mai degrabă de lucrurile emoţionante, de lucrurile care te fac să te gîndeşti că viaţa e aici, că sintem vii şi că ea poate fi foarte amuzantă, foarte liniștitoare. Rîsul are un aspect tihnit. Adică, așa simt eu“. „POESIA SOVIETICA DEGLI ANNI 60" • îngrijită de Cesare G. De Michelis, a apărut la Milano, în Editura Mondadori, o antologie de poezie sovietică din anii ’60, în versiune italiană. Printre numele reprezentate : Voznesenski, Evtuşenko, Ahmadulina, Okudjava. MEMORIALISTICA • La Paris sunt anunţate două cărţi importante : una a lui André Malraux, consacrată Rezistenţei, care va fi, ca şi Stejarii doboriţi, o continuare a Antimemoriilor sale, alta, de Bernard Tricot, principalul consilier al generalului de Gaulle la Elysée în timpul războiului din Algeria, înainte de a fi numit secretar general al preşedinţiei republicii. Tema : războiul din Algeria. PETIT LAROUSSE - EDIŢIE 1972 • Ca în fiecare toamnă, noua ediţie a dicţionarului Petit Larousse şi-a făcut apariţia în librăriile pariziene. In plus faţă de ediţia anterioară , 105 cuvinte noi, 30 expresii recente, iar în partea istorică, 35 de nume noi (Salvador Allende, Yasser Arafat, Che Guevara, Edward Heath, Lin Biao, Golda Meir, Nikolai Podgornii etc). Printre cuvintele de origine engleză încetățenite în limba franceză : „design“, „tee shirt“, „underground“. Jan-Marie de Clézio REGRETELE ELSEI TRIOLET • Volumul intitulat „O mie de regrete de Elsa Triolet, recent apărut la Gallimard, grupează patru nuvele figurînd printre primele scrieri care i-au consacrat talentul în 1942. Ele relevă angoasele perioadei imediat premergătoare războiului, exodul şi ocupaţia. E vorba de bărbaţi şi femei cu temerile, bucuriile şi suferinţele lor, surprinşi de privirea lucidă pînă la necruţare, dar întotdeauna prietenoasă, a Elsei Triolet. PENTRU CINE SCRIEM? • Pentru cine scriem ? Care este „situaţia“ rezervată de societatea creatorului ? Cum se difuzează cartea ? Ce public atinge ea ? Ce să aşteptăm de la mass-media ? De ce tip ar trebui să fie intervenţiile statului ? Sunt cîteva din întrebările-problemă ce figurează pe ordinea de zi a colocviului care va reuni diverşi „profesionişti“ ai cărţii din Franţa, între 5 şi 6 decembrie a.c., în localitatea Yerres. CĂRŢILE SELMEI LAGERLÖF • Biblioteca Regală din Copenhaga s-a îmbogăţit cu o foarte preţioasă donaţie, cuprinzînd aproape toate ediţiile originale şi traducerile cărţilor scrise de Selma Lagerlöf, precum şi un ansamblu de documente despre viaţa şi opera ei. Această colecţie a fost adunată de un medic danez, dr. Joergen Rawn, care şi-a petrecut aproape întreg timpul liber în căutarea documentelor legate de autoarea lui Gösta Berling. J. Rawn este, de altfel, autorul unei biografii exhaustive a Selmei Lagerlöf, publicată în 1958, la centenarul nașterii scriitoarei. DIN NOU HEMINGWAY INEDIT • După publicarea postumă a „Insulelor în derivă“ sunt anunțate, pentru începutul anului viitor, noi texte inedite ale lui Ernest Hemingway. Titlul volumului este The Nick Adams Stories. El înmănunchează nuvele scrise în perioada 1927—1933. TENNESSEE WILLIAMS ADAPTAT DE FRANÇOISE SAGAN • Celebra piesă a scriitorului american Dulcea pasăre a tinereţii a fost adaptată în limba franceză de Françoise Sagan pentru „Théâtre de TAtelier“ din Paris. „Nu ştiam ce înseamnă o adaptare — declara ea recent unui ziarist intrigat de grija cu care urmăreşte pregătirea spectacolului. Pentru prima dată mi-am dat seama ce înseamnă răbdarea şi conştiinciozitatea. Adevărul este că ai mai multe probleme, scrupule şi ezitări decit pentru tine însuţi. îl iubesc foarte mult pe Tennessee Williams şi nu vreau să-l trădez. L-am cunoscut cînd aveam 19 ani, în timpul unei călătorii la New York. Am stat cu el două săptămîni în Florida. Este un autor fascinant, trist şi vesel totodată. Unii spun că teatrul lui e depăşit ; nu sunt de acord. El povesteşte întotdeauna o întîmplare pasionantă, şi asta îmi place cel mai mult la teatru. Cînd stau în fotoliul de spectator, îmi place să plîng, să rid, să freamăt“. ALEXANDR TVARDOVSKI CONCUREAZĂ • La rubrica „Concurenţi pentru Premiul de stat al U.R.S.S.“, „Literaturnaia Gazeta“ publică, într-unul din numerele sale recente, o amplă analiză, semnată de A. Turkov, a volumului „Din lirica acestor ani“ de Alexandr Tvardovski, apărută în Editura „Sovietski Pisatei“. STRUGA, ORAŞ AL POEZIEI • Ediţia jubiliară — a zecea, — a serilor de poezie din oraşul Struga (Iugoslavia) s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al preşedintelui Iosip Broz Tito. Au fost prezenţi numeroşi poeţi din toate republicile Iugoslaviei, precum şi oaspeţi străini din peste 20 de ţări. Printre manifestările incluse în acest festival al versurilor, un simpozion pe tema „Poezia şi contemporaneitatea“, inaugurarea Palatului poeziei din Struga, un miting internaţional al poeziei etc. Elsa Trió et Ernest Hemingway Franţoise Sagan Alexandr Tvardovski Colocviu literar la Sofia Intre 6 şi 10 octombrie a avut loc la Sofia cea de a doua intîlnire a şefilor de reviste literare din tari socialiste. Colocviul, pe tema oglindirii societăţii contemporane in paginile revistelor literare, s-a desfăşurat timp de trei zile, la sediul Uniunii Scriitorilor bulgari, intr-o ambianţă prietenească potrivită unui sincer schimb de idei, in atenţia deosebit de ospitalieră a gazdelor. Au fost prezenţi delegaţi din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Mongolia, Polonia, România, Ungaria şi Uniunea Sovietică. Majoritatea participanţilor la discuţii au vorbit de revistele pe care le conduc, de promovarea unei literaturi in care să fie oglindită viaţa oamenilor de azi, constructori ai socialismului, purtători ai unor înalte idealuri precum şi preocuparea pentru o mai bună cunoaştere reciprocă, modalităţile prin care s-ar putea ajunge la o mai fecundă colaborare intre revistele literare din ţările socialiste. La invitaţia Uniunii Scriitorilor din R.D.G., s-a stabilit ca următoarea intilnire să aibă loc in anul ce vine la Berlin. Din partea ţării noastre au participat poeţii Ştefan Aug. Doinaş, redactor şef adjunct al revistei Secolul 20 şi Ion Horea, redactor şef adjunct al României literare. 155 MILIOANE DE CĂRŢI PENTRU COPII • în Uniunea Sovietică, 60 de edituri republicane şi regionale tipăresc cărţi pentru copii, în anul 1971, cea mai mare dintre acestea, Editura „Detskaia literatura“, a oferit tinerilor cititori peste 640 de cărţi, intr-un tiraj total de 155 milioane de exemplare. Tot „Detskaia lite-' ratura“ pregătește acum editarea unei „Biblioteci a pionierilor“, în 12 volume, care va cuprinde cele mai bune scrieri ale literaturii sovietice. JURNALUL LUI STANISLAW LEM • Revista austriacă „Literatur und Kritik“ a publicat (în nr. 56, 1971), cîteva pagini de „Jurnal“ ale autorului Astronauţilor, scriitorul polonez Stanislaw Lem , scrutare a viitorului, cu ochii de futurolog şi de autor de literatură ştiinţifică fantastică, pentru a înţelege mai bine valenţele lumii în care trăim. SOCIETATEA LENAU LA EISENSTADT • între 28 şi 30 octombrie, societatea internaţională Lenau se va reuni la Eisenstad. Cu acest prilej, un număr de 22 de savanţi din mai multe ţări europene vor purta discuţii în vederea publicării unei ediţii istorice şi critice a operei lui Lenau. PREZENTE ROMÂNEŞTI • LA ATENA a apărut o nouă traducere a Neranţulei lui Panait Istrati, în versiunea grecească a lui Tasos Lazaridis. Prima tălmăcire a cărţii a fost făcută în Grecia cu două decenii în urmă de marele prozator Pandelis Prevelakis. • CEA DE A 4-A EXPOZIŢIE de sculptură modernă organizată în incinta muzeului Rodin reuneşte opere ale participanţilor la diferitele ediţii ale Bienalei veneţiene, precum şi cîteva dintre sculpturile ce stabilesc o filiaţie între precursorii modernismului (Rodin, Bourdelle, Maillol) şi moştenitorii lor din secolul XX. Alături de opere semnate: Arp, Brâncuşi, Schöffer ori Vianu — expoziţia prezintă şi lucrări ale sculptorilor români contemporani Ion Jalea, Ion Irimescu şi Ovidiu Maitec. • DIRECTORUL Fondului literar al Uniunii Scriitorilor din R.S.R., poetul Traian Iancu, a participat la lucrările Biroului Executiv şi la plenara Consiliului Internaţional al Autorilor (CISAC), care s-au desfăşurat la München, între 11 şi 14 octombrie; s-au discutat probleme legate de aspectele financiare ale vieţii scriitoriceşti — drepturi de autor, pensii etc. • ÎN revista „Kritika“ din Budapesta (IX, nr. 1, 1971) a apărut, sub titlul Explorarea semnificaţiilor (A jelentések feltárása), unul din capitolele cărţii Introducere în crtica literară de Adrian Marino. • REVISTA „Zvezda“ din Leningrad recenzează în ultimul său număr (9/1971) nuvela lui D. R. Popescu Vînătoare regală, a cărei traducere apăruse anterior în revista „Drujba Narodov“. Remarcînd personajele viguros realizate — „ce nu se pot uita“ —„episoadele pregnante“, recenzenta (O. Nazarova) conchide: „Nuvela lui D. R. Popescu oferă cititorului un bogat material de meditaţie “ • ÎNTRE 10 şi 20 octombrie, Teatrul de păpuşi din Constanţa întreprinde un turneu la Belgrad; vor fi prezentate în faţa publicului iugoslav spectacolele Copilul din stele şi Şoricelul şi păpuşa. • TEATRUL NAŢIONAL din Craiova pleacă în Polonia, în faţa spectatorilor din Varşovia şi Lodz vor avea loc reprezentaţii cu Othello şi Arca Bunei Speranţe. România literară 31