România literară, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 41-52)

1971-10-14 / nr. 42

Cu Elisaveta Bagreana • Poeta Elisaveta Ba­greana mă primeşte în holul clubului scriitorilor din Sofia. In ciuda vîrstei înaintate (Bagreana s-a născut la 29 aprilie 1893, la Sofia) poeta arată o ti­nereţe de invidiat. — Aveţi posibilitatea să vă informaţi despre rea­lizările din literatura ro­mână ? — Ştiu că s-au obţinut succese importante atît in poezia, cit şi în proza şi critica românească con­temporană. Este şi firesc. Modernitatea oferă scrii­torilor posibilităţi noi de cunoaştere, deci şi de a­­prof­undare a problemelor ce-i preocupă, investiga­ţiile sunt mai îndrăzneţe, formele de expresie, cău­tările, duc uneori la re­zultate cu totul remarca­bile. Mă interesez întot­deauna îndeosebi de pro­blemele poeziei, de succe­sele ei. Scriitoare de pres­tigiu de la dumneavoastră, cum sunt Maria Banuş, Nina Cassian, Veronica Porumbacu îmi sînt cu­noştinţe vechi. — Credeţi că există o formă prozodică ideală ? — Cine a urmărit unele din cărţile m­ele de poezie („Eterna şi sfînta“ — 1927, „Steaua marinaru­lui“ — 1932, „Inimă ome­nească“ — 1936, „Cinci stele“ — 1953 etc.) a pu­tut să-şi dea seama că, pe lingă versurile în aşa-zi­­sul stil clasic, am scris şi poezii in vers liber. Sînt convinsă că versului clasic i se po­trivesc mai bine mo­tivele — gînduri, senti­mente — ce pretind mu­zică, orchestraţie, în vre­me ce versul liber este mai deschis profunzimi­lor cugetării şi acelor imagini indrăzneţe ce nu pot niciodată încape în tipare fixe. — In prezent, la ce lu­craţi ? — Pun la punct un nou volum de circa patruzeci de poeme, căruia i-am dat titlul provizoriu „Contra­punct“. In încheierea scurtei noastre convorbiri, ilustra poetă bulgară imi încre­dinţează un mesaj scris : „Cititorilor României lite­rare, un salut cordial“. Al. RAICU JICC 'TYL&S 14­&PS DIN CINQUECENTO, PE ECRAN • O operă dramatică din secolul al cincispreze­celea italian, La Calandria, semnată de cardinalul Do­­vizi da Bibbiena, prezen­tată acum doi ani pe sce­nă, va constitui obiectul unui film de Pasquale Festa Campanile. UN NOU GUY DES CARS • Autorul Brutei a re­apărut în librăriile pari­ziene cu un nou roman, editat de Flammarion : Une Certaine dame. DE CE RIDE LE CLÉZIO ? • Tînărul (încă) roman­cier francez J.-M.-G. Le Clézio i-a explicat lui Pierre Lhoste intr-o con­versaţie pentru „Mercure de France“ : „Pentru mine, rîsul e legat de emoţie. S-a spus că rîsul ar fi le­gat de agresiune — rîzi cînd vezi pe cineva alu­­necînd pe o coajă de ba­nană. Eu nu rid niciodată de acest gen de situaţii. Rid mai degrabă de lu­crurile emoţionante, de lucrurile care te fac să te gîndeşti că viaţa e aici, că sintem­ vii şi că ea poa­te fi foarte amuzantă, foarte liniștitoare. Rîsul are un aspect tihnit. A­­dică, așa­­ simt eu“. „POESIA SOVIETICA DEGLI ANNI 60" • îngrijită de Cesare G. De Michelis, a apărut la Milano, în Editura Mondadori, o antologie de poezie sovietică din anii ’60, în versiune italiană. Printre numele reprezen­tate : Voznesenski, Evtu­­şenko, Ahmadulina, O­­kudjava. MEMORIALISTICA • La Paris sunt anun­ţate două cărţi impor­tante : una a lui André Malraux, consacrată Re­zistenţei, care va fi, ca şi Stejarii doboriţi, o con­tinuare a Antimemoriilor sale, alta, de Bernard Tricot, principalul consi­lier al generalului de Gaulle la Elysée în timpul războiului din Al­geria, înainte de a fi nu­mit secretar general al preşedinţiei republicii. Tema : războiul din Al­geria. PETIT LAROUSSE - EDIŢIE 1972 • Ca în fiecare toamnă, noua ediţie a dicţionaru­lui Petit Larousse şi-a făcut apariţia în librăriile pariziene. In plus faţă de ediţia anterioară , 105 cu­vinte noi, 30 expresii re­cente, iar în partea isto­rică, 35 de nume noi (Sal­vador Allende, Yasser A­­rafat, Che Guevara, Ed­ward Heath, Lin Biao, Gol­da Meir, Nikolai­ Pod­­gornii etc). Printre cuvin­tele de origine engleză în­cetățenite în limba fran­ceză : „design“, „tee shirt“, „underground“. Jan-Marie de Clézio REGRETELE ELSEI TRIOLET • Volumul intitulat „O mie de regrete de Elsa Triolet, recent apărut la Gallimard, grupează patru nuvele figurînd printre primele scrieri care i-au consacrat talentul în 1942. Ele relevă angoasele perioadei imediat premer­gătoare războiului, exodul şi ocupaţia. E vorba de bărbaţi şi femei cu teme­rile, bucuriile şi suferin­ţele lor, surprinşi de pri­virea lucidă pînă la ne­­cruţare, dar întotdeauna prietenoasă, a Elsei Trio­let. PENTRU CINE SCRIEM? • Pentru cine scriem ? Care este „situaţia“ re­zervată de societatea creatorului ? Cum se di­fuzează cartea ? Ce pu­blic atinge ea ? Ce să aşteptăm de la mass-me­dia ? De ce tip ar trebui să fie intervenţiile statu­lui ? Sunt cîteva din întrebă­­rile-problemă ce figurează pe ordinea de zi a coloc­viului care va reuni di­verşi „profesionişti“ ai cărţii din Franţa, între 5 şi 6 decembrie a.c., în lo­calitatea Yerres. CĂRŢILE SELMEI LAGERLÖF • Biblioteca Regală din Copenhaga s-a îmbogăţit cu o foarte preţioasă do­naţie, cuprinzînd aproape toate ediţiile originale şi traducerile cărţilor scri­se de Selma Lagerlöf, precum şi un ansamblu de documente despre viaţa şi opera ei. Această co­lecţie a fost adunată de un medic danez, dr. Joer­­gen Rawn, care şi-a pe­trecut aproape întreg timpul liber în căutarea documentelor legate de autoarea lui Gösta Ber­­ling. J. Rawn este, de alt­fel, autorul unei biografii exhaustive a Selmei La­gerlöf, publicată în 1958, la centenarul nașterii scri­itoarei. DIN NOU HEMINGWAY INEDIT • După publicarea pos­tumă a „Insulelor în de­rivă“ sunt anunțate, pentru începutul anului viitor, noi texte inedite ale lui Er­nest Hemingway. Titlul volumului este The Nick Adams Stories. El înmă­nunchează nuvele scrise în perioada 1927—1933. TENNESSEE WILLIAMS ADAPTAT DE FRANÇOISE SAGAN • Celebra piesă a scrii­torului american Dulcea pasăre a tinereţii a fost adaptată în limba fran­ceză de Françoise Sagan pentru „Théâtre de TA­­telier“ din Paris. „Nu ştiam ce înseamnă o adaptare — declara ea recent unui ziarist in­trigat de grija cu care urmăreşte pregă­tirea spectacolului. Pen­tru prima dată mi-am dat seama ce înseamnă răb­darea şi conştiinciozitatea. Adevărul este că ai mai multe probleme, scrupule şi ezitări decit pentru tine însuţi. îl iubesc foarte mult pe Tennessee Wil­liams şi nu vreau să-l tră­dez. L-am cunoscut cînd aveam 19 ani, în timpul unei călătorii la New York. Am stat cu el două săptămîni în Florida. Este un autor fascinant, trist şi vesel totodată. Unii spun că teatrul lui e depăşit ; nu sunt de a­­cord. El povesteşte întot­deauna o întîmplare pa­sionantă, şi asta îmi place cel mai mult la teatru. Cînd stau în fotoliul de spectator, îmi place să plîng, să rid, să freamăt“. ALEXANDR TVARDOVSKI CONCUREAZĂ • La rubrica „Concu­renţi pentru Premiul de stat al U.R.S.S.“, „Litera­turnaia Gazeta“ publică, într-unul din numerele sale recente, o amplă a­­naliză, semnată de A. Tur­kov, a volumului „Din li­rica acestor ani“ de Ale­­xandr Tvardovski, apărută în Editura „Sovietski Pi­satei“. STRUGA, ORAŞ AL POEZIEI • Ediţia jubiliară — a zecea, — a serilor de poe­zie din oraşul Struga (Iu­goslavia) s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al preşedintelui Iosip Broz Tito. Au fost prezenţi nu­meroşi poeţi din toate re­publicile Iugoslaviei, pre­cum şi oaspeţi străini din peste 20 de ţări. Printre manifestările incluse în a­­cest festival al versurilor, un simpozion pe tema „Poezia şi contemporanei­tatea“, inaugurarea Pala­tului poeziei din Struga, un miting internaţional al poeziei etc. Elsa Trió et Ernest Hemingway Franţoise Sagan Alexandr Tvardovski Colocviu literar la Sofia Intre 6 şi 10 oc­tombrie a avut loc la Sofia cea de a doua intîlnire a şefilor de reviste literare din tari so­cialiste. Colocviul, pe tema oglindirii societăţii contem­porane in paginile revistelor literare, s-a desfăşurat timp de trei zile, la sediul Uniunii Scriitorilor bulgari, intr-o ambianţă prietenească potrivită unui sincer schimb de idei, in atenţia deosebit de ospitalieră a gazdelor. Au fost prezenţi dele­gaţi din Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germa­nă, Mongolia, Polonia, România, Ungaria şi Uniunea Sovietică. Majoritatea participanţilor la discuţii au vorbit de revistele pe care le conduc, de promovarea unei literaturi in care să fie oglindită viaţa oamenilor de azi, construc­tori ai socialismului, purtători ai unor înalte idealuri precum şi preocuparea pentru o mai bună cunoaştere reciprocă, modalităţile prin care s-ar putea ajunge la o mai fecundă co­laborare intre revistele literare din ţările so­cialiste. La invitaţia Uniunii Scriitorilor din R.D.G., s-a stabilit ca următoarea intilnire să aibă loc in anul ce vine la Berlin. Din partea ţării noastre au participat poeţii Ştefan Aug. Doinaş, redactor şef adjunct al revistei Secolul 20 şi Ion Horea, redactor şef adjunct al României literare. 155 MILIOANE DE CĂRŢI PENTRU COPII • în Uniunea Sovietică, 60 de edituri republicane şi regionale tipăresc cărţi pentru copii, în anul 1971, cea mai mare dintre ace­stea, Editura „Detskaia li­teratura“, a oferit tineri­lor cititori peste 640 de cărţi, intr-un tiraj total de 155 milioane de exem­plare. Tot „Detskaia lite-' ratura“ pregătește acum editarea unei „Biblioteci a pionierilor“, în 12 vo­lume, care va cuprinde cele mai bune scrieri ale literaturii sovietice. JURNALUL LUI STANISLAW LEM • Revista austriacă „Li­teratur und Kritik“ a pu­blicat (în nr. 56, 1971), cî­teva pagini de „Jurnal“ ale autorului Astronauţi­­lor, scriitorul polonez Sta­nislaw Lem , scrutare a viitorului, cu ochii de fu­­turolog şi de autor de li­teratură ştiinţifică fantas­tică, pentru a înţelege mai bine valenţele lumii în care trăim. SOCIETATEA LENAU LA EISENSTADT • între 28 şi 30 octom­brie, societatea interna­ţională Lenau se va re­uni la Eisenstad. Cu acest prilej, un număr de 22 de savanţi din mai multe ţări europene vor purta discuţii în vederea publi­cării unei ediţii istorice şi critice a operei lui Lenau. PREZENTE ROMÂNEŞTI • LA ATENA a apărut o nouă traducere a Ne­­ranţulei lui Panait Istra­­ti, în versiunea greceas­că a lui Tasos Lazaridis. Prima tălmăcire a cărţii a fost făcută în Grecia cu două decenii în urmă de marele prozator Pan­­delis Prevelakis. • CEA DE A 4-A EX­POZIŢIE de sculptură modernă organizată în incinta muzeului Rodin reuneşte opere ale parti­cipanţilor la diferitele ediţii ale Bienalei vene­­ţiene, precum şi cîteva dintre sculpturile ce sta­bilesc o filiaţie între precursorii modernismu­lui (Rodin, Bourdelle, Maillol) şi moştenitorii lor din secolul XX. Alături de opere semnate: Arp, Brâncuşi, Schöffer ori Vianu — expoziţia pre­zintă şi lucrări ale sculp­torilor români contem­porani Ion Jalea, Ion Iri­­mescu şi Ovidiu Mai­­tec. • DIRECTORUL Fon­dului literar al Uniunii Scriitorilor din R.S.R., poetul Traian Iancu, a participat la lucrările Biroului Executiv şi la plenara Consiliului In­ternaţional al Autorilor (CISAC), care s-au des­făşurat la München, în­tre 11 şi 14 octombrie; s-au discutat probleme legate de aspectele fi­nanciare ale vieţii scrii­toriceşti — drepturi de autor, pensii etc. • ÎN revista „Kritika“ din Budapesta (IX, nr. 1, 1971) a apărut, sub titlul Explorarea semnificaţiilor (A jelentések feltárása), unul din capitolele cărţii Introducere în crtica literară de Adrian Ma­rino. • REVISTA „Zvezda“ din Leningrad recen­zează în ultimul său nu­măr (9/1971) nuvela lui D. R. Popescu Vînătoare regală, a cărei traducere apăruse anterior în re­vista „Drujba Narodov“. Remarcînd personajele viguros realizate — „ce nu se pot uita“ —„epi­soadele pregnante“, re­cenzenta (O. Nazarova) conchide: „Nuvela lui D. R. Popescu oferă ci­titorului un bogat mate­rial de meditaţie­­ “ • ÎNTRE 10 şi 20 oc­tombrie, Teatrul de pă­puşi din Constanţa între­prinde un turneu la Belgrad; vor fi prezen­tate în faţa publicului iugoslav spectacolele Co­pilul din stele şi Şorice­lul şi păpuşa. • TEATRUL NAŢIO­NAL din Craiova pleacă în Polonia, în faţa spec­tatorilor din Varşovia şi Lodz vor avea loc re­prezentaţii cu Othello şi Arca Bunei Speranţe. România literară 31

Next