România literară, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 41-52)
1971-11-25 / nr. 48
Şantier Radu TUDORAN lucrează la romanul Maria şi marea, pe care îl va încredinţa Editurii Eminescu. La Editura Minerva urmează să-i apară ediţia definitivă a romanului Anotimpuri, iar Editurii Albatros i-a predat un roman intitulat Autocarul. Este în curs de apariţie şi cea de a treia ediţie a romanului Ultima poveste, la Editura Ion Creangă. Saşa PÂNĂ a predat volumul Poeme de ieri şi de azi la Editura Cartea Românească, unde se află şi traducerea ultimei Cărţi a lui Darie Voronca, Mic manual de fericire perfectă, care va apărea intr-o ediţie bilingvă. In acelaşi mod se va tipări şi volumul antologic din poezia lui Ilarie Voronca, aflat la Editura Minerva. Pentru această editură, scriitorul pregăteşte şi lucrarea Născut în ’02 (memorii, pagini de jurnal, evocări). „Ateneu“ • • SUMARUL numărului 10 al revistei „Ateneu“ se sprijină în paginile sale de critică pe articolele închinate operei lui Mihail Sadoveanu, a cărui comemorare s-a sărbătorit recent. Interesante și originale puncte de vedere asupra literaturii marelui scriitor semnează Eugen Luca (Scriitor fantast) şi C. Costin (Poetul modern). Primul analizează tehnica folosită in crearea atmosferei fantastice şi în zugrăvirea atitudinii eroilor faţă de miraculos şi supranatural, ajungind la o soluţie de interpretare contradictorie : descoperă un anume povestiri dorinţa scriitorului „de a compromite ieei de supranatural, de magic“ prin explicarea mecanismului psihologic al declanşării vedeniilor, al gîndirii fantaste. (Avea, oare, Sadoveanu acest gust pentru demonstraţie epică ? Se poate extinde concluzia asupra operei lui în ansamblu ?) Cel de al doilea discută aspectele lirice ale operei, sadoveniene, observind că modernitatea poetului stă in structura viziunii sale asupra lumii („Sadoveanu percepe lumea poematic“. ,,Sadoveanu este omul deschis fără oprelişti revelării. Mobilul, principiul creaţiei este unul poematic"). Mai informe, fără ambiţia unor contribuţii originale la exegeza sadoveneană, sunt articolele semnate de G. G. Ursu (cităm : „opera se citeşte cu o plăcere rafinată, dacă renunţi la prejudecată că Sadoveanu e monoton şi desuet“, „Sadoveanu a creat în literatura noastră romanul istoric pentru că lucrările de mai înainte ale altora au o valoare cu totul îndoielnică“) sau Liviu Grătoiu care constată, deodată : „de fapt cele două Ancuţe nici nu există. Este una singură, martor al trecutului şi prezentului, atemporală prin frumuseţe şi înţelepciune“. Publică poezii Mihail Sabin şi Radu Cîrneci. Proza numărului este derizorie (Toma Spătaru , Ţapul). O masă rotundă cu tema Sensurile angajării noastre prilejuieşte confruntarea opiniilor unor oameni de cultură, artă şi literatură din Bacău. Câţiva participanţi la festivalul literar-artistic ,,George Bacovia“ îşi exprimă entuziasmul pentru iniţiativa şi organizarea sărbătorii. d. Ion Sofia MANOLESCU a depus la Editura Eminescu o carte selectivă cuprinzînd poezii din volumele : Odihna neagră, Muntele ascuns, Soare scufundat, Pină unde pot muri, şi Involucru. Lucrează la două ample poeme intitulate provizoriu Aşa i-a fost dat Romei şi Luna era la Paris, rod al unei călătorii recente în Franța și Italia. Alexandru GEORGE a predat Editurii Cartea Românească un volum de studii critice, Semne şi repere. Editurii Univers i-a încredinţat traducerea cărţii lui Philippe Van Tieghem, intitulată Istoria doctrinelor literare în Franţa. A terminat volumul Scurtă descindere în lumea de multe miracole al lui Villiers de risle-Adam. Definitivează un volum de Nuvele şi două de eseuri — Abecedar artistic şi Pentru şi contra. Negoiţă IRIMIE a contractat cu Editura Dacia un volum de versuri intitulat Ramură solară, predînd Editurii Eminescu un alt volum de versuri cu titlul Aluzie marină. Pe masa de lucru are o carte de comentarii plastice intitulată provizoriu Ut pictura poesis. Irimie STRAUŢ are la Editura Ion Creangă volumul de poveşti Ulciorul nu merge de multe ori la apă şi reportajul-eseu Valea Bucuriei, în colecţia A.B.C. A predat la Editura Cartea Românească volumul de versuri Flori de mină, în cinstea aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea U.T.C., a predat Editurii Politice volumul Urmărire în zori — evocări din lupta tinerilor comuniști. 12 România literară Cîntări la muzeu Muzeul literaturii române, de curînd redeschis, Inaugurează într-una din sălile de pe strada Fundaţiei, o stagiune de spectacole mai puţin obişnuite la noi. Pentru început, baladistul Tudor Gheorghe intr-o inedită Soare la museu, a cîntat, pe melodii care-i aparţin, versuri selecţionate de Romulus Vulpescu din Dosoftei, Miron Coetin, Ienăchiţă Văcărescu, Şt. Augustin Doinaş, Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Cezar Ivănescu, Ion Bănuţă, Al. O. Teodoreanu, Al. Depărăţeanu, Mihai Codreanu, Octavian Goga, Nicolae Labiş, Al. Macedonski, Lucian Blaga, R. Vulpescu, Ion Barbu, şi, bineînţeles, Mihai Eminescu (Sara pe deal). In intenţia, mărturisită, a artistului — care şi-a deschis recitalul cu o variantă mai puţin cunoscută a Mioriţei — a stat revelarea unităţii de gîndire şi de limbă românească, chiar dacă între poeţii aleşi există mari distanţe în timp şi diferenţe valorice substanţiale. Mi se pare demnă de subliniat dăruirea acestui actor, modestia sa. Tudor Gheorghe rosteşte frumos versurile cântate, umanizînd solemna cadenţă lirică. Despre vocea sa caldă s-a mai scria şi se va mai scrie, dar dacă se cuvine să i se mulţumească acestui tînăr subţire, atît de firesc în cămaşa lui oltenească, aibă ca un gînd la Cozia, atunci aceasta se va face şi pentru că şi-a amintit vechi vorbe şi vechi cîntări, redîndu-ni-le patetic. Poate multora li se va părea insolit acompaniamentul menestrelului, adică „quitarra“. Pentru aceştia semnala O. Papadima o gravură din veacul trecut, a lui Breton, infăţişînd „un prinţ moldovean“ cîntînd la acest instrument, poate şcolit acela la „şcoala de quitarra" anunţată în „Albina Românească“ la 1829. Romulus Vulpescu a întocmit programul spectacolului şi „afiptul" spiritual, care anunţă în limbă veche, cronicărească, numerele din program. Octavian STOICA Cea de-a doa soare CUM spuneam, scriam sau numai cugetam intr-o alta împrejurare. Muzeul literaturii române ar trebui să se numească poate Casa literaturii... sau Palatul ei , pentru că „muzeu" deşteaptă neplăcut reflexul tipicei pietrificări, a osuarului cultural, a unor sarcofage în care au înţepenit morţi iluştri, care nu mai pot visa, monumente de os, vizitate la date comemorative. Oricum, cei care lucrăm acolo, în Muzeu, în preajma celor 11 săli ale amintirii, îl gîndim ca pe un factor dinamic al vieţii culturale de azi. De aceea, multele lui activităţi : revista „Manuscriptum" (cu al şaselea număr sub tipar) ; de aceea, cărţi : prima, Excurs sentimental (de curînd apărută) şi a doua : un buchet epigramatic din rozele cu spini ale lui Cincinat (în curs de apariţie) ; de aceea , sesiuni ştiinţifice — un simpozion Romain Rolland — Panait (strati (in februarie) ; de aceea : „soarele", precum „cea dentăi" (consacrată Poesiei române şi susţinută de artistul Tudor Gheorghe), urmată de altele. „Cea dentăi" n-o să fie desigur ultima, ci doar prima dintr-un şir variat şi - sper - bogat (în număr şi în calitate). Altele vor fi dăruite euritmiei (Terpsichora schiţînd arabescuri printre perioadele ritmate ale prozei) ; vernisajelor (grafică de carte, ilustraţii, portrete de scriitori, scriitorii înşişi desenatori) ; concertelor (sunt convins că poetul Marii vînători şi-al Cintecelor de faun, rafinatul pianist Virgil Gheorghiu, n-are să-mi respingă invitaţia, cînd are să vină vremea) , suvenirelor (depănate de venerabili stilpi ai literelor noastre). „A doaa, in tot cazul, va fi a teatrului inedit, şi va oferi in premieră absolută pe ţară un Eusebiu Camilar, Confraţii Mus, şarjă contemporană (apolog tipărit în nr. 1/1971 al revistei „Manuscriptum"), ca „lever de rideau" al unui spectacol „coupé", aducînd la rampă scenele manuscrise ale unei piese incomplete de Gib. I. Mihăescu, un Don Juan de Mîrşani, la transcrierea textului căreia lucrează încă Diana Cristev, cercetătoare a fondului manuscris Gib. Fireşte, condiţiile cu totul speciale în care se desfăşoară sirguinţele „spectaculare" ale activităţii muzeului (repetiţii tîrzii, lumini improvizate, costume de împrumut, sală mică de numai 99 de locuri ş.c.le), precum şi alte dificultăţi sunt, pare-se, inevitabile oricărui început, care - cum zice Blaga - „se vrea fecund". Chiar şi aşa însă, mi-e drag să cred că Muzeul literaturii române - întemeiat de regretatul Perpessicius, visurile căruia încep să prindă trup — şi-a sporit considerabil, după „cea dentăi soare", numărul amicilor, şi că, prin „raza" scenei, a determinat şi scriitori în viaţă, care-l ignorau, să caute, şi poate să şi afle, drumul spre lăcaşul dedicat memoriei celor clasici. Cei pentru care „creşterea limbei romăneşti ş-a patriei cinstite" este un nobil ideal pot reveni sîmbătă 27 noiembrie, tot la 7 '/s ceasuri seara, „nesmintit", cînd se reia „şirul representaţiunilor" cu Poesia română, în Sala 99 a Muzeului. Romulus VULPESCU Sesiune ştiinţifică la Timişoara • In zilele de 20-21 noiembrie a avut loc la Timişoara, sesiunea ştiinţifică „Stilistică şi poetică“ organizată de Societatea de Ştiinţe Filologice. In cadrul sesiunii, au ţinut comunicări profesori universitari, cercetători şi alţi specialişti în problemele limbii şi literaturii. Reţinem comunicările prof. univ. Boris Cazacu (Tradiţional şi modern în analiza stilistică), Mircea Borcilă (Teoria limbajului poetic la L. Blaga), Doina Bogdan Dascălu (Elemente ale expresiei poetice la G. Călinescu) S a. Traduceri din literatura contemporană a lumii • Ne reţin atenţia, în planul de apariţii al editurii Univers, la acest sfîrşit de an, traducerile din literatura contemporană a lumii. De curînd, au văzut lumina tiparului romanul Senilitate de Italo Svevo şi Nouă povestiri de J. D. Salinger. Pentru luna decembrie, ni se promite o lucrare dramatică a cunoscutului scriitor brazilian Oswald de Andrade, intitulată Regele luminărilor, și un volum din versurile marelui poet grec Konstantinos Kavafis. Literatura italiană (spre a ne continua itinerarul) va fi reprezentată de cîteva nuvele şi un roman de Alberto Moravia, sub titlul comun Mascarada. Un nou titlu a apărut şi în colecţia de eseuri a editurii : Miturile şi conştiinţa decadentismului italian de Carlo Salinari. Sunt doar spicuiri dintr-o activitate mult mai bogată şi mai variată care arată interesul constant al editurii pentru literatura contemporană a tuturor țărilor lumii. Calendar 26 noiembrie 1875 — s-a născut Ion Adam (m. 1911) • 1901 — S-a născut Mihail Drumeș • 1910 — s-a născut Csehi Gyula • 1912 — s-a născut, la Slatina, Eugen Ionescu • 1968 — a murit Arnold Zweig (n. 1887). 27 noiembrie 1818 — s-a născut Aron Pumnul (m. 1866) • 1874 — s-a născut Jean Bart (Eugeniu P. Botez ( m. 1933) • 1884 — s-a născut Vasile Voiculescu (m. 1963) • 1885 — s-a născut Liviu Rebreanu (m. 1944). 28 noiembrie 1852 — a murit Nicolae Bălcescu (n. 1819) • 1881 — s-a născut Ștefan Zweig (m. 1942). 1907 — s-a născut Alberto Moravia • 1940 — a fost asasinat Nicolae Iorga (n. 1871). 29 noiembrie 1880 — s-a născut N. D. Cocea (m. 1949). 30 noiembrie 1667 — s-a născut Jonathan Swift (m. 1745) • 1835 — s-a născut Mark Twain (Samuel Langhorne Clemens — m. 1910) • 1874 — s-a născut Paul Zarifopol (m. 1934) • 1900 — a murit Oscar Wilde (Oscar Fingall O’Flahertie Wills ( n. 1854) • 1934 — a murit Cincinat Pavelescu (n. 1872). Cenacul umoriştilor • Vineri 26 noiembrie ora 18:30, va avea loc la Casa Centrală a Armatei, în sala mică de festivităţi (intrarea prin Bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej), o seară de umor oferită de Cenaclul Umoriştilor Tudor Muşatescu, îşi dau concursul Barbu Alexandru Emandi, Sin Arion, I. Berg, Al. Clenciu, Dan Ioan, Al. Florescu, Teodor Maricaru, Ionel Gologan și Gabriel Teodorescu.