România literară, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 41-52)
1971-11-25 / nr. 48
IUGOSLAV Zlatko GORJAN • ZLATKO GORJAN s-a născut la 15 iulie 1901, în Sremska Mitrovica. A studiat filozofia, limbile romanice şi germanice la universităţile din Viena şi Zagreb. Poet, publicist şi traducător. Zlatko Gorjan a debutat în timpul studenţiei, publicind In revistele „Renaissance“ (Viena), „Prager Presse“, „Goetheaneum“ (Zürich), „Omladini“ (Zagreb) ş.a. In anul 1932 a fondat, împreună cu S. Lazarevic şi I. Kecmanovic, colecţia „Kosmos“, în care au apărut numeroase lucrări ştiinţifice şi politice, între care şi „Capitalul“ lui Karl Marx. După cel de al doilea război mondial a lucrat la editurile „Prosvjeta“ şi „Znanje“, unde a desfăşurat o susţinută activitate de popularizare şi difuziune a literaturii sîrbo-croate în străinătate, precum şi a literaturii universale în Iugoslavia, prin traduceri şi eseuri ori studii de istorie literară. Z. Gorjan a fost ales, in 1963, preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Traducătorilor (F.I.T.). Dintre lucrările sale originale cităm volumele : „Goruci grm“ (1922), „Egoizam d.d.“ (1925), „Pjesme“ (1932). „Fortunatove afere“ (1932), „Ana trazi pravdu“ (1935), „Krónika bez glavnog Uca“ (1955), „Putovanja- i proptanci“ (1957), „Zabiljeske za pjesmu o covjeku (1957). „Nedopricana prióa o Covjeku (I960), „Ogigija“ (1960) ş.a. Lină neagră, lină albă Coboară-n pantă către sat spre satul de pastel pe fondul întunecat al muntelui şi al cerului, două femei minind la vale oile, două feţe tinere îmbâtrinite de muncă, două femei ca două reînviate cariatide. In stingă ţin fuiorul ca un sceptru, in dreapta răsucesc agale fusul şi degetele se-nvirtesc neauzite — la una lina-i albă, la alta lina-i neagră — şi-n răsucitul fără glas al viitorului ţesut coboară ca două Destine. Mă-ntimpinâ-n cale oile albe, deasupra, peste păşunea azurie a cerului, trec mieii albi, de ambele părţi mâ-nsoţesc chiparoşi, măslini, smochini şi brazi, plini de scînteile ţîrjitului de greieri, dar nu-i aud. Cu simţuri la pindă privesc şi ascult fusul alb şi fusul negru, cintecul imperceptibil al celor două Destine coborind muntele în intîmpinarea mea : feţe inexpresive, fusul alb şi fusul negru cu fir infinitinterminabil. Zilnic, de veacuri, in răsucitul fusului coboară din satul lor de munte, vin in pădure la Vrelo să întilneascâ oameni. In drumul lor neştiut, invirtind mereu firul m-au intilnit pentru prima şi ultima oară. Ştiu, nu le voi mai intilni niciodată. Trecea călătorul prin secolul atomic Trecea călătorul prin secolul atomic şi cind ajunse destul de sus privi in urmă unde se-ntindea secolul atomic , pretutindeni cit cuprindeai cu privirea, beton şi fier, fier şi beton în cele mai diverse chipuri, printre care lămpile de neon apăreau ca ochi tentaculari, ochi orbi prin timp. Privind la toate astea călătorul simţi că inima-i este inutilă ; şi de-ntristare o lacrimă prelinsă pe obraz căzu la pămînt O mică pasăre rătăcită bău bobul de şi zise : amară-i lacrima ta ; de ce-i aşa amară ? Dar înainte de-a putea călătorul să răspundă obişnuitul său : nu ştiu — pasărea mult. Cu ea in palmă cobori acolo jos, unde se-ntindea secolul atomic, s-o îngroape. Dar în zadar, pretutindeni numai beton şi fier, numai fier şi beton, nici măcar atit pămint cit să crească un trandafir, nici atit cit sâ-ngroape o vrăbiuţă şi să sădească un trandafir la groapa de lacrimă Branislav PETROVIC • BRANISLAV PETROVIC, poet sîrb din tînăra generaţie, s-a născut în 1937. Presentimentul viitorului Oamenii viitorului ne vor judeca, şi fără cruţare viaţa noastră, poeme re Fii adevăraţi care nu-s obligaţi să-şi noastre, iubească părinţii. Ne vor judeca, admirabilii moștenitori, cu ' ' severitate, parcă-i văd, zimbitori, judecind cu echitate condamnindu-ne să ne naștem incă o dată. Mile NEDELKOSKI • MILE NEDELKOSKI, poet macedonean din tînăra generaţie, s-a născut în 1935. M. Nedelkoski scrie, de asemenea, proză şi teatru. Dintre volumele sale de versuri şi proză, cităm : „Juzno leto“ (1963), „Srceto od zlato“ (1964), „Ulaviot ot Prespa“ (1965). „Javaci na vetar“ (1967), „Pepelasi" (1970), „Eretikon-erotikon“ (1969). Cîntece pentru Noiembrie, luna mea de aur, de două ori in tine m-am născut o dată pentru mine, pentru lume, a doua oară pentru iubire. La mine acasă eu te chem lună a mea și pe genunchii tăi ca pe ai tatălui, m-așez să pling. Noiembrie, luna mea de aur. Mihail RENDZOV • Mihail RENDZOV, poet macedonean (n. 1936) ; debutează în 1965 cu volumul „Isdenik na ognot“; alte volume: noiembrie O nelinişte de toamnă imi biciuie singele. Tu şi noiembrie străjuiţi la poarta mea şi mă cuprinde teama : trebuie să vă dau drumul înăuntru sau să ies împreună cu voi în stradă. Tu şi noiembrie staţi de strajă la poarta mea acum, cind nu mai am nimic să vă dăruiesc şi cind multe din cele pe care nu le mai am nu se uită şi dor. „Nokno rastenie na zborot" (1967) , „Kabe ob ava strana“ (1968) , „Zbor i Bol“ (1969). Miodrag PAVLOVIC • MIODRAG PAVLOVIC, poet sîrb, s-a născut la Novi Sad, în 1928. Volume de versuri : „87 pesama“ (1952), „Stub secanja" (1953). „Oktave“ (1957), „Mleko iskoni“ (1962) ; volume de proză. eseuri şi teatru : „Most bez obala“ (1956), „Igre bezimenih* (1964), „Rokovi poezije“ (1958), „Osam pesnika“ (1964), „Antologija srpskog pesniătva“ (1964). Logodnicul Dimineaţa te priveam îmbrăcată toată-n alb coborind poteca pietroasă. Voiam să-mi petrec viaţa la umbra castanului tinăr depănind visuri cu tine. Dar te-au răpit haiducii la izvor şi îmbrâcată-n roşu, aruncată într-o corabie ai fost vindută sclavă peste mări. Te văd acum în grădină, intinsa pe iarba fragedă înălţindu-ţi braţele goale, cu corpul înfundat în umbra caldă. Eu am fost piatra şi haiducul de la izvor şi corabia din largul mării şi cel care te-a arătat întreagă soarelui ca pe un bulgăr din solul natal. Dar nu am fost umbra n-am fost decit cuvintul repetat la infinit în lacrimi, într-un ungher al camerei mele Prezentări și traduceri de Elena LINȚA Vînătoare Suferă inima mea în timp ce vinez Pe deasupra muntelui roşu-străveziu. In capul meu flăcări sunt Şi vinturi şi sîngele întunecat în furtună. In vreme ce vinez suferă inima mea. Te-am aflat, morule, dragostea mea ; Eu sint vinător al aştrilor . Prezentarea şi traducerea poeziei lui Mihail Bendzov aparţin lui Dumitru M. Ion. Cred că azi va-ncepe războiul Vînătorii şi impuşcarea ; pămintul Flacără va fi, Marule, dragostea mea. In timp ce vinez, inima mea suferă, Arde, fufite precum albind steaua. Matej BOR • MATEJ BOR (Vladimir Pavăn), poet sloven, s-a născut la Grgar-Gorica, în 1913. Volume de versuri : „Previharimo viharje“ (1942), „Pesmi" (1944), „Pesmi“ (1946), „Bele vode“ (1950) , „Brsljan nad jezom“ (1951) , „Sled na nih sene“ (1958). „LUMINA“ din Panciova (anul XXV) • Revista cultural-literară „Lumina“, care apare la Panciova (Voivodina) în limba română, a sărbătorit în cursul acestei luni împlinirea unui sfert de veac de existenţă. Cu acest prilej, Aurel Gavrilov, unul dintre cei mai activi şi mai cunoscuţi literaţi de limbă română din Iugoslavia, scria : „Acum un sfert de veac, cind ţara, cucerindu-şi libertatea şi pacea, începuse să fie, din hotar în hotar, un extins şantier social, un adevărat laborator revoluţionar, în care, prin voinţa şi con- I ştiinţa noastră, istoria contemporană îşi măsoară şi îşi verifică potenţele de înfăptuire a dreptăţii sociale şi a egalităţii naţionale — energiile creatoare ale naţionalităţii române au fost activ prezente de la început“. Intr-un spirit asemănător, în editorialul ultimului număr al revistei (4, 1971), sunt discutate „Unele aspecte ale dezvoltării culturale în Voivodina“. Din acelaşi număr mai remarcăm versurile lui Mihai Avramescu (,,Amurgul fierăstrău însîngerat sfîşiind lumina între dinţi mi-a intrat în suflet ca fierul înroşit”) Ioan Flora, Eugenia Ciobanu şi Aurora Rotariu, ca şi excelent întocmită secţiune „Spectru“. Felicitînd comitetul de redacţie — Slavco Almajan, Ion Bălan, Cornel Bălică, Emil Filip, dr. Radu Flora, Aurel Gavrilov, Iulian Rista-Bugariu — -cu ocazia acestei frumoase aniversări a „Luminii“, urăm revistei din Panciova o viaţă lungă şi rodnică. N. B. IN revista „Republica“ din Zagreb, a apărut, însoţită de o cuprinzătoare şi elogioasă schiţă biobibliografică, traducerea uneia dintre cunoscutele Epistole ale poetului şi prozatorului Mircea Ciobanu : „Epistola a şaptea, despre ruşine". Traducerea, în limba croată, a fost făcută de Sanda Nenoiu și Karmen Milacic. România literară 29