România literară, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1-14)
1972-01-01 / nr. 1
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul V, nr. 1 , 1 ianuarie 1972 România literară Sâptăminal PERSPECTIVA ANUL 1971 a fost, în multe privinţe, un receptacul a ceea ce istoria, în tot ce are ea mai nobil ca idee şi faptă, ne face să retrăim activ, în prezent. Acum o sută de ani s-au creat în ţara noastră primele cercuri socialiste, marcînd astfel vechimea mişcării noastre muncitoreşti şi bazele ei de trăinicie, prin aderarea încă din deceniile 8 şi 9 ale secolului trecut la teoria marxistă. In martie 1871 s-a instaurat Comuna din Paris, al cărei centenar a prilejuit evocarea şi a atîtor dintre „comunarzii" români, combatanţi în rîndurile primei armate proletare internaţionaliste. Semicentenarul Partidului Comunist Român a constituit pentru noi toţi nu numai cea mai vibrantă dintre aniversări, dar şi un veritabil flux de îmbogăţire a conştiinţei noastre politice, de mîndrie pentru un trecut de luptă revoluţionară ale cărei victorii sunt acum sub ochii noştri, ale cărei perspective sunt pe deplin intrate în sfera certitudinii. Cînd astăzi sărbătorim Ziua Republicii, ţara ne apare ca un monument viu, cu un spor de strălucire în sufletul fiecăruia, după cum însuşi numele de „România* spune infinit mai mult acum oamenilor de bine de pe toate meridianele lumii. O SEMNIFICAȚIE deosebita are pentru noi 1971 prin aceea că în cursul său, ca o continuare stenică a anivemării celor 50 de ani de la întemeierea Partidului am respirat, zi de zi, tot mai intens, aerul tare, împrospătător, al dezbaterilor de idei, al acelei vaste cuprinderi de orizont pe care au generat-o directivele din iulie, menite a polariza în conştiinţe nivelul actualei etape a construcţiei socialiste, etapă definită prin însăşi propăşirea României in lumina Congreselor IX şi X ale Partidului. Dezbaterile acestea — de conştiinţă şi de finalitate revoluţionară — au dat culturii româneşti în toate sectoarele ei un nou suflu de aripă, cel al noii noastre istorii, într-o lume intrată pe ansamblul ei într-o nouă etapă decisivă a destinului uman. PLENARA din 3—5 noiembrie, în al cărei obiectiv de perfecţionare a orînduirii noastre au intrat cu atîta pregnanţă noţiunile de etică şi echitate socialistă, a constituit — prin ea însăşi dar, cu atît mai mult, prin prelungirea ei în conştiinţe — unul din evenimentele majore ale acestui an. Evenimentul poartă Însemnele a ceea ce, pe drept cuvint, nu numai noi cei ce o trăim direct şi aici, dar şi atîţia factori de opinie publică de peste hotare denumesc epoca Nicolae Ceauşescu. Ea se datoreşte tocmai acestui larg orizont, deschis cu atîta înţelepciune, vibrînd de atîta entuziasm şi sinceritate, prin iniţiativa, prin efortul, prin stilul de muncă al secretarului general al Partidului, — însuşiri concretizînd o sinteză a geniului întru călăuzirea destinelor unui popor, în construirea viitorului de autentică civilizaţie şi cultură a unei ţări. Conferinţa recentă a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale a încheiat o atît de bogată, febrilă activitate caracterizînd anul 1971, într-un veritabil forum reprezentînd pe cei 12 milioane de oameni ai ogoarelor, reuniţi pentru achibzui parametrii urbanizării — rapide, la nivel contemporan — a satelor noastre. Ca şi a oraşelor, a Capitalei, a ţării întregi. Amploarea sarcinii, sorţii ei de izbîndă prin călăuzirea lucidă, exemplară a partidului nostru, dau istoriei naţionale un nou freamăt, un nou elan, o nouă dimensiune. Cea comunistă. V. LA VULTUREŞTI, acolo unde în suflul Artei bat aripile talentului atîtor fiinţe, numele locului se înscrie simbolic, parcă pentru a spune : IATĂ, — AŞA NE SUNT COPIII ŢARII. l-am găsit în faţa şcolii. Ne aşteptau. Pentru noi au desenat o poveste frumoasă, a satului şi a copilăriei, în ceasurile de vis şi de speranţă ale ANULUI NOU. Desen de Elena G. Bichi (10 ani) de la şcoala din comuna Vultureşti George Ivașcu m de literatură și artă La multi ani!