România literară, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1-14)

1972-01-01 / nr. 1

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul V, nr. 1 , 1 ianuarie 1972 România literară Sâptăminal PERSPECTIVA ANUL 1971 a fost, în multe privinţe, un receptacul a ceea ce istoria, în tot ce are ea mai nobil ca idee şi faptă, ne face să retrăim activ, în prezent. Acum o sută de ani s-au creat în ţara noastră primele cercuri socialiste, marcînd astfel vechimea mişcării noastre muncitoreşti şi bazele ei de trăinicie, prin aderarea încă din dece­niile 8 şi 9 ale secolului trecut la teoria marxistă. In martie 1871 s-a instaurat Co­muna din Paris, al cărei centenar a prile­juit evocarea şi a atîtor dintre „comu­narzii" români, combatanţi în rîndurile pri­mei armate proletare internaţionaliste. Semicentenarul Partidului Comunist Ro­mân a constituit pentru noi toţi nu numai cea mai vibrantă dintre aniversări, dar şi un veritabil flux de îmbogăţire a con­ştiinţei noastre politice, de mîndrie pentru un trecut de luptă revoluţionară ale cărei victorii sunt acum sub ochii noştri, ale cărei perspective sunt pe deplin intrate în sfera certitudinii. Cînd astăzi sărbătorim Ziua Republicii, ţara ne apare ca un mo­nument viu, cu un spor de strălucire în sufletul fiecăruia, după cum însuşi nume­le de „România* spune infinit mai mult acum oamenilor de bine de pe toate me­ridianele lumii. O SEMNIFICAȚIE deosebita are pentru noi 1971 prin aceea că în cursul său, ca o continuare stenică a anivemă­­rii celor 50 de ani de la întemeierea Par­tidului am respirat, zi de zi, tot mai in­tens, aerul tare, împrospătător, al dezba­terilor de idei, al acelei vaste cuprinderi de orizont pe care au generat-o directi­vele din iulie, menite a polariza în con­ştiinţe nivelul actualei etape a construcţiei socialiste, etapă definită prin însăşi pro­păşirea României in lumina Congreselor IX şi X ale Partidului. Dezbaterile acestea — de conştiinţă şi de finalitate revoluţio­nară — au dat culturii româneşti în toate sectoarele ei un nou suflu de aripă, cel al noii noastre istorii, într-o lume intrată pe ansamblul ei într-o nouă etapă decisivă a destinului uman. P­LENARA din 3—5 noiembrie, în al cărei obiectiv de perfecţionare a o­­rînduirii noastre au intrat cu atîta pregnanţă noţiunile de etică şi echitate socialistă, a constituit — prin ea însăşi dar, cu atît mai mult, prin prelungirea ei în conştiinţe — unul din evenimentele ma­jore ale acestui an. Evenimentul poartă Însemnele a ceea ce, pe drept cuvint, nu numai noi cei ce o trăim direct şi aici, dar şi atîţia factori de opinie publică de peste hotare denumesc epoca Nicolae Ceauşescu. Ea se datoreşte tocmai aces­tui larg orizont, deschis cu atîta înţelep­ciune, vibrînd de atîta entuziasm şi sinceritate, prin iniţiativa, prin efortul, prin stilul de muncă al secretarului gene­ral al Partidului, — însuşiri concretizînd o sinteză a geniului întru călăuzirea des­tinelor unui popor, în construirea viito­rului de autentică civilizaţie şi cultură a unei ţări. Conferinţa recentă a secretarilor comi­tetelor de partid şi a preşedinţilor consi­liilor populare comunale a încheiat o atît de bogată, febrilă activitate caracterizînd anul 1971, într-un veritabil forum repre­­zentînd pe cei 12 milioane de oameni ai ogoarelor, reuniţi pentru a­chibzui para­metrii urbanizării — rapide, la nivel con­temporan — a satelor noastre. Ca şi a oraşelor, a Capitalei, a ţării întregi. Amploarea sarcinii, sorţii ei de izbîndă prin călăuzirea lucidă, exemplară a par­tidului nostru, dau istoriei naţionale un nou freamăt, un nou elan, o nouă di­mensiune. Cea comunistă. V. LA VULTUREŞTI, acolo unde în suflul Artei bat aripile talentului atîtor fiinţe, numele locului se înscrie simbolic, parcă pentru a spune : IATĂ, — AŞA NE SUNT COPIII ŢARII. l-am găsit în faţa şcolii. Ne aşteptau. Pentru noi au desenat o poveste fru­moasă, a satului şi a copilăriei, în ceasu­rile de vis şi de speranţă ale ANULUI NOU. Desen de Elena G. Bichi (10 ani) de la şcoala din comuna Vultureşti George Ivașcu m de literatură și artă La multi ani!

Next