România literară, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 27-39)
1973-09-13 / nr. 37
Dostoievsky — noutati» • Opera marilor artişti — oricît de bine cunoscută publicului larg — oferă mereu noi descoperiri cercetătorilor pasionaţi. Astfel, la mai bine de 90 de ani de la moartea scriitorului clasic rus Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881), a apărut volumul al III-lea al culegerii F. M. Dostoievsky Noi materiale şi cercetări — colecţia „Moştenirea culturală“ a Institutului de literatură universală A. M. Gorki al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. (Ed. „Nauka“, Moscova, 1973). Volumul cuprinde fragmente nepublicate din mansucrisele Jurnalului unui scriitor (anii 1876 şi 1877) şi din variantele Fraţilor Karamazov (1879- 1880), opiniile lui Dostoievski despre eroul şi concepţia ideologică a romanului său Adolescentul (1875), însemnări despre Nekrasov şi Puşkin. Printre conceptele Discursului despre Puşkin, rămase in afara textului definitiv din 1880, întîlnim cîteva formulări care exprimă tendinţele ideologice şi estetice ale autorului. Reţinem : „Povestea Ursului e un tezaur pentru pictorii şi cercetătorii viitorului... Se poate afirma că de n-ar fi existat Puşkin, n-ar fi existat nici talentele ulterioare, [...] poate nu ar fi survenit mai tirziu cu atîta forţă încrederea noastră în originalitatea rusească, credinţa conştientă în forţele poporului nostru, in perspectivele activităţii noastre viitoare (atitudinea noastră faţă de geniul european, capacitatea de a ne distinge printre geniile spiritualităţii europene...). Spre un asemenea viitor, Puşkin ne este călăuzitor şi profet“. Moravia, scenarist , Alberto Moravia a scris scenariul unui film pe care il va realiza televiziunea italiană, Călătorie in Congo. Scriitorul și regizorul Andrea Andermann au făcut o călătorie pe drumurile trasate de André Gide cu mai bine de 45 de ani în urmă, pentru a vedea schimbările care s-au produs in acest răstimp în Africa. „Contemporanul" • La Sofia a apărut primul număr al revistei Contemporanul — organ al Uniunii Scriitorilor din R.P. Bulgaria, continuare a almanahului cu acelaşi titlu. Revista îşi propune să contribuie la dezvoltarea literaturii socialiste, situîndu-se în centrul problemelor vitale ale contemporaneităţii. In paginile ei, pe lingă proza, poezia şi critica bulgară, vor apărea creaţii ale scriitorilor de peste hotare. Anouilh la „Théâtre des Mathurins* • Piesa lui Jean Anouilh. Le Voyageur sans bagage figurează în repertoriul renumitului Théâtre des Mathurins, în regia soției scriitorului, Nicole Anouilh (semnînd insă cu pseudonimul său actoricesc, Fabienne Lanson). Piesa — căreia Nicole ^ Anouilh îi oferă o altă semnificație, datorată in primul rînd faptului că eroul principal nu mai este considerat un vizionar, ci un amnezic — se bucură de o distribuție de valoare : Jacques Castelet, Francine Bergé și Daniel Ivernel (în imagine). La teatrul Fontaine • Stagiunea teatrală din acest an se va deschide la Theatre Fontaine cu LTIonneur des Cipolino comedie burlescă scrisă de JeanJacques Bricaire şi Maurice Lasaygues. Umorului intrigii şi al dialogului se adaugă prezenţa scenică a unor cunoscuţi actori comici : Jacques Alric, Mireille Delcroix, Anne Maraeau, Ginette Ledere şi Harry Max. Prima monografie Arthur Adamov • La Editura Seghers. In colecţia Théâtre de tous les temps a apărut prima monografie dedicată lui Adamov, care împreună cu Beckett şi Ionescu formau în anii 1950 „triumviratul“ teatrului absurdului, şi care a fost pe urmă unul din dramaturgii reprezentativi ai teatrului politic, răminind, însă, încă puţin cunoscut marelui public. Lucrarea lui Pierre Mélése, care prezintă cu claritate şi obiectivitate o operă de acces dificil, constituie o preţioasă introducere la studiul operei unuia din marii dramaturgi ai timpului nostru. Un prim capitol biografic relevă sursele teatrului lui Adamov. Opera teatrală este prezentată piesă cu piesă, începînd cu Parodie (prima piesă, publicată in 1950 și reprezentată în 1952), pînă la Si l’été revenait (radiodifuzată în 1970, înainte de a fi publicată și apoi jucată în 1972 în regia lui Michel Berto). Veritabilă panoramă, sprijinită pe un material, în mare parte inedit, monografia lui Pierre Mélése degajă elementele unei sinteze asupra operei lui Adamov. Monolog Ada Lonati In regia lui Andreas Voutsinas, scena de la Daunou prezintă, în stagiunea care se deschide la 17 septembrie, Le Beau Role, piesă cu un singur Interpret (Ada Lonati, In imagine, surprinsă în timpul unei repetiţii) scrisă de actriţă în colaborare cu Georges Beller. Michel Simon se întoarce la teatru • Absent de pe scenă mai bine de 7 ani, Michel Simon s-a decis în sfîrșit să-și facă reintrarea în teatru. După ce a refuzat numeroase oferte, el a ales o sală de avangardă, Le Théâtre des Innocentes, in cartierul Marais. Titlul piesei este La S. du juge Dieudonné iar partenera sa va fi, de data aceasta, Jacqueline Guénin, care joacă actualmente la teatrul Globe din Paris. Premiera spectacolului va avea loc la 17 septembrie. „Dacă am ales această piesă foarte îndrăzneață — a precizat Michel Simon — este pentru că am oroare de căi bătute mai ales la vîrsta mea, și pentru că sunt un om al timpului nostru“. DIN POEZIA LATINO-AMERICANA Poeţi din Peru Carlos German Belii A venit Duminica A venit Duminica şi încep să mă jupoi îmi ies ca ursul din învelitoare îmbrac halatul murdar care îmi înfăşoară sîngele Atunci se preling din lighean picuri grei de sudoare rece peri zburliţi peri întredeschişi de piele Şi deîndată o iarbă verde îmi înlocuieşte vechea piele. Robot grosolan Eşti un robot ciudat Marcio Intr-o zi rea te-au preschimbat în el Intr-un tipar de mîrţoaga costelivă după strămoşii tăi străini. Căci discurile, cilindrii, ca şi şuruburile sunt fălci strălucitoare labe coapse agitîndu-se puternic din zori şi totuşi niciodată după pofta ta. Un automat împătrit de fier dar aşteptînd cit timp din obişnuinţă scînteia unui noroc neaşteptat, să te trezeşti la viaţă Dar mergi Marcio drept spre ţintă căci dacă te mai îmboldeşte vreo soartă înspre tărimul sublunar vegetativ prefă-te intr-un robot grosolan și taci. Carlos Henderson Noaptea In unele ceasuri de noapte nu mai descoperi nimic Eşti singur. Poţi trăi viaţa fără să o smulgi. In aceste ceasuri înalte ale nopţii nu mai sínt grinzi Nu mai sínt grinzi de care să se poată agăţa naufragiatul în toiul furtunii pe marca lui. In unele ceasuri înalte ale nopţii nu mai sint grinzi. Niciodată nu Sint grinzi In unele ceasuri ale nopţii o întrebare cade pînă in fund ca o piatră rostogolită. Şi apele o acoperă din nou. In româneşte de Angela TEODORESCU şi D. MARIAN Eminescu, Caragiale şi Creangă în limba bulgară • în R. P. Bulgaria literatura română clasică şi contemporană se bucură de o atenţie deosebită atît din partea editurilor cit şi a cititorilor. în decursul celor aproape trei decenii postbelice, în ţara vecină şi prietenă au văzut lumina tiparului cele mai de seamă opere ale literaturii române, de la Alecsandri pînă la cea mai tînără generaţie de poeţi şi prozatori români. Recent, lucrărilor din literatura noastră li s-a adăugat una de o valoare cu totul excepţională. Este vorba despre volumul Clasici români din secolele XIX—XX apărut în colecţia „Clasici ai literaturii universale“ a Editurii „Narodna kultura“ din Sofia. Ea prezintă iubitorilor de frumos din Bulgaria pe trei dintre cei mai mari scriitori români : Eminescu, Caragiale şi Sadoveanu. Volumul beneficiază de o amplă prefaţă semnată de Nicio Muratov, care se opreşte asupra aspectelor esenţiale ale vieţii şi creaţiei celor trei clasici ai scrisului românesc. Dar ar fi greşit să se creadă că prezentarea se reduce doar la ei. Ea este mult mai amplă, cu largi consideraţii asupra istoriei literaturii române. Pentru cititorii bulgari cei trei scriitori români sunt cunoştinţe mai vechi. Din creaţia eminesciană a apărut în anul 1968 în editura „Hudojestvenaia literatura“ volumul Mihai Eminescu — Lirică, în prefaţa căruia criticul I. Andronikov îl prezintă pe Eminescu drept „ultimul mare romantic dintre poeţii europeni“. Celor care vor să cunoască mai îndeaproape destinul poetului le stă la dispoziţie volumul Viaţa lui Eminescu de George Călinescu, tradus de asemenea în limba bulgară în anul 1971 tot la „Narodna kultura“. De fapt, prezentarea lui Eminescu se bazează pe citata lucrare a lui Călinescu din care semnatarul prefeţei redă largi citate.In prezentul volum, din lirica eminesciană sunt tălmăcite în limba bulgară un număr de 55 poezii şi poeme dintre care nu lipsesc : Scrisorile, Luceafărul (care l-a inspirat pe pictorul Ivan Kosev la ilustrarea supracopertei), Călin ( file de poveste, împărat şi proletar, Venere şi Madonă, Glosă etc. care şi-au găsit în persoana poeţilor Ivan Radoev, Emilia Zaharieva, Ivan Kolarov, Maria Grubeşlieva, Dimităr Vasiliev, Dimităr Panteleev, Seda Kostova, Iordan Stratiev, Dimităr Simadov, Stoian Bakardgiev, Radoi Ralin şi alţii, traducători înzestraţi şi fideli. Cu destul de mulţi ani în urmă cititorii şi iubitorii de teatru din Bulgaria făceau cunoştinţă cu o scrisoare pierdută. Iată că odată cu prezenta culegere din lucrările de frunte ale literaturii române ei se reîntîlnesc cu Tipătescu, Caţavencu, Dandanache et Comp, cărora li se adaugă acum eroii din O noapte furtunoasă şi Conu Leonida faţă cu reacţiunea. Comediile lui Caragiale au pus în faţa traducătorilor Ghergana Stratieva şi Iordan Stratiev probleme dintre cele mai dificile, dar lectura versiunii bulgare a celor trei piese dovedeşte că ei au trecut cu succes peste dificultăţi. Mihail Sadoveanu, pe care autorul prefeţei îl aseamănă lui Ivan Vazov, este prezent in acest volum cu Baltagul. Este o mare izbîndă pentru Ghergana Strătieva faptul de a fi reuşit să-i redea într-o frumoasă limbă bulgară pe Caragiale şi Sadoveanu, scriitori atît de diferiţi. N. N. România literară 31