România literară, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 40-52)

1973-10-04 / nr. 40

Proletari din toate țările, uniți-vă! România literară nr. 40, joi 4 octombrie 1973 Săptăminal de literatură și artă a Mihai Beniuc Elegie pentru Pablo Neruda (Pag. 3) Anul VI. T­ IORGU IORDAN A 29 septembrie, Iorgu Iordan a împlinit 85 de ani. „România literară“ omagiază, un numărul de astăzi, pe marele savant, lingvist şi filolog de reputaţie europeană, pro­fesor al multor generaţii de specialişti în pro­blemele limbii de la Universităţile din Iaşi şi Bucureşti, autor de studii importante în toate domeniile cercetării lingvistice, personalitate proeminentă a vieţii sociale din ţara noastră. Invăţămîntul umanistic românesc leagă de nu­mele şi de activitatea lui Iorgu Iordan citeva din marile lui biruinţe. O caracteristică a acestei activităţi este varietatea preocupărilor ei. Aproa­pe nu este disciplină a ştiinţei limbii în care Iorgu Iordan să nu fi adus o clarificare esen­ţială, de obiect sau de metodă. Incepind cu fo­netica şi morfologia istorică, precum şi cu voca­bularul, discipline de bază in primele decenii ale secolului, Iorgu Iordan a fost, la noi, iniţiatorul studiilor moderne de fonologie şi de stilistică. Elev al lui Alexandru I. Philippide şi Meyer- Lü­bke, el n-a rămas la punctul de vedere al neo­­gramaticilor asupra fenomenelor limbii, el a căutat sprijin în cercetarea limbii vorbite,­in psihologia şi modul de viaţă al vorbitorului, şi în general nici unul din curentele însemnate ale lingvisticii din acest secol — de la Vossler şi Gilliéron la Bally şi Meillet — nu i-au fost străine. A doua caracteristică a operei lui Iorgu Iordan este un adine spirit critic. Interesindu-se de atîtea aspecte, se poate afirma că studiile lui Iorgu Iordan sint — în lingvistică romanică sau in toponimie, in gramatică românească sau în stilistică — fundamentale. Fiecare domeniu da­torează informaţiei temeinice şi metodei pre­cise a lui Iorgu Iordan o punere a problemei de­finitivă în limitele pe care autorul însuşi le-a stabilit. Pionier in unele direcţii, Iorgu Iordan este mai ales un extraordinar consolidator, fi­­xînd pentru multă vreme termenii de reper şi referinţă. In lingvistica românească, toate dru­murile d­c la Iorgu Iordan. Spirit meticulos şi de mare onestitate, Iorgu Iordan s-a crezut totdeauna, cu mo­destie, numai lingvist, dezlegat de pro­blemele literaturii şi culturii, pentru care nu şi-a recunoscut vreo vocaţie. Parcurgîndu-i În­tinsa operă, observăm, totuşi, că limba scriito­rilor a stat constant în atenţia savantului, care, mai mult decit atit, a făcut din ea un factor principal în orice acţiune de „cultivare a limbii“ naţionale. Format in mediul ieşean, elev şi apoi prieten al lui G. Ibrăileanu, pentru Iorgu Ior­dan, literatura nu putea rămine un domeniu in­diferent. N­u numai studiile despre scriitori, dar raporturile de prietenie cu G. Călinescu, M. Sa­­doveanu sau C. Stere, ultimul evocat in cuvinte vibrante în schiţa autobiografică pe care auto­rul ne-a făcut onoarea s-o încredinţeze revistei noastre, arată la Iorgu Iordan un deosebit ata­şament faţă de atmosfera literară a Iaşului din jurul primului război mondial şi ea zugrăvită memorabil in amintirile sale. La aceasta se adaugă o putere de discernere a adevăratelor valori artistice rareori constatată la oamenii de ştiinţă. Metoda foarte pozitivă a lingvistului Iorgu Iordan se sprijină pe sensibilitatea la fru­mos şi pe fineţea gustului literar. Nu intimplă­­tor, a descoperit în Leo Spitzer un model al stu­diilor sale , aflate la graniţa limbii cu litera­tura, preocupările lui Spitzer presupun, pe lingă erudiţia lingvistului şi a filologului, intuiţie de critic literar. Iorgu Iordan a găsit într-o astfel de abordare locul de intilnire dintre interesul său pentru fenomenele generale ale limbii şi receptivitatea faţă de farmecul individual al expresiei. In sfirşit, spre a nu înmulţi peste mă­sură exemplele, felul în care a înţeles să stu­dieze limba vorbită — împreună cu mecanismele psihologice şi de comportament ale vorbitori­lor — indică un spirit „epic“, un ochi de pro­zator virtual. Dacă meritele savantului lingvist sunt unanim apreciate astăzi, credem că activitatea lui Iorgu Iordan în literatura şi cultura ro­mână este mai puţin recunoscută la ade­vărata ei valoare, in primul rind de către autorul însuşi. In marele savant a fost me­reu un poet care s-a ignorat. Omagiul unei reviste de litera­tură, cum este a noastră, nu poate trece cu uşurinţă peste această vocaţie secretă a lingvis­tului şi filologului, a omului de ştiinţă exactă, Iorgu Iordan.­­ Academicianul Iorgu Iordan la 85 de ani

Next