România literară, iulie-septembrie 1975 (Anul 8, nr. 27-39)

1975-07-03 / nr. 27

România literară Proletari din toate ţările, uniţi-vă I Anul VIII, nr. 27, joi 3 iulie 1975 Săptâminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România De „Ziua învăţătorului" A DEVENIT o tradiţie ca la 30 iunie să cinstim cum se cuvine pe slujitorii de la baza învăţământului, pe cei aproape un sfert de milion de dascăli ai şcolilor care de la ciclul „elementar“ construiesc, alături de­­ familie, temeliile instrucţiei şi educaţiei ale viitorului , cetăţean bine pregătit pentru o profesiune, pentru o activitate utilă, crescut în spiritul iubirii de părinţi şi de strămoşi, al cinstirii patriei şi a Partidului care-i călăuzeşte şi organizează înflorirea, care-i dă perspec­tiva umanistă a viitorului. In domeniul învăţămintului, Programul Partidului subliniază că şcoala constituie factorul principal de educare şi formare a tinerei generaţii, a omului în general. Ca atare, in perioada următorului cincinal , 1976—1980, se va generaliza şi perfecţiona prima treap­tă a liceului, urmind ca după 1980, pînă in anii 1990, să se treacă treptat la generalizarea celei de-a doua trepte a liceului, astfel incit să se asigure cuprinderea intregului tineret in învăţămintul de 12 ani. In această perspectivă, încă din viitorul an şcolar, învăţămintul de 10 ani este generalizat, astfel ca oricare viitor cetă­ţean al ţării să aibă acel nivel de instrucţie şi educaţie incit la vîrsta de 16—17 ani să poată fi abilitat pentru viaţă, pentru societate, pentru propriu-i destin, cu o bază solidă de cunoaştere şi cu un orizont larg deschis inainte-i. Construirea societăţii socialiste multilateral dezvol­tate profilează prin însăşi raţiunea devenirii ei un om avansat, cu mintea îmbogăţită întru ceea ce constituie epoca revoluţionară pe care o străbatem, pregătit pen­tru achiziţionarea de noi şi noi elemente ale acestui progres continuu, pe care-l implică dezvoltarea între­gii omeniri şi, cu atit mai mult, al unei orinduiri ca aceea pe care o durăm zi cu zi pe calea înaintării spre comunism. De aici, deosebita însemnătate a primei trepte a în­­văţămîntului nostru, aceea la care osîrduiesc — în con­cepţia revoluţionară, marxist-leninistă, despre om şi societate — sutele de mii de Învăţători şi profesori cu grija lor pentru milioane şi milioane de viitori cetăţeni. Devenind încă de pe băncile şcolii tot mai deplin con­ştienţi de rosturile propriei lor vieţi şi activităţi. De rolul lor în construirea pentru sine, deci cu atît mai valabil pentru întreaga colectivitate, a unei societăţi, a unei lumi noi, in care tot mai intens şi armonios să înflorească însuşirile cu care omul — în noua lui di­mensiune socială — este dăruit şi cultivat. Conceptul de civilizaţie, conceptul de cultură, con­ceptul devenirii umane în genere s-a modificat profund şi se modifică necontenit sub ochii noştri. încă de mic, omul anului 2000, omul noii ere în care omenirea a şi intrat, trebuie, deci, să fie pregătit a primi, a asimila semnele acestei istorii revoluţionare. De aici sarcina, şi ea tot mai complexă, a dascălului de la­­cursul elemen­tar, a celui de la treapta liceală, apoi superioară a in­­văţămîntului, întreg acest proces, pe întreg parcursul stadiilor sale, are integrat organic principiul şi metoda muncii, a productivităţii socialmente necesare şi valabile. De aceea, Programul Partidului indică perfecţionarea in­strucţiei publice de toate gradele, predarea în şcoli a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi culturii contem­porane, legarea tot mai strînsă a întregului învăţămint de producţie. Şi aceasta în vederea realizării unui profil larg al liceelor, al învăţământului general, astfel ca policalificarea, capacitatea de a trece mai uşor de la o specialitate la alta, de la o activitate la alta să repre­zinte, în viitor, o schimbare calitativă în caracterul di­viziunii muncii, contribuind atît la dezvoltarea liberă a personalităţii umane, cît şi la satisfacerea în condiţii superioare a intereselor şi cerinţelor generale ale so­cietăţii. Perfecţionarea continuă a învăţămintului de toate gradele constituie, aşadar, una din pîrghiile principale in programul înaintării societăţii noastre spre acele culmi ale viitorului la care năzuim. Ale unui viitor lu­­cid, ştiinţific cucerit. Cu elevat patriotism, în lumina orizontului larg deschis al întregii umanităţi. „România literară" La dineul oficial oferit de preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi de tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea căpitanilor regenţi ai Republicii San Marino, Alberto Cecchetti şi Michele Righi, şi a doamnelor Maria Domenico Cecchetti şi Ernesta Righi . . Marile sigilii Boabele griului curat din podul palmei curg imune spre mai adincul strecurat, sigiliu pentru pîini comune Sínt vieţi de cînd l-au pus întîi pe bobul hărăzit să fiarbă drept adevăr de căpătii părinţii prefăcuţi în iarbă. Sínt vieţi şi multe alte sínt petrecătoare de cuvinte Zidite-n pumnul de pămînt al griului numit părinte. Iar dacă piinile de-acum mai calde ni se frîng spre cină părinţii noştri sînt oricum sigilii mari la rădăcină Proza lui Macedonski (Paginile 12—13) ,---------------------------------------------------------------­ Se coace griul S-aude cum se coace griul pe cimpul ca o amăgire, cum greu de rod pămîntul sună — un clopot mai presus de fire ce îl auzi nu cu urechea, ci îl asculţi cu amintirea, cu ochii-ntorşi spre înăuntru — spre-un gînd pierdut în nicăirea. Se coace griu-n sat la mine şi-i Mureşul la fel de sprinten. Doar spicu-i altul, şi-altul cîmpul, şi noi zoriţi de-al vremii pinten, şi-i alta aşteptarea densă din lanul limpede, sonor, ce pare-o apă nesfîrşită, c-un mal înfipt în viitor ; şi apa stă să se reverse, parcă, din propriu-i destin. S-aude cum se coace grîul pe cîmp, şi-n noi, şi-n cei ce vin. Dim. Rochiei George Curneal ________________________________________/

Next