România literară, aprilie-iunie 1976 (Anul 9, nr. 14-26)
1976-04-01 / nr. 14
Proletari din toate ţările, unîţi-vâ ! România literară Anul IX, nr. 14, joi 1 aprilie 1976 Săptăminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România DEZBATERI CREATOARE PRESA ŞI RADIOTELEVIZIUNEA INFORMEAZĂ, din ce in ce mai frecvent şi pe spaţii din ce in ce mai ample, despre manifestările foarte variate, din toată ţara, înscrise in acţiunea de pregătire a Congresului educaţiei politice şi culturii socialiste. In cadrul acestor manifestări un loc însemnat il ocupă dezbaterea colectivă a problemelor de creaţie literară şi artistică, fie că ea are loc cu prilejul intîlnirilor dintre scriitori, artişti şi cititori, spectatori, auditori, fie că se desfăşoară în instituţiile şi organizaţiile culturale, cu toţi factorii de specialitate implicaţi. Au loc şi un număr realmente impresionant de colocvii, simpozioane, festivaluri, angrenind forţe intelectuale locale şi centrale intr-un vast şi concertat efort de elucidare a problemelor contemporane, de descoperire a noi căi şi mijloace de construcţie spirituală şi de difuziune, în masele largi, a bunurilor spirituale de ieri şi de azi. Patrimoniul de gindire concretă a poporului român sporeşte şi prin aceste confluenţe multiple şi active ale inteligenţelor animate de spiritul unei neobosite creativităţi. Dinamica dezvoltării întregii societăţi îşi găseşte un firesc reflex şi în planul teoriei şi practicii literar-artistice subordonate obiectivelor ideologice ale actualităţii româneşti. Dezbaterea creatoare, schimbul viu de experienţă şi idei sunt o formă specifică a democratismului socialist consecvent, întreaga activitate de partid şi de stat consacră această formă de gindire şi acţiune colectivă, decurgind din principiile fundamentale ale socialismului ştiinţific. Dezbaterea angajată ferm, sub raport principial, călăuzită de dorinţa sinceră de a afla soluţii în consens cu programul general favorizează realizarea acelui climat fertil în care orice arbitrariu este exclus, iar responsabilităţile sunt asumate de toţi membrii colectivităţii, într-o participare militantă la rezolvarea sarcinilor educative ale literaturii şi artei. Conducerea partidului şi statului nostru foloseşte această metodă în modul cel mai consecvent. Chiar anul în care ne aflăm, cel dinţii al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, a debutat cu un uriaş forum, in care cîteva mii de oameni au dezbătut, cu profunzime şi un chip multilateral, problemele construcţiei de stat în toate domeniile. Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale a fost o mărturie a capacităţii cadrelor de a aplica politica partidului, cu personalitate, în toate sectoarele vieţii materiale şi spirituale, de a contribui la realizarea prevederilor Programului Partidului Comunist in toate aşezările de pe cuprinsul patriei, pentru ridicarea nivelului general de civilizaţie socialistă. Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste va fi, la rindul său, un forum al competenţelor dezbătînd sarcinile educării poporului prin toate mijloacele puse la dispoziţie de societate, în sensul cerinţelor şi exigenţelor noii etape de dezvoltare in care ne aflăm. Uniunea Scriitorilor, ca şi celelalte uniuni de creaţie, comitetele judeţene de cultură şi educaţie socialistă îşi aduc contribuţia la pregătirea acestui forum, în dezbateri colective ce examinează problematica implicării şi mai profunde a operelor in realitatea socială şi politică. In acest domeniu, al orientării creaţiei literare şi artistice, partidul a atras nu o dată atenţia asupra necesităţii de a se elabora laolaltă soluţii. Vorbind despre cinematografie — dar afirmaţia e, desigur, valabilă şi pentru celelalte sectoare de creaţie, teatre, edituri, instituţii muzicale etc. — tovarăşul Nicolae Ceauşescu afirma : ..Cinematografia este un sector unde nu pot fi admise hotârîri de unul singur, un fel unic de a gindi. Părerile pot să difere — şi diferă —, gusturile se deosebesc , dacă o să admitem ca în creaţia cinematografică să hotărască un singur om, pină la urmă vom ajunge, vrîndnevrînd, la şablonizare, la sărăcirea conţinutului şi formei filmelor, chiar dacă persoana respectivă va fi animată de cele mai bune intenţii“. Ambianţa spirituală, generată de dezbaterea deschisă, în stil comunist, a problemelor exclude monopolul opiniei şi asigură cel mai înalt coeficient de justeţe a deciziilor. Confruntarea sinceră, combativă a părerilor nu poate să nu ducă, în cele din urmă, la adevăruri capabile a stimula in continuare strădaniile creatoare şi a statornici o tablă reală de valori. Desigur, în unele din reuniunile ce au loc în această perioadă se observă, uneori, şi înclinări spre tratarea prea generală a temelor, tendinţe de abordare formală a unor subiecte importante, manifestări de festivism, cu corolarul lor imediat vizibil şi nesănătos, revărsarea de formule confecţionate. Dezbaterea reală, cu ţel concret, urmărind, declarat, eficienţa e totdeauna critică şi raportată la ceva anume, pornind de la probleme autentice şi rivnind la soluţii autentice, vizînd îmbogăţirea experienţei colective prin confruntarea ideilor. Cele mai interesante dezbateri s-au şi produs astfel. Apropiata aniversare a 55 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, Congresul educaţiei politice şi culturii socialiste, sunt evenimente care determină o sporire a intîlnirilor de lucru, cu finalitate certă, o intensificare a formei democratice de manifestare a responsabilităţilor colective, odată cu angrenarea cît mai largă a celor ce creează şi a celor care se bucură, legitim, de roadele creaţiei. ,,România literară" ATENA: In timpul dineului KUWEIT: Vizitind palatul Seif II ■lain ■ITMMIMM OCTAVIAN GOGA (Paginile 12—12) ADÎNCURI De-aş fi altar Ţi-aş da drept sacrificiu Viaţa mea bogată-n ani drept dar Convins că-ţi e supremul beneficiu. Aşa, ce pot de-acuma să-ţi aduc Prinos ca semn dînd glas iubirii mele. Tu patrie, ce nici nu mai apuc Să sui înaltul drum al tău spre stele ? Mă scriu ca poartă doar la poala ta Cu-o simplă doar săgeată spre nălţime, Şi nu te rog de loc nu mă uita, Ci ţine minte doar că-i spre nălţime. Veni-vor alţii mult mai glorioşi Ce vor nălţa pe culme stîlpii flamuri, Dar noi vom fi-n adîncuri viguroşi Hrănind etern înfloritoare ramuri. Mihai Beniuc