România literară, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 27-39)
1977-07-07 / nr. 27
pe o NOUA TREAPTĂ RECENTA felenară a C.C. al P.C.R. se înscrie ca o bogată contribuţie menită a concretiza spiritul continuu novator al conducerii partidului nostru, orizontul larg deschis şi totodată acuitatea privirii constructive a secretarului său general, sugerind mereu trăirea la înalţi parametri a hotăririlor Congresului al XI-lea, meditind necontenit la legităţile dialecticii de concretizare a lor. Model în continuă perfecţionare, complexul acestor hotărîri, sub incidenţa revoluţiei tehnico-ştiinţifice, devine pe fiecare zi un generator de inteligenţă şi de energie, un proces pe o spirală mereu ascendentă a dezvoltării multilaterale in tot mai numeroase şi variate nuanţe. Ca atare, frecvenţa şi amploarea unor asemenea impacturi de conştiinţă precum plenarele Comitetului Central, completate, practic, cu vizitele de lucru, „la faţa locului“, congresele diferitelor categorii de oameni ai muncii, reuniunile de profundă şi eficientă dezbatere la nivelul instituţiilor, — iată un evantai din ce în ce mai larg al participării, nu doar „reprezentative“, ci de fond, a maselor populare la procesul — general — de propăşire a ţării, în toate sectoarele ei. Evident, prioritatea problemelor economice este structural motivată in edificarea societăţii noastre. Dar, pe măsura succeseior in economie, în orbita preocupărilor majore a intrat necesitatea sporului de perfecţionare a conducerii societăţii. Inrogramul partidului — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se prevede sarcina de a acţiona cu consecvenţă în spiritul concepţiei noastre revoluţionare despre lume, pentru a asigura participarea tot mai eficientă a maselor populare, începând cu clasa muncitoare, la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. în acest spirit sunt definite şi reglementările noi cu privire la răspunderea directă a celor ce lucrează in domeniul presei, radioteleviziunii, editurilor, creaţiei literar-artistice .nntreaga arie cultural-educativă. Noua reglementare porneşte de la principiul afirmării rolului politic conducător al partidului nostru in toate domeniile de activitate. Căci nu se poate concepe să fii membru al unui partid revoluţionar şi să nu acţionezi acolo unde lucrezi pentru a aplica linia sa politică generală. Prin urmare, trebuie să înţelegem — a accentuat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — că, renunţînd la măsurile administrative, de cenzură, cum se spune, introducem controlul revoluţionar, controlul de partid, răspunderea, autorăspunderea fiecăruia faţă de partid, faţă de popor. Corolar , această nouă reglementare, implicind creşterea răspunderii organelor colective din toate aceste domenii, va duce la ridicarea nivelului întregii activităţi din presă, radioteleviziune, literatură şi artă, înalt semn de încredere în capacitatea de răspundere partinică a celor investiţi cu sarcinile de concretizare a muncii editoriale şi a celei consacrate revistelor literare, se-nţelege că Uniunii Scriitorilor — prin biroul, consiliul, asociaţiile cu secţiile lor de Poezie, Proză, Critică, Traduceri — îi revine de astăzi înainte un rol mai amplu şi mai aplicat ca factor colectiv de stimulare eficientă a ceea ce e mai valoros în zămislirea şi promovarea artei cuvintului. Fructificind mai temeinic şi mai îndrăzneţ experienţa de pînă acum e de aşteptat determinarea — astfel — a unui flux încă mai viu de responsabilitate a celor ce dau viaţă număr de număr publicaţiilor periodice ca exponente ale contemporaneităţii noastre literar-artistice. Mai presus, în acest sector, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras luarea-aminte asupra îndatoririi — de acută necesitate — a înfăptuirii unei veritabile cotituri în activitatea criticii literar-artistice. Din însăşi experienţa revistei noastre — şi aceasta n-o spunem doar determinaţi de aspectele flagrant negative dintr-un recent număr — au reieşit, mai mult decit simptomatic, carenţe serioase în ce priveşte discernămintul şi demersul critic — de la selectarea titlurilor ce apar pînă la abordarea propriu-zisă a cărţilor respective. Un subiectivism — nu o dată afirmat chiar ca programatic — a făcut să reveleze criterii dacă nu direct străine de tradiţiile criticii noastre ştiinţifice de prestigiu, oricum George Ivaşcu ROMULUS LADEA : Mama (Continuare in pagina 2) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul X, nr. 27, joi 7 iulie 1977 Romania literară Săptaminal editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România CONGRESUL CONSILIILOR OAMENILOR MUNCII (Paginile 12—15) . Mama Piatra flacăra izvorul şi văzduhul casei Mama, Alean intre lumini, Născătoarea din lacrimi, Din ierburi, din soare, Din străvechimea acestui pămînt, Cuminţenia Pămîntului. I-a născut şi crescut oameni, L-a născut şi crescut Om. Trupului de copil I-a dat văz, auz, mers drept şi puternic. Frumos, după gînd. Ochiul mare, ochiul cald i l-a deschis pămînteşte. Aburit cu ziuă plină Oglindindu-i-l în dor. Voinţă ca fierul, Fire ca oţelul, Cuvînt armonie rotind, trandafir. Mereu legănind, crescînd, ocrotind. Viaţă curată, să treacă prin lupte, De zbuciume arsă, la aer, să ceară Ziua cu pecete de izbindă clară. V 551LO ALEXANDREI CEAUŞESCU — In memoriam Fiul. Pentru ţara lui Şi poporul lui Pentru strălucirea Stelei neamului. Şi ca lumina mare Floarea soarelui Trece mama — gînd Fiul să înalţe fruntea cind e vînt. Lumină să iasă din rouă de suflet. O, şi cind oasele mumii Rabdă ascunderea Lumii Ca luna ca steaua Ca vara ca neaua, Zarea îi petrece Frumuseţea ei de mamă. Pest timp, aud tăcerea Cum ieşind din plinsul lumii Intră-n nouri, îi desface : Zarea cîntă tremurîndă a lumină şi a pace.