România literară, aprilie-iunie 1978 (Anul 11, nr. 14-26)

1978-04-06 / nr. 14

Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! România literară Anul XL nr. 14, joi 6 aprilie 1978 Săptâmîna! edita! de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România DRUM DE ÎMPLINIRI ŞI­ DINŢII lună a primăverii s-a Încheiat cu un eve­niment care a polarizat întreaga atenţie a opiniei publice româneşti : Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor populare. Desfăşurîndu-se în prezenţa secretarului gene­ral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ampla reuniune civică a analizat, intr-o atmosferă de înaltă exigenţă şi responsabilitate, modul in care se înfăptu­iesc hotărîrle Congresului al XI-lea şi ale Conferinţei naţionale a partidului privind dezvoltarea economico­­socială armonioasă a judeţelor, continua propăşire şi buna gospodărire a tuturor localităţilor de pe cuprinsul patriei. In marea sală a Palatului Republicii, timp de trei zile, reprezentanţii aşezărilor ţării, primari ai satelor şi ai oraşelor, preşedinţi de consilii populare judeţene au procedat la o largă dezbatere, profund democratică şi principială, a unor sarcini de cea mai mare importanţă, a căror indeplinire să intensifice procesul de ridicare a calităţii veţii întregului nostru popor. Implicind perfecţio­narea activităţii puse in slujba înfloririi economico-sociale a localităţilor urbane şi rurale, a ridicării permanente a gradului de civilizaţie şi a nivelului de trai ale populaţiei, — toate aceste probleme majore au fost abordate in multiplele lor aspecte de ordin practic, privind asigurarea ocrotirii sănătăţii, dezvoltarea invăţâmintulu­i, lărgirea bazei culturale de masă. Căci odată cu perfecţionarea ca­drului legislativ şi organizatoric au crescut considerabil atribuţiile consiliilor populare. O viziune nouă, modernă şi-a pus amprenta asupra activităţii organelor locale ale puterii şi administraţiei de stat, sporindu-le eficienţa, inlăturînd verigi intermediare, stinjenitoare pentru parti­ciparea cit mai cu folos a maselor populare la treburile ţării. Angajamentele luate de primii gospodari ai comunelor, oraşelor şi municipiilor, angajamente lucide şi ferme, şi ale căror repere se bazează pe cifre şi procente pe deplin realizabile, dau certitudinea că nu peste multă vreme mo­delele orăşelelor agricole, machetele noilor sate (tot mai aproape, prin chipul lor, de oraş), modelele de şcoli, de cioburi şi biblioteci, ale unor noi ansambluri social-cultu­­rale vor deveni realităţi, se vor înscrie în trăinicia beto­nului şi a fierului. Prin rodnice dezbateri in plen şi in secţiuni (la Conferinţă au luat cuvintul peste patru sute de participanţi !), s-au evidenţiat în plus căile de acţiune pentru înfăptuirea în condiţii optime a obiectivelor trasate de partid , de la creşterea producţiei industriale şi agri­cole, sistematizarea teritoriului şi a localităţilor, realizarea planului construcţiei de locuinţe, şi pină la sarcinile privind aprovizionarea populaţiei, extinderea şi diversifi­carea serviciilor, activitatea politico-educativă, atragerea cetăţenilor la întreaga viaţă a patriei. Definitorie pentru desăvîrşirea acestui program în etapa decisivă a construcţiei socialismului in România, cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în încheierea Conferinţei, este un generator de vaste semnificaţii. Chintesenţa acestui program o constituie îmbinarea armonioasă a prin­cipiului centralismului democratic cu principiul autonomiei, al autoconducerii şi autogestiunii, lege obiectivă ce presu­pune folosirea intensă a cadrului democratic larg existent pentru făurirea de către popor a noii sale istorii. „In această uriaşă activitate — a relevat, totodată, secretarul general al partidului — se cere ca presa, radioteleviziunea, celelal­te mijloace de informare în masă, uniunile de creaţie, editurile să acorde o atenţie şi mai mare activităţii po­litico-educative de la oraşe şi sate — aş atrage atenţia îndeosebi asupra muncii educative de la sate —, să aibă un rol mai activ în realizarea acestui uriaş proces revo­luţionar de transformare a societăţii, a forţelor de pro­ducţie, a relaţiilor de producţie şi mai cu seamă de transformare a omului, de făurire a unui om înaintat — factor hotărîtor in înfăptuirea a tot ce ne propunem in ţara noastră“. Intr-o asemenea vastă şi luminoasă perspectivă, avînd in faţă chipul omului de azi in devenirea lui continuă, noi, sporite îndatoriri revin tuturor celor ce activează în domeniul, atit de complex, al mutaţiilor de conştiinţă. Scriitorilor, in primul rînd. Astfel incit, sensul operei literare, scopul ei, criteriile de concretizare a artei cuvintului să fie încă mai adine implicate în ritmul tot mai intens al construcţiei larg desfăşurate a socialismului. Un alt eveniment de o profundă semnificaţie in viaţa economico-socială a ţării l-a constituit inaugurarea Ex­poziţiei naţionale a creaţiei ştiinţifice şi tehnice, înscrisă in cadrul Festivalului naţional „Cântarea României“. Ex­poziţia a deschis un şir întreg de acţiuni prilejuite de „Săptămîna ştiinţei şi tehnicii româneşti“, organizată şi realizată sub înaltul patronaj al secretarului general al partidului. Ea confirmă locul şi rolul de frunte al crea­„România literară" (Continuare in pagina a ?-(1) El 5 aprilie 1978 : Inaugurarea, in prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşului Todor Jivkov, prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria, a lucră­rilor de construcție a Complexului hidroenergetic Turnu Măgurele — Nicopole. — Douǎ piese de teatru (Paiginile 12—15) ________________________________________ --------—­ PASĂREA LUMINII O, născătoareo de sunet, Ori sunetul însuşi Către pajiştile reci ale cerului, Către botul norilor grei, Către soare — ureînd ! O, nesăţioaso de umblet, Subţire ca aşchia cremenii — Pasăre ! Din lacrimă te alegi ? Din cuvint ? Limbile focului-cîntec Ne caută inima, plăpînda, Cu neiertătoare, enigmatice lasere. Unde să ne-ascundem, preabune ? Şi, oare, de rugul — odată aprins, Mai poţi să te pierzi ? Nebiruite-n văzduh, Cu veşmînt de cenuşă, Ce ape-nfloresc sub aripa ta, ______________________________________ Ce pădure de suflet şi gînd, ca livezi ! Răsărituri şi-apusuri de stea, Ori de om — ţi se mistuse-n guşă. Catedrale de glasuri zideşti Cu fiece zbor. De pe turlele albe pierdute-n tării Te azvirli, spre plaiul adine, tutelar, Năzuind să cobori. Unde cazi M-aştept să se deschidă fintînă... Cu­ pumnul de copil eşti... Eroică, neluată-n seamă, fiinţă. In răscrucile veacului, înfiorat de prădalnice veşti, Strigătul tău, statornic sub cer, E pentru noi biruinţă. Petre Ghelmez­ a­n ________

Next