România literară, aprilie-iunie 1982 (Anul 15, nr. 14-26)
1982-05-20 / nr. 21
■ - România literară mm DIRECTOR: George Ivageu. Redactor șef adjunct: G. Dimisianu. Sertttar responsabil de redacție: Roger Câmpeanu. mHi ill . i : ■ ■yt.ys.y.'-.-ş.-y-- vi;.; în editura „Quills and Scroüo" d'n Cleveland: „Ceauşescu al României — campion al păcii“ SUB acest titlu, avocatul american de origine română, dr. Nicholas A. Bucur jr„ editează, in Statele Unite ale Americii, o amplă lucrare reflectînd interesul pentru personalitatea de excepţie a preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru acţiunile şi iniţiativele sale de larg ecou internaţional puse în slujba intereselor vitale ale întregii omeniri. Structurat in 12 capitole („Ceauşescu şi lumea“, „România şi pacea“, „Ceauşescu şi principiile sale“, „România şi S.U.A.“, „România şi lumea a treia“, „Ceauşescu şi viitorul“ — iată numai citeva, semnificative pentru preocupările autorului), volumul adaugă opt anexe conţinînd, printre altele, o bibliografie a operelor preşedintelui României apărute in străinătate şi scrieri despre opera şi activitatea sa apărute în perioada 1970—1980, documente ilustrative de politică externă a României, declaraţii ale unor oameni de stat şi lideri de prestigiu internaţional cu privire la lupta pentru pace în politica externă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, distincţii, premii, titluri şi medalii de aur acordate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Volumul înfăţişează o serie de date din biografia preşedintelui României, făcind, de asemenea, o succintă, densă prezentare a „personalităţii ştiinţifice şi politice a tovarăşei de viaţă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. „Doamna Elena Ceauşescu — subliniază autorul — este nu numai un om de ştiintă şi inginer chimist de reputatie mondială, ci şi om politic de vază in tara sa“. Relevantă este expunerea de motive care l-au determinat pe dr. Nicholas A. Bucur jr. să realizeze această valoroasă lucrare consacrată personalităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi, totodată, poziţiei României în actualul context al vieţii internaţionale . „Lumea modernă — scrie autorul — este o junglă a disputelor şi violenţei. Multe glasuri se ridică pentru a protesta. Un astfel de glas este cel al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. El a mers, practic, pînă la captul Pămîntului pentru promovarea porii, făcind anei la popoare şi liderii acestora să folosească miloace paşnice pentru rezolvarea problemelor litigioase, iar nu violenţa şi războiul. Preşedintele Nicolae Onuşescu este convins că sorintisimil constituie soluţia pentru inechităţile din lume. Prin aceasta, adurindu-şi contribuţia la pacea lumii, el s-a implicat în situării care afectează direri America şi pe americani, vierile lor personale, fie că ei ici dau seama, fie că nu.“ Si, mai departe, subliniind că pacea lumii constituie o preocupare comună intre preşedintele unei ţări comuniste străine şi el, cetăţean american, dr. Nicholas A. Bucur jr. scrie: „Faptele si referirile istorice pe care le cuprinde lucrarea sunt citate ca bază pentru tema majoră , apariţia şi evolutia principiilor româneşti de pace, aşa cum sunt ele promulgate in prezent de liderul acestei naţiuni.“ ..De aceea, această carte se va concentra asupra României, asupra principiilor de pace ale acestei ţări, asupra unui fiu al acestei naţiuni“. Intr-o lume in care mulţi au o imagine sumbră asupra perspectivelor, asupra devenirii ei, „Această carte — scrie dr. Nicholas A. Bucur jr. — descrie lumea in lumina soarelui, ea descrie o anumită naţiune şi nu un anumit fiu al acestei naţiuni, care au aprins citeva făclii ca să sporească lumina dată de soare“. Pornind de la aceste premise, autorul volumului recent apărut la Clevrand porneşte prin a face in revneriul adevărului istoric, relaţia organică dintre tradiţiile paşnice ale românilor şi politica de pace amantă a preşedintelui Nicolae Oausescu. ..omul păcii“, pterizînd că ..Centseim, conducătorul României, este moştenitorul tradiţiei româneşti de pace. Ca fiu al României, el caută să aplice această moştenire in viaţa zilnică şi să transpună principiile de pace ale României în programe concrete... Firea ii face să privească înainte, să planifice şi să construiasca“.Creşterea economică, socială şi culturală a României ; relaţiile sale internaţionale şi politice externe. Instaurarea unei noi ordini economice, şi un nou sistem politic în multe ţări sunt cele trei mari categorii de probleme — indivizibile — care structurează volumul „Ceauşescu al României — campion al păcii“. Aşezând relaţiile internationale ale României pe principiile egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. „Poporul român este vital interesat într-o atmosferă internaţională care să permită cooperarea neîngrădită drintre toate statele, să permită fiecărei naţiuni să-şi concentreze resursele materiale şi umane în scopul bunăstării şi progresului propriu“. Ca atare, preşedintele României militează pentru „normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea colaborării între state drept obiectiv absolut şi scop al timpurilor noastre“, cetind „tuturor popoarelor să coopereze în realizarea scopurilor paşnice, să lase la o parte deosebirile şi să coexiste intr-o atmosferă de pare şi progres, fără război şi violenţă“, pledind, în acest cadru, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. „Aceste idei — adaugă autorul —, preluate de multe personalităţi internaţionale, inclusiv occidentale, au străbătut lumea de la un capăt la altul.“ „Ceauşescu al României — campion al păcii“ este încă una din numeroasele mărturii ale prestigiului României în lume, prestigiu indisolubil legat de personalitatea preşedintelui ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Dezbateri ideologice • În întîmpinarea Congresului culturii politice şi al educaţiei socialiste. Asociaţiile scriitorilor din întreaga ţară au iniţiat dezbateri cu tema „Umanismul revoiluţionar, coordonată permanentă a literaturii noastre socialiste“. La aceste manifestări au participat un mare număr de poeţi, prozatori, critici şi istorici literari, dramaturgi, din cadrul asociaţiilor respective, Braşov. Dezbaterea a avut loc la sediul Bibliotecii judeţene. Referatul principal a fost prezentat de dramaturgul Emil Poenaru, dezbaterile fiind susţinute de Dan Tărchilă, V. Copilu-Cheatră, Nicolae Stoie, Ermil Rădulescu. Craiova. La baza dezbaterilor de la Asociaţia scriitorilor din Craiova a stat un referat întocmit de criticul literar Ovidiu Ghidirmic. Au luat cuvîntul Ion D. Sârbu, Marin Beştoliu, Constantin Duraitrache, Romulus Diaconescu, Sina Dănciulescu, Gheorghe Popescu, Claudiu Moldovan, Ion Schinteie, Mircea Pospai, Ştefan Bossan. Dezbaterile au fost conduse de Ilarie Hinoveanu, Cluj-Napoca. Dezbaterile au fost deschise prin cuvîntul rostit de Ion Noia, secretar al Comitetului judeţean de partid Cluj. Au luat cuvîntul Petru Poantă, Ricz Győző, Marosi Péter, Mircea Muthu, Szilágyi István. In încheiere a vorbit Ion Vlad, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Cluj-Napoca, Iaşi. Au susţinut comunicări Nicolae Barbu, Alexandru Husar şi N. V. Turcu. Lucrările au fost conduse de Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Iaşi, Sibiu. Referatul a fost susţinut de Mircea Braga, după care au luat cuvîntul Ion Mircea, Eugen Onu, Rodica Braga, Titu Popescu. In încheiere a vorbit Mircea Tomuş, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Sibiu, Tg. Mureş. Pornind de la referatul susţinut de Romulus Guga, au luat cuvintul : Jánosházi György, Dan Culcer, Katona Szabó István, Mihai Sin, Hajdú Győző, Vasile Dan, Nagy Pál şi Anton Cosma. Aspecte şi direcţii în proza contemporană • Cu prilejul celei de-a şaptea ediţii a Colocviului naţional studenţesc „Mihai Eminescu“, Facultatea de filologie a Universităţii din Iaşi a organizat o dezbatere privind „Aspecte şi direcţii în proza contemporană“. La discuţii au participat Mircea Radu Iacoban, Grigore Ilisei, Corneliu Sturzu Ion Ţăranu, Nicolae Creţu, Dumitru Irimia, Ion Holban, precum şi studenţi prezenţi la colocviu. Dezbaterea a fost condusă de Mircea Iosif, student din Timişoara. „Cîntare omului— invitaţie la Mărţişor“ • Muzeul literaturii române organizează, in cadrul „Primăverii culturale bucureştene“, o manifestare dedicată valorilor umaniste, aspiraţiei spre mai bine, pace, muncă, din opera lui Tudor Arghezi, de la a cărui naştere se împlinesc 102 ani. La manifestarea, care va avea loc la Casa memorială „T. Arghezi“, str. Mărţişor nr. 28, duminică 23 mai a.c., orele 11, vor participa acad. Al. Bălăci, Ion Bănuţi, Al. Brad, Nicolae Dragoş, Ion Lăncrănjan, Ion Larian Postulările, Mitzura Arghezi. „Primăvara culturală bucureşteană* • A opta ediţie a suitei de manifestări cultural-artistice şi politico-educative „Primăvara culturală bucureşteană“ a debutat luni, 17 mai 1982, sub genericul „Din gîndirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“, prin simpozionul „Arta şi cultura in slujba formării conştiinţei socialiste a maselor“. Din programul acestor acţiuni a făcut parte spectacolul de poezie şi muzică „Un partid avem şi-o ţară“ desfăşurat in sala „Majestic“, la care au participat Al. Andriţoiu, Alex. Brad, Nicolae Dragoş, Nichita Stănescu, Nicolae Dan Frentelată, Radu Cârneci, Traian Iancu, Gh. Pituţ, Victor Tulbure, Ion Dodu Bălan şi actorii Silvia Popovici, Ion Pavelescu, Const. Gheorghiu, cîntăreţii Anda Călugăreanu, Nicu Alifantis. O altă manifestare, încadrată în suita de acţiuni respectivă, a constituit-o simpozionul desfăşurat în Sala din strada Batiştei, „Valenţele revoluţionare şi patriotice ale liricii contemporane“, prefaţată de Al. Bălăci. De asemenea, la clubul „Griviţa Roşie", a avut lop festivalul literar „De la scriitori, la editori şi cititori“ in cadrul căruia Cornel Popescu, redactor şef al Editurii Cartea Românească, a conferenţiat despre „Literatura, actuală, o literatură pătrunsă de înalte idealuri patriotice, revoluţionare“. Totodată, Valeriu Râpeanu a vorbit la Liceul „Gheorghe Lazar“, despre „Mesajul umanist al literaturii române“. La Liceul „Zoia Kosmodemianskaia“, Mircea Sântimbreanu a conferenţiat despre „Realitatea contemporană oglindită în cartea pentru tineret“. De asemenea, scriitorii Ion Lără'''Bojan, Paul Anghel şi Mihai Ungheanu au participat la simpozionul „Literatura, componentă esenţială a culturii româneşti“. Casa de cultură „Petőfi Sándor“ a programat o intilnire cu scriitorii Mihai Beniuc, Al. Andriţoiu, Ion Dodu Bălan, Bodor Pál, Szász János, Cseke Gábor, Balogh József şi Silvia Zabarcencu, iar cenaclul revistei „Luceafărul“ a prezentat, la Căminul cultural din comuna Petrăchioaia, recitalul de poezie patriotică „Patria, dimensiune permanentă a literaturii noastre“. Dialoguri cu elevi şi studenţi • La Şcoala generală nr. 179 şi Clubul Institutului de arhitectură din Capitală au avut loc şezători literare cu participarea scriitorilor Ion Băieşu, Vasile Bălen, Rodica Toth, Valentin Silvestru şi Dumitru Solomon. Şi-au dat concursul actorii Daniela Anencov, Victor Radovici (de la Teatrul „Ion Creangă“) şi Brinduşa Zaita Silvestru (de la Teatrul „Ţăndărică“). A susţinut un program de balade Irina Loghin. • La festivalul literar desfăşurat la Şcoala generală nr. 118 „Vasile Alecsandri“ din Capitală au participat Virgil Carianopol, Elena Dragoş, Petre Ghelmez, Florian Grecea şi Violeta Zamfirescu. întîlniri cu cititorii • In cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României“, la Brăila s-a desfăşurat un ciclu de manifestări literare sub genericul „Odă pămîntului“, in cadrul căruia a avut loc un concurs de poezie ; a fost vizitată casa memorială „Mihu Dragomir“, s-a efectuat o vizită de documentare pe platforma Uzinei chimice şi a avut loc un recital de poezie la „Teatrul de copii“. Au participat Violeta Zamfirescu, Victor Tulbure, Niculae Stoian, Grigore Hagiu, Florenţa Albu şi Carolina Ilica , sub genericul „Slăvim din inimă partidul“, din iniţiativa Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă Giurgiu. la Şcoala generală din comuna Cornetu şi la cea din satul Drăgănescu (comuna Mihăileşti) au avut loc recitaluri de poezie patriotică la care au participat Ilie Burcea, Virgil Carianopol, Ioan Costea, Păuna Argeşanu, Viniciu Gafiţa, Floarea Colec, Ion Potopin, Al. Raici, Vasilica Pillog, Ion Mihăiţă şi Ion, C. Ştefan. Au prezentat un montaj literar dedicat partidului membrele cenaclului „Ion Vinea“ din comuna Buda : Iulia Gheorghe, Hunedoara Liţă, Florica Olaru, Magdalena Radu şi Doina Voicu , la „întreprinderea integrată lină“, la cenaclurile literare „Ovidius“ (al revistei „Tomis“) şi „Mlădiţe dobrogene“ din Constanţa au fost organizate manifestări literare dedicate patriei, partidului, păcii la care au fost prezenţi Constantin Novac, Vladimir Bălănică, Luiza Stoica, Ilie Marian, Geo Vlad, Petru Vălureanu, Const. Cioroiu, Simion Tavitian, Lavinia Dumitraşcu, Claudia Vilsan, Mădălina Bănică, Gabriela Sauciuc, Radu Andriescu. • La întreprinderea de rulmenţi din Bîrlad, Asociaţia scriitorilor din Iaşi a organizat o manifestare literară în cadrul căreia Andi Andrieş, Paul Balihur şi Virgil Cutitaru au vorbit despre coordonatele literaturii noastre contemporane, după care au citit din lucrările lor , la „Salonul de carte“ ce s-a desfăşurat la Bacău, au participat recent Ioan Apetroaie, Mihai Drăgan, Andi Andrieș, Virgil Cutitaru. Premiile Festivalului de poezie „Lucian Blaga" ■ Juriul Concursului de poezie, alcătuit din Ion Horea (preşedinte), Ion Mircea, Aurel Şorobetea, Ion Mărgineanu, Ion Sângereanu, Maria Lucia Munteanu, Vasile Cosma, Gheorghe Mantu, Clemente Bodia (membri), a hotărit decernarea următoarelor premii : " Premiul Festivalului de poezie „Lucian Blaga“ : Ioan Evu (Hunedoara) ■ Premiul Comitetului de cultură şi educaţie socialistă Alba : Gheorghe Dăncilă (Alba lulia) Premiul I: Alexandru Cristian Miloş (Bistriţa) Premiul II : Călin Butoianu (Bucureşti) Premiul III : Nicolae Băciuţ (Tg Mureş) Menţiune I: Dorina Brânduşa (Deva) Menţiune II : Ioan I. Negriuc (Ipoteşti) Menţiune III : Iulian Dan Ciupitu (Bucureşti) Premiul Asociaţiei scriitorilor din Sibiu şi al revistei „Transilvania“ : Florin Predescu (Sibiu) Premiul revistei „România literară“ : Ion Dragomir (Constanţa) Premiul revistei „Steaua“ : Marian Drăghici (Cernavodă) Premiul revistei „Tribuna“: Dan Goanţa (Petreşti- Sebeş) Premiul ziarului „Unirea“ : Nicu Murgişanu (Alba lulia) Premiul Consiliului judeţean al Sindicatelor : Ioan Rusu (Galaţi) Premiul Consiliului orăşenesc al sindicatelor Sebeş : Dumitru Vasile Deleanu (Turnu Măgurele) Premiul Comitetului judeţean al U.T.C. : Ion Lăncrăjan (Alba lulia) Premiul Comitetului orăşenesc al U.T.C. Sebeş : Maria Mărginean (Alba lulia) Premiul Căminului cultural din Lancram : Elena Plămadă (Alba lulia) • Ion BARBU — POEZII/STIHI. Ediţie bilingvă româno-rusă ; traducere şi note de Nicolae Pădure, prefaţă de Mircea Ciobanu. (Editura Minerva. 1982. 268 p. 23,30 lei). • Victor Eftimiu — OPERE XI. Volumul conţine basme, poveşti şi povestiri. (Editura Minerva. 1982. 396 p.; 16,50 lei). • Dinu Pillat - ION BARBU. Ediţia a doua revăzută şi adăugită. (Editura Minerva, 1982, 104 p., 9.25 lei). • N. Steinhardt — GEO BOGZA. Eseul, subintitulat Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnităţii, Exuberanţei şi Patetismului, este structurat in Faza revoltei solemne şi Faza de albatros. (Editura Albatros, 1982, 26 p., 5,50 lei) • Irina Mavrodin — MODERNII — PRECURSORI AI CLASICILOR. Eseuri grupate in două capitole : „Praxisul ca teorie, teoria ca praxis“ şi „Către o poietică şi o poetică supraordonatoare“ (Editura Dacia, 1982, 262 p. 10,50 lei). • Victor Felea — PREZENTA CRITICII. Cuprinde capitolele : I. Critica in actualitate ; I. Contribuţia istoriei literare ; III. Un precursor ; IV. Eminesciana ; V. La hotarele criticii. (Editura Cartea Românească, 1982, 228 p„ 10,50 Iei). • Doina Uricariu — NATURA MOARTA CU SUFLET. Un nou volum de versuri al autoarei. (Editura Eminescu, 1982, 96 p. 11,50 lei). • Ioana Diaconescu — VIRTEJUL ŞI LUMEA. Volum de versuri. (Editura Cartea Românească, 1982, 102 p., 8,75 lei). • Valentin Silvestru — ANTOLOGIA PIESEI ROMANESTI INTR-UN ACT. Vol. III şi IV. Ediţie, studiu introductiv, note bibliografice de Valentin Silvestru. Volumele de faţă selectează lucrări din perioada 1900—1944 (vol. III) şi de la 1944 pinâ in prezent (vol. IV). (Editura Dacia, 1982, 272+316 p., 23,50 lei) • Mihai Tunaru — O. PROMETEU. Roman. (Editura Cartea Românească, 1982, 385 p.. 14 lei). • Mircea Scarlat — ISTORIA POEZIEI ROMANESTI. I. Volumul studiind lirica românească de pînă la 1866 (apariţia lui Eminescu) este editat in seria „Momente şi sinteze“. (Editura Minerva, 1982, 426 p.. 20 lei). • Florin Bănescu — CALENDAR PE O SUTA DE ANI. Nouăsprezece povestiri apărute în colecţia „Proză scurtă contemporană“ (Editura Facla, 1982. 232 p.. 8 lei). • Vasile Obadă — IUBITORUL DE ARGINŢI. Roman (Editura Junimea, 1982. 174 p.. 6.50 lei). • Cornelia Papacostea- Danielopolu — LITERATURA IN LIMBA GREACA DIN PRINCIPATELE ROMÂNE. Lucrarea investighează perioada 1771 - 1830 (Editura Minerva, 1982, 240 p. 11,50 lei). • ••• — MASCA. Antologie din proza fantastică românească realizată și prefațată de Alexandru George. (Editura Minerva, 1982, XL + 310 + 352 p., 27 lei). • Grigore Vereș — OPERA LUI CHARLES DICKENS IN ROMANIA. Studiul apare in seria „Confluente“. (Editura Minerva, 1982, 316 p., 14 lei). • Henri Queffélec — FURTUNA LA DOUARNEZ. Romanul scriitorului breton este tradus de Elsa Grozea. (Editura Univers, 1982, 446 P, 14 lei). LECTOR