România literară, aprilie-iunie 1982 (Anul 15, nr. 14-26)

1982-05-20 / nr. 21

■ - România literară mm DIRECTOR: George Ivageu. Redactor șef adjunct: G. Dimisianu. Sertttar responsabil de redac­ție: Roger Câm­­peanu. mHi ill . i :­­ ■ ■yt.ys.y.'-.-ş.-y-- vi;.; în editura „Quills and Scroüo" d'n Cleveland: „Ceauşescu al României — campion al păcii“ SUB acest titlu, avocatul american de origine ro­mână, dr. Nicholas A. Bucur jr„ editează, in Statele Unite ale Americii, o amplă lucrare reflectînd inte­resul pentru personalitatea de excepţie a preşedin­telui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru acţiunile şi iniţiativele sale de larg ecou internaţio­nal puse în slujba intereselor vitale ale întregii omeniri. Structurat in 12 capitole („Ceauşescu şi lu­mea“, „România şi pacea“, „Ceauşescu şi principiile sale“, „România şi S.U.A.“, „România şi lumea a treia“, „Ceauşescu şi viitorul“ — iată numai citeva, semnificative pentru preocupările autorului), volu­mul adaugă opt anexe conţinînd, printre altele, o bibliografie a operelor preşedintelui României apă­rute in străinătate şi scrieri despre opera şi activi­tatea sa apărute în perioada 1970—1980, documente ilustrative de politică externă a României, declaraţii ale unor oameni de stat­ şi lideri de prestigiu inter­­naţional cu privire la lupta pentru pace în politica externă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, distincţii, premii, titluri şi medalii de aur acordate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Volumul înfăţişează o serie de date din biografia preşedintelui României, făcind, de asemenea, o suc­cintă, densă prezentare a „personalităţii ştiinţifice şi politice a tovarăşei de viaţă a preşedintelui Nicolae Ceauşescu“. „Doamna Elena Ceauşescu — subliniază autorul — este nu numai un om de ştiintă şi inginer chimist de reputatie mondială, ci şi om politic de vază in tara sa“. Relevantă este expunerea de motive care l-au de­terminat pe dr. Nicholas A. Bucur jr. să realizeze această valoroasă lucrare consacrată personalităţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi, totodată, poziţiei României în actualul context al vieţii internaţionale . „Lumea modernă — scrie autorul — este o junglă a disputelor şi violenţei. Multe glasuri se ridică pentru a protesta. Un astfel de glas este cel al pre­şedintelui Nicolae Ceauşescu. El a mers, practic, pînă la cap­tul Pămîntului pentru promovarea porii, făcind anei la popoare şi liderii acestora să folo­sească miloace paşnice pentru rezolvarea proble­melor litigioase, iar nu violenţa şi războiul. Pre­şedintele Nicolae Onuşescu este convins că sorintis­­imil constituie soluţia pentru inechităţile din lume. Prin aceasta, adurindu-şi contribuţia la pacea lumii, el s-a implicat în situării care afectează direri Ame­rica şi pe americani, vierile lor personale, fie că ei ici dau seama, fie că nu.“ Si, mai departe, subli­niind că pacea lumii constituie o preocupare co­mună intre preşedintele unei ţări comuniste străine şi el, cetăţean american, dr. Nicholas A. Bucur jr. scrie: „Faptele si referirile istorice pe care le cu­prinde lucrarea sunt citate ca bază pentru tema ma­joră , apariţia şi evolutia principiilor româneşti de pace, aşa cum sunt ele promulgate in prezent de liderul acestei naţiuni.“ ..De aceea, această carte se va concentra asupra României, asupra principiilor de pace ale acestei ţări, asupra unui fiu al acestei na­ţiuni“. Intr-o lume in care mulţi au o imagine sumbră asupra perspectivelor, asupra devenirii ei, „Această carte — scrie dr. Nicholas A. Bucur jr. — descrie lumea in lumina soarelui, ea descrie o anumită na­ţiune şi nu un anumit fiu al acestei naţiuni, care au aprins citeva făclii ca să sporească lumina dată de soare“. Pornind de la aceste premise, autorul volumului recent apărut la Clevr­and porneşte prin a face in revneriul adevărului istoric, relaţia organică dintre tradiţiile paşnice ale românilor şi politica de pace am­antă a preşedintelui Nicolae Oau­sescu. ..omul păcii“, pterizînd că ..Cent­seim, conducătorul Româ­niei, este moştenitorul tradiţiei româneşti de pace. Ca fiu al României, el caută să aplice această moş­tenire in viaţa zilnică şi să transpună principiile de pace ale României în programe concrete... Firea ii face să privească înainte, să planifice şi să constru­­iasca“.­­Creşterea economică, socială şi culturală a Româ­niei ; relaţiile sale internaţionale şi politice externe. Instaurarea unei noi ordini economice, şi un nou sistem politic în multe ţări sunt cele trei mari ca­tegorii de probleme — indivizibile — care structu­­rează volumul „Ceauşescu al României — campion al păcii“. Aşezând relaţiile internationale ale Româ­niei pe principiile egalităţii in drepturi, respectării independenţei şi suveranităţii naţionale, neameste­cului în treburile interne şi avantajului reciproc. „Poporul român este vital interesat într-o atmosferă internaţională care să permită cooperarea neîngrădită drintre toate statele, să permită fiecărei naţiuni să-şi concentreze resursele materiale şi umane în scopul bunăstării şi progresului propriu“. Ca atare, pre­şedintele României militează pentru „normalizarea relaţiilor şi dezvoltarea colaborării între state drept obiectiv absolut­ şi­ scop al timpurilor noastre“, ce­tind „tuturor popoarelor să coopereze în realizarea scopurilor paşnice, să lase la o parte deosebirile şi să coexiste intr-o atmosferă de pare şi progres, fără război şi violenţă“, pledind, în acest cadru, pentru lichidarea subdezvoltării, pentru instaurarea unei noi ordini economice internaţionale. „Aceste idei — adaugă autorul —, preluate de multe personalităţi internaţionale, inclusiv occidentale, au străbătut lu­mea de la un capăt la altul.“ „Ceauşescu al României — campion al păcii“ este încă una din numeroasele mărturii ale prestigiului României în lume, prestigiu indisolubil legat de personalitatea preşedintelui ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Dezbateri ideologice • În întîmpinarea Congresului culturii politice şi al educaţiei socialiste. Asociaţiile scriitorilor din întreaga ţară au iniţiat dezbateri cu tema „Umanismul revo­i­­luţionar, coordonată permanentă a literaturii noastre socialiste“. La aceste manifestări au participat un mare număr de poeţi, prozatori, critici şi istorici literari, drama­turgi, din cadrul asociaţiilor respective, Braşov. Dezbaterea a a­­vut loc la sediul Bibliotecii judeţene. Referatul principal a fost prezentat de drama­turgul Emil Poenaru, dezba­terile fiind susţinute de Dan Tărchilă, V. Copilu-Cheatră, Nicolae Stoie, Ermil Rădu­­lescu. Craiova. La baza dezba­terilor de la Asociaţia scrii­torilor din Craiova a stat un referat întocmit de criticul literar Ovidiu Ghidirmic. Au luat cuvîntul Ion D. Sârbu, Marin Beştoliu, Constantin Duraitrache, Romulus Dia­conescu, Sina Dănciulescu, Gheorghe Popescu, Claudiu Moldovan, Ion Schinteie, Mircea Pospai, Ştefan Bos­­san. Dezbaterile au fost con­duse de Ilarie Hinoveanu, Cluj-Napoca. Dezbaterile au fost deschise prin cu­vîntul rostit de Ion Noia, secretar al Comitetului jude­ţean de partid Cluj. Au luat cuvîntul Petru Poantă, Ricz Győző, Marosi Péter, Mircea Muthu, Szilágyi István. In încheiere a vorbit Ion Vlad, secretarul Asociaţiei scriito­rilor din Cluj-Napoca, Iaşi. Au susţinut comu­nicări Nicolae Barbu, Ale­xandru Husar şi N. V. Tur­cu. Lucrările au fost condu­se de Mircea Radu Iacoban, secretarul Asociaţiei scriito­rilor din Iaşi, Sibiu. Referatul a fost susţinut de Mircea Braga, după care au luat cuvîntul Ion Mircea, Eugen Onu, Ro­­dica Braga, Titu Popescu. In încheiere a vorbit Mircea Tomuş, secretarul Asocia­ţiei scriitorilor din Sibiu, Tg. Mureş. Pornind de la referatul susţinut de Ro­mulus Guga, au luat cuvin­­tul : Jánosházi György, Dan Culcer, Katona Szabó István, Mihai Sin, Hajdú Győző, Vasile Dan, Nagy Pál şi An­ton Cosma. Aspecte şi direcţii în proza contemporană • Cu prilejul celei de-a şaptea ediţii a Colocviului naţional studenţesc „Mihai Eminescu“, Facultatea de filologie a Universităţii din Iaşi a organizat o dezbatere privind „Aspecte şi direcţii în proza contemporană“. La discuţii au participat Mircea Radu Iacoban, Grigore Ilisei, Corneliu Sturzu Ion Ţăranu, Nicolae Creţu, Dumitru Iri­­mia, Ion Holban, precum şi studenţi prezenţi la colocviu.­ Dezbaterea a fost condusă de Mircea Iosif, student din Timişoara. „Cîntare omului— invitaţie la Mărţişor“ • Muzeul literaturii ro­mâne organizează, in cadrul „Primăverii culturale bucu­­reştene“, o manifestare de­dicată valorilor umaniste, aspiraţiei spre mai bine, pace, muncă, din opera lui Tudor Arghezi, de la a că­rui naştere se împlinesc 102 ani. La manifestarea, care va avea loc la Casa m­emo­­rială „T. Arghezi“, str. Mărţi­şor nr. 28, duminică 23 mai a.c., orele 11, vor participa acad. Al. Bălăci, Ion Bănu­ţi, Al. Brad, Nicolae Dragoş, Ion Lăncrănjan, Ion Larian Postulările, Mitzura Arghezi. „Primăvara culturală bucureşteană* • A opta ediţie a suitei de manifestări­ cultural-ar­­tistice şi politico-educative „Primăvara culturală bucu­reşteană“ a debutat luni, 17 mai 1982, sub genericul „Din gîndirea social-politi­­că a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“, prin simpozio­nul „Arta şi cultura in sluj­ba formării conştiinţei so­cialiste a maselor“. Din programul acestor ac­ţiuni a făcut parte specta­colul de poezie şi muzică „Un partid avem şi-o ţară“ desfăşurat in sala „Majes­tic“, la care au participat Al. Andriţoiu, Alex. Brad, Nicolae Dragoş, Nichita Stănescu, Nicolae Dan Frentelată, Radu Cârneci, Traian Iancu, Gh. Pituţ, Vic­tor Tulbure, Ion Dodu Bălan şi actorii Silvia Popovici, Ion Pavelescu, Const. Gheor­­ghiu, cîntăreţii Anda Călu­­găreanu, Nicu Alifantis. O altă manifestare, înca­drată în suita de acţiuni res­pectivă, a constituit-o sim­pozionul desfăşurat în Sala din strada Batiştei, „Valen­ţele revoluţionare şi patrio­tice ale liricii contemporane“, prefaţată de Al. Bălăci. De asemenea, la clubul „Griviţa Roşie", a avut lop festivalul literar „De la scri­itori, la editori şi cititori“ in cadrul căruia Cornel Popes­cu, redactor şef al Editurii Cartea Românească, a con­ferenţiat despre „Literatura, actuală, o literatură pătrun­să de înalte idealuri patrio­­tice, revoluţionare“. Totoda­tă, Valeriu Râpeanu a vor­bit la Liceul „Gheorghe La­zar“, despre „Mesajul uma­nist al literaturii româ­ne“. La Liceul „Zoia Kosmo­demianskaia“, Mircea Sân­­timbreanu a conferenţiat despre „Realitatea contem­porană oglindită în cartea pentru tineret“. De aseme­nea, scriitorii Ion Lără'''Bo­­jan, Paul Anghel şi Mihai Ungheanu au participat la simpozionul „Literatura, componentă esenţială a cul­turii româneşti“. Casa de cultură „Petőfi Sándor“ a programat o intilnire cu scriitorii Mihai Beniuc, Al. Andriţoiu, Ion Dodu Bălan, Bodor Pál, Szász János, Cseke Gábor, Balogh József şi Silvia Zabarcencu, iar ce­naclul revistei „Luceafărul“ a prezentat, la Căminul cul­tural din comuna Petră­­chioaia, recitalul de poezie patriotică „Patria, dimensi­une permanentă a literaturii noastre“. Dialoguri cu elevi şi studenţi • La Şcoala generală nr. 179 şi Clubul Institutului de arhitectură din Capitală au avut loc şezători literare cu participarea scriitorilor Ion Băieşu, Vasile Băl­en, Rodica Toth, Valentin Sil­vestru şi Dumitru Solomon. Şi-au dat concursul actorii Daniela Anencov, Victor Ra­­dovici (de la Teatrul „Ion Creangă“) şi Brinduşa Zaita Silvestru (de la Teatrul „Ţăndărică“). A susţinut un program de balade Irina Lo­­ghin. • La festivalul literar desfăşurat la Şcoala genera­lă nr. 118 „Vasile Alecsan­­dri“ din Capitală au parti­cipat Virgil Carianopol, Elena Dragoş, Petre Ghel­­mez, Florian Grecea şi Vio­leta Zamfirescu. întîlniri cu cititorii • In cadrul Festivalului na­­­­ţional „Cîntarea României“, la Brăila s-a desfăşurat un ciclu de manifestări literare sub genericul „Odă pămîn­tului“, in cadrul căruia a avut loc un concurs de poe­zie ; a fost vizitată casa me­morială „Mihu Dragomir“, s-a efectuat o vizită de do­cumentare pe platforma Uzi­nei chimice şi a avut loc un recital de poezie la „Teatrul de copii“. Au participat Vio­leta Zamfirescu, Victor Tul­bure, Niculae Stoian, Gri­gore Hagiu, Florenţa Albu şi Carolina Ilica , sub genericul „Slăvim din inimă partidul“, din iniţiativa Comitetului ju­deţean pentru cultură şi educaţie socialistă Giur­giu. la Şcoala generală din comuna Cornetu şi la cea din satul Drăgănescu (comuna Mihăileşti) au avut loc recitaluri de poezie pa­triotică la care au participat Ilie Burcea, Virgil Cariano­­pol, Ioan Costea, Păuna Ar­­geşanu, Viniciu Gafiţa, Floa­rea Colec, Ion Potopin, Al. Raici, Vasilica Pillog, Ion Mihăiţă şi Ion, C. Ştefan. Au prezentat un montaj literar dedicat partidului membre­le cenaclului „Ion Vinea“ din comuna Buda : Iulia Gheorghe, Hunedoara Liţă, Florica Olaru, Magdalena Radu şi Doina Voicu , la „întreprinderea integrată lină“, la cenaclurile literare „Ovidius“ (al revistei „To­mis“) şi „Mlădiţe dobroge­ne“ din Constanţa au fost organizate manifestări lite­rare dedicate patriei, parti­dului, păcii la care au fost prezenţi Constantin Novac, Vladimir Bălănică, Luiza Stoica, Ilie Marian, Geo Vlad, Petru Vălureanu, Const. Cioroiu, Simion Tavi­­tian, Lavinia Dumitraşcu, Claudia Vilsan, Mădălina Bănică, Gabriela Sauciuc, Radu Andriescu. • La întreprinderea de rulmenţi din Bîrlad, Asocia­ţia scriitorilor din Iaşi a or­ganizat o manifestare literară în cadrul căreia Andi An­­drieş, Paul Balihur şi Virgil Cutitaru au vorbit despre co­ordonatele literaturii noas­tre contemporane, după care au citit din lucrările lor , la „Salonul de carte“ ce s-a desfăşurat la Bacău, au par­ticipat recent Ioan Apetroaie, Mihai Drăgan, Andi Andrieș, Virgil Cutitaru. Premiile Festivalului de poezie „Lucian Blaga" ■ Juriul Concursului de poezie, alcătuit din Ion Horea (preşedinte), Ion Mircea, Au­rel Şorobetea, Ion Mărginea­­nu, Ion Sângereanu, Maria Lucia Munteanu, Vasile Cos­ma, Gheorghe Mantu­, Cle­mente Bodia (membri),­ a hotărit decernarea următoa­relor premii : " Premiul Festivalului de poezie „Lucian Blaga“ : Ioan Evu (Hunedoara) ■ Premiul Comitetului de cultură şi educaţie socialis­tă Alba : Gheorghe Dăncilă (Alba lulia) Premiul I: Alexandru Cris­tian Miloş (Bistriţa) Premiul II : Călin Butoia­­nu (Bucureşti) Premiul III : Nicolae Bă­­ciuţ (Tg Mureş) Menţiune I: Dorina Brân­duşa (Deva) Menţiune II : Ioan I. Ne­­griuc (Ipoteşti) Menţiune III : Iulian Dan Ciupitu (Bucureşti) Premiul Asociaţiei scriito­rilor din Sibiu şi al revistei „Transilvania“ : Florin Pre­­descu (Sibiu) Premiul revistei „Româ­nia literară“ : Ion Dragomir (Constanţa) Premiul revistei „Steaua“ : Marian Drăghici (Cernavodă) Premiul revistei „Tribu­na“: Dan Goanţa (Petreşti- Sebeş) Premiul ziarului „Unirea“ : Nicu Murgişanu (Alba lu­lia) Premiul Consiliului jude­ţean al Sindicatelor : Ioan Rusu (Galaţi) Premiul Consiliului orăşe­nesc al sindicatelor Sebeş : Dumitru Vasile Deleanu (Turnu Măgurele) Premiul Comitetului­ jude­ţean al U.T.C. : Ion Lăncră­­jan (Alba lulia) Premiul Comitetului orăşe­nesc al U.T.C. Sebeş : Maria Mărginean (Alba lulia) Premiul Căminului cultu­ral din Lancram : Elena Plă­madă (Alba lulia) • Ion BARBU — POE­ZII/STIHI. Ediţie bilingvă româno-rusă ; traducere şi note de Nicolae Pă­dure, prefaţă de Mircea Ciobanu. (Editura Miner­va. 1982. 268 p. 23,30 lei). • Victor Eftimiu — OPERE XI. Volumul con­ţine basme, poveşti şi po­vestiri. (Editura Minerva. 1982. 396 p.; 16,50 lei). • Dinu Pillat - ION BARBU. Ediţia a doua revăzută şi adăugită. (E­­ditura Minerva, 1982, 104 p., 9.25 lei). • N. Steinhardt — GEO BOGZA. Eseul, subintitu­lat Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnităţii, Exuberanţei şi Patetismului, este struc­turat in Faza revoltei so­lemne şi Faza de albatros. (Editura Albatros, 1982, 26 p., 5,50 lei) • Irina Mavrodin — MODERNII — PRE­CURSORI AI CLASICI­LOR. Eseuri grupate in două capitole : „Praxisul ca teorie, teoria ca pra­xis“ şi „Către o poietică şi o poetică supraordo­­natoare“ (Editura Dacia, 1982, 262 p. 10,50 lei). • Victor Felea — PRE­ZENTA CRITICII. Cu­prinde capitolele : I. Cri­tica in actualitate ; I. Contribuţia istoriei litera­re ; III. Un precursor ; IV. Eminesciana ; V. La hotarele criticii. (Editura Cartea Românească, 1982, 228 p„ 10,50 Iei). • Doina Uricariu — NATURA MOARTA CU SUFLET. Un nou volum de versuri al autoarei. (Editura Eminescu, 1982, 96 p. 11,50 lei). • Ioana Diaconescu — VIRTEJUL ŞI LUMEA. Volum de versuri. (Edi­tura Cartea Româneas­că, 1982, 102 p., 8,75 lei). • Valentin Silvestru — ANTOLOGIA PIESEI ROMANESTI INTR-UN ACT. Vol. III şi IV. Edi­ţie, studiu introductiv, no­te bibliografice de Valen­tin Silvestru. Volumele de faţă selectează lucrări din perioada 1900—1944 (vol. III) şi de la 1944 pinâ in prez­ent (vol. IV). (Editu­ra Dacia, 1982, 272+316 p., 23,50 lei) • Mihai Tunaru — O. PROMETEU. Roman. (E­­ditura Cartea Româneas­că, 1982, 385 p.. 14 lei). • Mircea Scarlat — IS­TORIA POEZIEI RO­MANESTI. I. Volumul studiind lirica româneas­că de pînă la 1866 (apari­ţia lui Eminescu) este editat in seria „Momente şi sinteze“. (Editura Mi­nerva, 1982, 426 p.. 20 lei). • Florin Bănescu — CALENDAR PE O SUTA DE ANI. Nouăsprezece povestiri apărute în co­lecţia „Proză scurtă con­temporană“ (Editura Fa­cla, 1982. 232 p.. 8 lei). • Vasile Obadă — IU­BITORUL DE ARGINŢI. Roman (Editura Junimea, 1982. 174 p.. 6.50 lei). • Cornelia Papacostea- Danielopolu — LITERA­TURA IN LIMBA GREA­CA DIN PRINCIPATELE ROMÂNE. Lucrarea in­vestighează perioada 1771 - 1830 (Editura Minerva, 1982, 240 p. 11,50 lei). • ••• — MASCA. Anto­logie din proza fantastică românească realizată și prefațată de Alexandru George. (Editura Minerva, 1982, XL + 310 + 352 p., 27 lei). • Grigore Vereș — OPERA LUI CHARLES DICKENS IN ROMANIA. Studiul apare in seria „Confluente“. (Editura Minerva, 1982, 316 p., 14 lei). • Henri Queffélec — FURTUNA LA DOUAR­­NEZ. Romanul scriitoru­lui breton este tradus de Elsa Grozea. (Editura Univers, 1982, 446 P, 14 lei). LECTOR

Next