România literară, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 27-39)
1986-07-03 / nr. 27
România literară Director : George Ivaşcu. Redactor jef adjunct : Ion Horea. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. Din 7 în 7 zile Sub semnul răspunderii pentru destinele întregii omeniri PLENARA Consiliului Naţional al Oamenilor Munciţi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, memorabilele cuvintări rostite de la tribuna acestui for de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu au relevat cu deosebită pregnanţă legătura organic determinantă dintre obiectivele construcţiei noastre interne, socialiste şi comuniste, şi direcţiile de acţiune ale politicii noastre externe. In Hotărîrea-Chemare adoptată de Plenară se arată în mod solemn : „Punînd in centrul întregii activităţi realizarea minunatelor planuri şi programe de dezvoltare, pe care le putem realiza numai in condiţii de pace, partidul şi statul nostru acţionează cu consecvenţă pentru înfăptuirea dezarmării, în primul rînd a dezarmării nucleare, pentru apărarea păcii, a dreptului vital al oamenilor la existenţă, la viaţă, la libertate şi independenţă“. La rîndul lor, lucrările Sesiunii Marii Adunări Naţionale, consacrate Legii Planului Naţional unic de dezvoltare economico-socială a României în perioada 1986—1990, au subliniat temeiurile profunde ale acestei unităţi dialectice între politica internă şi poziţia internaţională a partidului şi statului nostru. UN deosebit răsunet a avut în conştiinţa naţiunii noastre socialiste Cuvîntarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la inaugurarea noului Palat al pionierilor şi şoimilor patriei, splendida construcţie ridicată în Parcul Tineretului din Capitală. In spiritul Înaltei răspunderi faţă de destinul poporului nostru şi faţă de soarta întregii omeniri care-i însufleţeşte necontenit gîndul şi fapta de înalt umanism revoluţionar, conducătorul partidului şi statului nostru arăta : „Dorim să asigurăm poporului nostru, tuturor popoarelor lumii, tineretului, copiilor patriei noastre condiţii de pace pentru a putea învăţa, pentru a se putea pregăti în vederea continuării construcţiei socialiste şi comuniste ! Ne adresăm de aici, de la această adunare a copiilor, cu chemarea către toţi conducătorii de state din Europa şi din lume ca, în numele copiilor, să facem totul pentru înlăturarea armelor nucleare, a oricăror arme de pe planeta noastră, pentru o colaborare paşnică, pentru o lume fără războaie, o lume a independenţei, a demnităţii fiecărei naţiuni, în care fiecare popor să se dezvolte liber, aşa cum o doreşte, fără nici un amestec din afară ! Să folosim minunatele cuceriri ale ştiinţei nu pentru a crea arme de distrugere a oamenilor, ci pentru a asigura progresul economic şi social, pentru ridicarea bunăstării materiale a fiecărui popor ! Să facem în aşa fel imat tot ceea ce geniul uman a creat mai bun să servească oamenilor, bunăstării şi fericirii lor ! Consider că nu există astăzi problemă mai importantă decit pacea, asigurarea dreptului vital al oamenilor, al naţiunilor la existenţă, la viaţă, la libertate şi independenţă !“ CONSECVENŢA acestui timp, pe care cu îndreptăţită mîndrie patriotică îl numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“, afirmarea principiilor, enunţarea vectorilor esenţiali ai politicii internaţionale a partidului şi statului nostru este însoţită de o multiplă şi intensă acţiune practică destinată să contribuie la triumful cauzei păcii şi la dezvoltarea colaborării internaţionale pe toate planurile. Schimburile de mesaje dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi alţi conducători de state şi de partide, primirea la şeful statului român a unor reprezentanţi de frunte ai unor guverne şi parlamente au constituit tot atîtea prilejuri de reafirmare a interesului reciproc pentru întărirea şi amplificarea relaţiilor de colaborare bilaterală şi pe arena internaţională. In cadrul convorbirilor avute în acest sens cu primul ministru al Republicii Turcia, Turgut Özal, care a făcut o vizită oficială în ţara noastră, au fost evidenţiate relaţiile de prietenie şi colaborare dintre România şi Turcia, care se dezvoltă continuu,in spiritul înţelegerilor convenite cu prilejul dialogului la nivel înalt purtat la Bucureşti şi Ankara. A fost subliniată importanţa întăririi colaborării, prieteniei şi bunei vecinătăţi între statele balcanice, în interesul popoarelor din această regiune, al cauzei păcii, securităţii şi cooperării. In acest context, preşedintele Nicolae Ceauşescu a subliniat necesitatea de a se ajunge la înţelegeri privind transformarea Balcanilor într-o zonă fără arme nucleare şi chimice, fără baze militare străine. PROBLEMATICA salvgardării păcii, a rezolvării pe cale paşnică a tuturor conflictelor dintre state, renunţarea la folosirea forţei în relaţiile internaţionale, abolirea politicii de intervenţie în treburile interne ale altor ţări se află în centrul de atenţie al demersului internaţional al României. Exprimînd această preocupare, Declaraţia Agenţiei Române de Presă — Agerpres in legătură cu sprijinul acordat de S.U.A. contrarevoluţionarilor din Nicaragua subliniază că hotărîrea Administraţiei Statelor Unite de a finanţa forţele contrarevoluţionare care luptă împotriva regimului legal din această ţară reprezintă o gravă încălcare a principiilor dreptului internaţional, un amestec direct în treburile interne, o ameninţare la adresa independenţei şi suveranităţii Republicii Nicaragua, un act de natură să agraveze şi mai mult situaţia complexă şi explozivă din regiunea Americii Centrale. Totodată — se arată în declaraţie — o asemenea hotărîre afectează climatul politic general, sporeşte încordarea şi ridică noi obstacole în calea bunei convieţuiri in această regiune, în edificarea unui climat de pace şi colaborare. TOATE aceste demersuri, toate aceste exprimări de opoziţie şi relevări de direcţii necesare în viaţa internaţională , se adaugă la acţiunea perseverentă, de nedezminţită consecvenţă pe care România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu o consacră cauzei primordiale a păcii, făuririi unei lumi fără arme şi fără războaie, unei lumi mai bune şi mai drepte pentru întreaga umanitate. Cronicar 2 România literară Simpozion • Filiala Societăţii de ştiinţe filologice din Buzău a organizat la Liceul „B.P. Haşdeu“ din municipiul respectiv un simpozion pe tema „Dezvoltarea interbelică a poeziei şi asimilarea noilor realizări în acest domeniu al beletristicii“. Au participat la dezbateri Ion Rotaru, Mihai Zamfir, George Sanda, Gheorghe Andrei, Al. Duţu. ..Mioriţa" • La Casa de cultură din Topliţa, judeţul Harghita, s-a desfăşurat tradiţionala manifestare „Mioriţa“, cu participarea a numeroşi concurenţi din mai multe judeţe ale ţării. Cu acest prilej, a avut loc o sesiune de comunicări la care şi-au adus contribuţia Vasile Netea, George Sbârcea, Faragó József, Mihai Gavril, Nicolae Constantinescu, Valeriu Niţu, Vasile Latiş, Vasile Avram, Rozalia Balint, Nicolae Bucur, Lucia Iştoc, Ioan Kardalus, Vasile Pop, Lazăr Şt. Ioan, Franc Şerbescu. Viaţa literară Drumuri de glorie • Scriitorii şi armata ; armata şi literatura ; literatura şi apărătorii patriei ; literatura şi cultivarea trăsăturilor politico-morale ale ostaşilor ; patriotismul socialist, dragostea adincă faţă de popor, faţă de construcţia socialismului şi comunismului în România, devotamentul profund faţă de Partidul Comunist Român şi faţă de secretarul său general, preşedintele Republicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — acestea au fost temele întilnirii literare organizată la Casa Centrală a Armatei de conducerea Ministerului Apărării Naţionale şi Uniunea Scriitorilor. In prezenţa ministrului apărării naţionale, tovarăşul general-colonel Vasile Milea, şi a adjunctului ministrului, tovarăşul general-locotenent dr. Ilie Ceauşescu, alături de care din prezidiu au făcut parte Dumitru Radu Popescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Eugen Barbu, George Bălâiţă, Ion Dodu Bălan şi Constantin Ţoiu, s-au aflat la întilnirea din 20 iunie a.c. cadre de bază ale armatei, precum şi numeroşi scriitori, membri ai asociaţiilor de scriitori din Capitală şi din ţară, veterani de război şi participanţi, de-a lungul anilor, la importante acţiuni de documentare pe urmele ostaşilor români în glorioasele lupte de eliberare a patriei şi pe mari şantiere ale construcţiei socialiste, colaboratori activi ai Editurii Militare. Subliniind, în cuvîntul lor, faptul că iubirea de patrie este sentimentul fundamental care-i leagă pe scriitori de viaţa ostăşească, ministrul apărării naţionale, general-colonel Vasile Milea, şi preşedintele Uniunii Scriitorilor, Dumitru Radu Popescu, au relevat, totodată, că scriitorii au fost şi sunt ei înşişi ostaşi ai ţării, iar tradiţia de luptă cu arma în mină pentru independenţă şi suveranitate este, în istoria patriei, dintre cele mai vii, gloria multor creatori fiind dobîndită nu numai în cîmpul artelor, ci şi pe cîmpul de luptă. Astăzi — s-a subliniat — literatura e un front activ pe care se continuă cu dîrzenie şi înflăcărare obţinerea de victorii necesare construcţiei paşnice. Scriitorii prezenţi la întilnirea literară au evocat, la rîndu-le, in cuvîntul lor, impresionante pagini atit din lupta de eliberare a patriei, cit şi din epopeea făuririi socialismului şi comunismului în ţara noastră. Mulţi dintre ei au şi înglobat în opere literare fapte de muncă eroică de pe marile şantiere care au contribuit,in Epoca Nicolae Ceauşescu, la edificarea unor obiective de cea mai înaltă semnificaţie din întreaga istorie de construcţie a ţării — Canalul Dunăre-Marea Neagră, Transfăgărăşanul, Metroul, Centrul civic din Bucureşti, oraşe şi întreprinderi noi pe întinsul patriei, importante lucrări de irigaţii, centrale electrice şi hidrocentrale... Drumurile evocate în cadrul întîlnirii, — drumuri pe locuri unde s-au dat lupte grele pentru dezrobirea naţională şi socială şi drumuri de zidire a unei vieţi noi pe pămîntul strămoşesc al patriei — sînt drumurile gloriei şi biruinţei poporului în măreaţa sa strădanie de împlinire a unui ţel milenar : libertate, independenţă, suveranitate şi pace pe întreaga planetă. Scriitorii au elogiat astfel cele două dimensiuni vitale ale oştirii noastre de astăzi : pregătirea continuă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi munca entuziastă depusă la realizarea unor mari edificii industriale şi social-culturale pe cuprinsul patriei române. Dialogul a constituit un prilej de stimulare a creaţiei literare inspirată din tradiţiile de luptă ale ostaşilor ţării, de îmbogăţire a patrimoniului cultural-artistic al oştirii cu noi lucrări de valoare, menite să contribuie la educarea patriotică şi revoluţionară a tinerilor care îşi fac datoria sub drapel. De asemenea, au fost puse în lumină o seamă de căi concrete ale cooperării scriitorilor cu armata : vizite de documentare, întîlniri cu ostaşi ai diferitelor unităţi, cu cadre militare şi cu elevi ai şcolilor de ofiţeri, elaborarea unor opere literare — romane, piese de teatru, volume de versuri, reportaje şi scenarii de film — inspirate din viaţa şi activitatea nobilă a apărătorilor patriei. In cadrul întilnirii, participanţii şi-au exprimat profunda şi sincera adeziune la înaltul ţel de construcţie al poporului, dînd glas hotărîrii de a contribui, printr-o bună pregătire de apărare a patriei şi printr-o puternică angajare in procesul de creaţie materială şi spirituală, la transpunerea în viaţă a programului partidului, a preţioaselor indicaţii ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. V.B. în Iulie? • 1 IULIE. A apărut. La Iaşi, pină in 1891, revista „Contemporanul“ (1881). A apărut, la Constanţa, primul număr al revistei „Tomis“ (1966). S-au născut : Ion Maxim (1925), Costache Olăreanu (1929), Ion Pop (1941). A murit Titu Maiorescu (1917). • 2 IULIE. S-au născut : Demostene Botez (1393), Mihai Tican-Rumano (1895), Ștefan Fay (1919), Octavian Paler (1926), Dan Verona (1947). Au murit : Mihail Kogălniceanu (1891), Emil Girleanu (1914). • 3 IULIE. S-au născut : Paul Nicolae Mihail (1923), Ştefan Gheorghiu (1927),Zeno Ghiţulescu (1929), Mihai Tatulici (1948). Au murit : Ioan A. Lapedatu (1900), Alex. Bistriţeanu (1976). • 4 IULIE. S-au născut : Haralamb Zincă (1923), Victor Atanasiu (1949). • 5 IULIE . S-au născut : Iulia Soare (1920), Aurel Deboveanu (1929), Al. Oprea (1931). • 6 IULIE. S-au născut : Dragoș Vicol (1920), Alexandru Sen (1924), Teofil Bălaj (1937), Voicu Bugariu (1939), George Alboiu (1944), Gabriela Negreanu (1947). A murit Constantin Narly (1956). • 7 IULIE. S-a născut Daniela Caurea (1951). A murit Ion Vinea (1964). • 8 IULIE. S-a născut Látó Erdély Anna (1906), Constantin Lăzărescu (1908), Angela Marinescu (1941), Şerban Foarţă (1942). Au murit : G.M. Zamfirescu (1939), Petre Pandrea (1968). • 9 IULIE. S-au născut : Al. Graur (1900), Tatiana Nicolescu (1923), Teodor Bulza (1949). A murit Miron Neagu (1973). • 10 IULIE. S-au născut : Ion Si mionescu (1873), Salamon László (1891). , • 11 IULIE. S-a născut Viorica Vizanti (1917). A murit Radu Brateș (1973). • 12 IULIE. S-au născut : Constantin Noica (1909), Radu Enescu (1925), Alexandru Ivasiuc (1933), Radu F. Alexandru (1943). Au murit : Ienăchiţă Văcărescu (1797), Richard Hillard (1977). • 13 IULIE. S-a născut : Constantin Z. Buzdugan (1870). • 14 IULIE. S-au născut : Bucur Stănescu (1916), Szász János (1927), Mihail Cosma (1929), George Anania (1941). A murit Tudor Arghezi (1967). • 15 IULIE. S-au născut : D. Th. Neculuță (1859), Aurel Iordache (1919). A murit Octavian Neamțu (1976). • 16 IULIE. S-au născut : D. Anghel (1872), Ilie Cristea (1892), Mariana Ceauşu (1928), Alexandru Calais (1928), Gheorghe Buzoianu (1932), Victor Crăciun (1934), Horia Vasilescu (1940). A murit E. Lovinescu (1943). • 17 IULIE. S-au născut A.T. Laurian (1810), Tabéry Géza (1890), George Almosnino (1936), Daniel Dimitriu (1945). A murit Pantazi Ghica (1890). • 18 IULIE. S-au născut : S. Damian (1930), Micaela Ghițescu (1931), Balogh József (1931), Nicolae Neagu (1931), Mircea Constantinescu (1945). • 19 IULIE. S-au născut : Teodor Murăşanu (1891), N. Carandino (1905), Tamara Gane (1909), Constantinţoiu (1923), Traian-Liviu Birăiescu (1924), Norman Manea (1936), Maria Luiza Cristescu (1943). • 20 IULIE. S-au născut : Paul Bujor (1862), Ştefan Popescu (1912), Iuliu Raţiu (1930), Corneliu Leu (1932), Adrian Păunescu (1943). • 21 IULIE. S-au născut : Simion Bărnuţiu (1808), Vasile Alecsandri (1821), Mircea Dem Rădulescu (1889), Ion Biberi (1904), Traian Chelariu (1906), D. Macrea (1907), Violeta Zamfirescu (1921), Mircea Cojocaru (1938), Valentin Hossu-Longin (1939), Ioana Diaconescu (1948). A murit Ion Pascadi (1979). • 22 IULIE. S-a născut George Moroșanu (1911). A murit Lt. Mironescu (1939). • 23 IULIE. S-au născut Gh. Adamescu (1869), Eugen Teodoru (1924). • 25 IULIE. S-a născut Mihail Codreanu (1876). Au murit : Petre Iosif (1978), Tudor Balteș (1979). • 26 IULIE. S-au născut : Silvestru Zaharodnei (1907), Cezar Baltag (1939), Gheorghe Azap (1939). Au murit : Mihail Cornea (1901), Al. Tudor- Miu (1961), Dominic Stanca (1976). • 27 IULIE. S-au născut : Lucian Predescu (1907), Marcel Gafton (1925), Costache Anton (1930), Panezverna (1937), Eugen Zehan (1938). Au murit: Al. Pelimon (1881), Ion Muşlea (1966), Teodor Balş (1983). • 28 IULIE. S-au născut : Mary Polihroniade-Lăzărescu (1904), Ioan Şerb (1932), Ion Chirie (1940). A murit Aurel P. Bănuț (1970). • 29 IULIE. S-au născut : Victor Ion Popa (1895), N. Steinhardt (1912). Au murit : Ion Cătină (1851), Ștefan G. Vîrgolici (1897). • 30 IULIE : S-au născut : Franyó Zoltán (1887), Mihail Celarianu (1893), Al. O. Teodoreanu (1894), Traian Dorgoșan (1935). Întîlniri cu cititorii CLUJ-NAPOCA TÂRGU-MUREŞ . La Liceul de matematică-fizică din Turda, la Liceul „N. Bălcescu“ din Cluj- Napoca, la revista „Tribuna“, la clinica medicală „Clujana“, Asociaţia scriitorilor a organizat şezători literare în cadrul cărora s-au discutat volume recente de poezie, proză, critică şi istorie literară. Au participat la discuţii : Al. Căprariu, Negoita Irimie, Miron Scorobete, Valentin Taşcu, Horia Bădescu, Petre Bucşa, Eugen Uricaru, Petru Poantă. TIMIŞOARA • Cenaclul Asociaţiei scriitorilor din Timişoara şi al revistei „Orizont“ a fost gazda unei întîlniri cu membri ai cenaclului „Ritmuri“ de pe lingă Biblioteca judeţeană din Deva, condus de Valeriu Bârgău. Au citit din creaţiile lor Mariana Pândaru şi Dorina Brînduşa. Referatul a fost susţinut de Marian Odangiu. Au luat cuvîntul Alexandru Jebeleanu, Ion Pachia Tatomirescu, Valeriu Drumeş, Vasile Popovici şi Anghel Dumbrăveanu. • Asociaţia scriitorilor din Tirgu Mureş a organizat, în cadrul „Zilelor culturale din Mărtiniş“ (Harghita), un simpozion cu privire la importanţa traducerilor în vederea cunoaşterii cit mai largi a creaţiilor literare din şi în limba română. Au luat cuvîntul Dan Culcer şi Maria Manat. IAŞI • Corneliu Sturzu, Horia Zilieru, Const. Pricop, Nichita Danilov, George Pruteanu, Daniel Dumitriu, la şedinţe ale cenaclului literar „Junimea“ din Iaşi , Vasile Constantinescu, Vasile Filip, Vasile Stancu, la Casa de cultură din Tîrgu Frumos , Const. Călin, Calistrat Costin, Sergiu Adam, Anna Mușat, Eugen Uricaru, Vlad Sorianu, Victor Mitocaru, Hertha Spuhn, la cenaclul „G. Bacovia** din Bacău, In cadrul prezentării volumelor „Poezia poeziei de azi“ de Valentin Taşcu, şi „Viaţa bunilor Ioan“ de Ernest Gravriloaie. „Paremiologie românească" • Sub auspiciile Societăţii de ştiinţe filologice din R.S. România, Inspectoratului şcolar şi Casei corpului didactic Mehedinţi, la Drobeta- Turnu Severin s-a desfăşurat cel de-al II-lea Simpozion de paremiologie românească. După un cuvînt de salut din partea „Revistei de etnografie şi folclor“ rostit de Alexandru Dobre, în cele două zile ale simpozionului (16—17 iunie) au susţinut comunicări, în ordinea din program : I. C. Chiţimia, Gh. Vrabie, Romulus Vulcănescu, Gheorghe Bulgăr, Ion Cuceu, Petru Rezuş, Cezar Tabarcea, Mihai Rădulescu, Pavel Ruxăndroiu, A. Gh. Olteanu, Dumitru Stanciu, Stelian Dumistrăcel, N. Constantinescu, Alexandru Andrei, Al. Stănciulescu-Bîrda, Dan Buciumeanu, Ovidiu Vişan, Ion Bratu, Emilia Stănciulescu-Birda, Elena Cantemir-Vlad, Ana Vlăduț Pegulescu, Dumitru Gaman, Mihail Robea, Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa şi Constantin Negreanu.