România literară, ianuarie-martie 1989 (Anul 22, nr. 1-13)
1989-01-05 / nr. 1
Din 7 in 7 zile Vibrant apel la pace si colaborare ! RELEVIND marile izbinzi ce au îmbogăţit, in anul care s-a încheiat, ctitoriile României Socialiste. Mesajul de Anul Nou adresat întregului popor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu cristalizează obiectivele mobilizatoare ale noii trepte ascendente a anului 1989. Concomitent, se face o judicioasă analiză a situaţiei internaţionale şi a perspectivelor sale de evoluţie. Cuprinsul Mesajului de Anul Nou, precum şi cuvintările rostite la sfirşitul de an — cu prilejul felicitărilor adresate de şefii misiunilor diplomatice şi al urărilor tinerei generaţii — formează laolaltă un tablou unitar in care sunt sintetizate concluziile unei analize de o deosebită profunzime a principalelor procese şi tendinţe din lumea contemporană. O analiză riguros ştiinţifică prin spiritul de obiectivitate şi abordarea strict realistă a fenomenelor, prin sinceritatea, claritatea şi caracterul deschis al prospecţiunii politice, prin forţa mobilizatoare pe care o inspiră. Este adevărat că anul trecut a înregistrat unele aspecte pozitive legate de Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază medie şi mai scurtă de acţiune, de progresele înregistrate în direcţia încetării unor conflicte militare. Sunt, desigur, fapte reale care trebuie însă apreciate realist, în cadrul unor parametri politici exacţi şi corecţi, fără exagerări şi euforii de natură să genereze iluzii false, demobilizatoare. Tocmai în acest spirit este făcută analiza cuprinsă în Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care porneşte de la necesitatea de a spune popoarelor adevărul şi numai adevărul, aşa cum este in realitate şi nu cum s-ar dori să fie în mod subiectiv. Căci numai pornindu-se de la realităţile concrete, de la adevărul faptelor se poate acţiona cu eficacitate spre a se obţine rezultate importante, necesare, efective. Există o deosebire radicală între optimismul verbal, gol de conţinut, bazat pe promisiuni sau simple aspiraţii şi acel optimism real şi robust promovat de preşedintele României şi care porneşte de la fapte, în lumina puternică a adevărului, pentru a îndemna la acţiune, la noi eforturi in vederea realizării unor progrese reale în înfăptuirea intereselor supreme ale omenirii. Astfel, în Mesaj se arată că in anul 1988 au avut loc evenimente importante şi schimbări profunde în raportul mondial de forţe, situaţia internaţională continuă să se menţină complexă, contradictorie şi gravă. De aceea — după cum apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu se poate spune că 1988 a răspuns pe deplin aşteptărilor popoarelor. Este o apreciere validată de fapte : lipsa de rezultate concrete, reale in tratativele de ansamblu privind noi acorduri asupra armelor nucleare, reducerea armelor convenţionale, continuarea experienţelor nucleare şi a militarizării cosmosului, producerea unor noi asemenea arme şi modernizarea celor existente, Incit capacităţile distructive ar depăşi împătrit pe cele înlăturate prin acordul încheiat. Nici in ce priveşte evoluţia economiei mondiale nu se poate face abstracţie de un şir de aspecte negative. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă că situaţia ţărilor in curs de dezvoltare s-a înrăutăţit în 1988, că s-a instituit o realitate în care statele sărace subvenţionează pe cele bogate, că a continuat politica de ingerinţe, exploatare şi spoliere, concomitent cu persistenţa unor flageluri ca şomajul, situaţia gravă a tineretului, lipsa de locuinţe şi altele. Din toate acestea decurge concluzia subliniată cu toată puterea in Mesaj — şi anume că este greu de afirmat că s-a produs o schimbare radicală în viaţa Internaţională. Dar această concluzie se transformă, în mod dialectic, în premiza unei noi calităţi a luptei popoarelor pentru pace şi dezarmare, după cum apreciază preşedintele României Socialiste in Mesajul de Anul Nou. Să facem astfel incit in anul 1989 să se realizeze noi acorduri şi înţelegeri în problemele dezarmării, in primul rînd pentru încheierea tratatului sovieto-american privind reducerea cu 50 la sută a armelor nucleare strategice ; să acţionăm cu toată fermitatea pentru oprirea oricăror experienţe nucleare, pentru folosirea Cosmosului numai şi numai în scopuri paşnice ; să facem totul pentru începerea tratativelor privind reducerea substanţială a armelor convenţionale, de reducere radicală a cheltuielilor militare ; să facem totul pentru lichidarea tuturor conflictelor pe cale paşnică, prin tratative, pentru începerea conferinţei internaţionale în problema Orientului Mijlociu, pentru soluţionarea globală a problemelor subdezvoltării — iată vibrante chemări adresate lumii de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou. Acesta este izvorul mîndriei patriotice şi deplinei adeziuni a poporului român la apelul conducătorului său : ,.Adresăm tuturor statelor şi popoarelor lumii chemarea pentru întărirea colaborării în vederea realizării dezarmării şi asigurării păcii, pentru încheierea secolului al XX-lea cu înlăturarea definitivă a multor probleme grave şi complexe care preocupă omenirea, pentru a intra in mileniul al 3-lea cu o perspectivă mai bună, fără teama dezastrului nuclear, din care să fie lichidată împărţirea lumii în bogaţi şi săraci şi care să asigure o deplină egalitate şi conlucrare intre toate popoarele, în scopul progresului lor economicosocial, al făuririi unei vieţi demne, civilizate pentru toate naţiunile“. Cronicar 2 România literară BRAŞOV • Asociaţia Scriitorilor din Braşov a organizat în amfiteatrul Bibliotecii judeţene o şezătoare literară în cadrul căreia s-au dezbătut unele din cele mai valoroase lucrări literare apărute in 1988 în edituri din întreaga ţară. Au participat la dezbateri : V. Copiu Cheatră, Ioan Ghica, Ludovic Henţiu, Mardare Mateescu şi Nicolae Stoe. IAŞI - Cenaclul literar „Junimea“ din Iaşi, in colaborare cu revista „Convorbiri literare“ şi „Muzeul de literatură română“, a organizat la „Casa Pogor“ cea de a 200-a şedinţă de lucru, în cei 13 ani de activitate de pină acum. Evenimentul a fost marcat printr-o expoziţiede carte la care au fost prezentate primele 30 de volume de poezie şi proză ale creatorilor formaţi şi debutaţi la cenaclul literar -Junimea“ (Nichita Danilov, Dorian Obreja, Lucian Vasiliu etc.). Au participat membri ai Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi şi un mare număr de membri ai cenaclurilor literare ieşene. CRAIOVA • Studioul de poezie al revistei „Ramuri", organizat în colaborare cu Teatrul Naţional din Craiova, a avut ca invitat pe scriitorul Mircea Ciobanu. Despre creaţia sa au vorbit : Patrel Berceanu, Gabriel Chifu, Romulus Diaconescu, şi Eugen Negriei A urmat un recital de versuri susţinut de actorii Emil Boroghină, Mirela Cioabă, Tudor Gheorghe, Tamara Popescu, Viorica Popescu, Cristian Rotaru. In încheiere a luat cuvîntul Mircea Ciobanu. • La Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea României“ din Craiova s-a desfăşurat, cu sprijinul Asociaţiei Scriitorilor, o manifestare literară, în cadrul căreia a fost prezentat un eseu despre receptarea lui Mihai Eminescu în cultura naţională şi universală (Ion Buzescu) şi s-au citit traduceri ale poemelor ■ eminesciene. Viața literară * Asociațiile scriitorilor Cenacluri literare • Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Constanţa a organizat o consfătuire a cercurilor şi cenaclurilor literare constănţene, consemnindu-se, cu acest prilej, realizările obţinute de poeţii, prozatorii, dramaturgii din localităţile de pe malul mării, in cadrul oferit de Festivalul Naţional „Cîntarea României". Conducătorii şi membrii cenaclurilor şi cercurilor literare prezenţi la consfătuire au subliniat sarcinile ce revin literaturii în lumina documentelor de partid, urmărindu-se a se folosi noi forme organizatorice pentru o mai bună coordonare a activităţii. Au luat cuvîntul Constantin Novac, redactor şef al revistei „Tomis“, Vasile Mirea, activist al Comitetului judeţean de partid, Ovidiu Dunăreanu, Florin Pietreami. • In cadrul primei reuniuni din noul sezon a cenaclului literar „Ramuri“, a fost prezentat un interesant medalion „Pindar", de lect. univ. dr. Emil Dumitraşcu de la Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova. In continuare, au citit din creaţiile lor şi au vorbit despre noua poezie şi proză românească Gabriel Chifu, Romulus Diaconescu, Ilarie Ilinoveanu, George Sorescu. Lucrările reuniunii au fost conduse de Marin Sorescu, secretarul Asociaţiei Scriitorilor din Craiova şi, totodată, conducătorul cenaclului. Intîlniri cu cititorii • A.I. Zăinescu, Valentin F. Mihăescu, Pan Izverna, Iulian Neacşu, Nicolae Georgescu, la cea de a XI-a şedinţă a cenaclului „Luceafărul“ ce a avut loc la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti ; Ion Aramă, Ioan Meitoiu, Radu Theodoru, Haralamb Zincă, la Cenaclul literar al scriitorilor militari profesionişti ; Toma George Maiorescu la Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea României“, din Reşiţa. • Nicolae Paul Mihail şi George Zarafu, redactor-şef al Editurii „Ion Creangă“, la Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea României“ şi la „Casa Pionierilor“ din Sinaia ; Livius Ciocârlie şi Cornel Ungureanu, la Cenaclul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara şi al revistei „Orizont" ; Octav Sargeţiu, la Casa de cultură „Fr. Schiller“ din Capitală. „Unitatea • In organizarea Academiei Republicii Socialiste România (Comisia de folclor), în sala prezidiului a avut loc sesiunea de comunicări cu tema „Unitatea culturii populare române“. Zilele Bibliotecii judeţene Dolj • Cea de a treia ediţie a „Zilelor Bibliotecii judeţene Dolj" dedicată aniversării a 80 de ani de activitate, a debutat cu expoziţiile de carte „Idei şi teze cuprinse in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din 29 aprilie 1988“, „Epoca Nicolae Ceauşescu — perioada de înflorire deplină a culturii româneşti", „Cartea, factor important de educaţie patriotică a oamenilor muncii". De asemenea, a avut loc simpozionul80 de ani de activitate publică cu cartea,in cadrul Fundaţiei „Aman“». In continuare, s-au desfăşurat mese rotunde, dezbateri, intîlniri cu cititorii privind promovarea valorilor literare româneşti în paginile revistei „Ramuri“ şi in lucrările realizate de Editura Scrisul Românesc. La manifestări au participat : Marin Sorescu, Gabriel Chifu, Romulus Diaconescu, Ovidiu Ghidirmic, Ilarie Hinoveanu, Florea Miu. culturii populare române” Au participat numeroşi cercetători, autori ai unor lucrări între care : Iordan Datcu — „Dora d’Istria şi cultura populară română“ ; George Muntean — „Literatura populară, expresie a Unităţii naţionale“ ; Alexandru Dobre — „Caracterul unitar al culturii populare române“ ; Alexandru Popescu — „Obiceiurile populare — mărturie a unităţii etno-culturale româneşti“. Lirismul convertit • PRESA cotidiană, aşa cum s-a spus in repetate rinduri, a fost şi este un spaţiui fertil de formare a tinerilor scriitori Se pot aduce elocvente exemple din literatura noastră şi cea universală iar dintre concluziile care se impun una este aceasta : talentul capătă contur maxim, energie internă, ştie a evita convenţionalul, gratuitatea, la impresionanta şcoală a realităţii imediate, mai exact spus, a observării complete a realităţii imediate. Ştefan Mitroi, reporter ieşind constructiv din şabloane, poet alegoricsentimental, debutează sub foste auspicii in valoroasa colecţie de proză scurtă a Editurii Eminescu*). Un debut lipsit de complexe, inegalităţile care apar ici-colo fiind nesemnificative. , Venind dintr-un spaţiu socio-cultural aparent inoperant, prin existenta lui atit de reliefată in opera lui Marin Preda, Zaharia Stancu și, intr-un anume fel, prin strania metaforă a lui *) Ștefan Mitroi, Războiul de după război, Editura Eminescu Dimitrie Stelaru, tinărul prozator optează pentru un urban bine constituit, de fapt pentru varietatea acestei situări, vizînd un anume concret al relaţiilor interumane. De fapt, totul se întimplă sub un pronunţat halou sufletesc, iar acest halou se urmăreşte pe sine dedublindu-se prin conştiinţa unei dezrădăcinări treptate, esenţiale. Apare astfel orizontul unei noi lumi, o lume a diverselor tranziţii. Formulînd simplu, curat, tinărul prozator, nu are decit de cîştigat in planurile atit de importante ale dezbaterii, ale rezolvării epice, ale firescului, ale credibilului. Mesajul are precizie, supleţe a fondului, atmosfera se conturează printr-o intimitate tinerească adîncă, reală Totul se întrupează intr-un naturalism atrăgător, intr-un lirism convertit cu măsură. Ca altădată Nicolae Velea în Poarta, Ştefan Mitroi este scriitorul debutant marcat puternic de Nostalgie, de tinereţea pe care o simte „iremediabil“ trecută. Personajul pleacă de undeva, vrea să ajungă undeva, rememorîndu-şi cu fascinaţie traseele. Trăiri Intense, nesuspendate, în care contemplaţia relevă scindarea din adevăr, din uitare, din conturările Eului. Luciditatea este un punct esenţial-dramatic al căutării de sine. Lumina şi Umbra, adevărul şi falsul perpetuu, afirmativul şi obscurul, polarizează meritoriu aspectul etic-literar al acestei afirmări artistice indiscutabile. „Revelion“, „Desăvirşirea“, „Proces cu uşile închise“ şi chiar „Războiul de după război“ stabilesc profilul unui scriitor de care literatura tînără are nevoie pe harta ei. Războiul de după război e o meditaţie care nu-şi inventă reperele, lirismul, sau eticul ei evoluează intr-o logică aparţinînd în mod fundamental resorturilor Realului, in care justificarea şi nejustificarea fac apel la conştiinţă prin simboluri de o pronunţată puritate şi inteligenţă temperamentală. Văd în această carte un fericit punct de pornire care necesită o deplasare calmă, pentru a se împlini ca drum al unei structuri deosebite, înzestrată autentic. Ioan Vieru SEMNAL • Georghe Mihai Zamfirescu — CORESPONDENŢA. Prefaţă, ediţie, note şi indice de Claudia Dimiu in seria „Documente literare“. (Editura Minerva, 236 p., 16 lei). • Tudor Teodorescu Branişte — SCANDAL. Roman. Ediţie îngrijită de Constantin Darie şi Paul Ion Teodorescu. (Editura Eminescu, 240 p„ 12 lei). • E. M. Cioran — ESEURI. Antologie, traducere şi cuvînt înainte de Modest Morariu. (Editura Cartea Românească, 328 p„ 17 lei). • Florenţa Albu — KILOMETRUL UNU IN CER. Versuri (Editura Cartea Românească, 110 p., 13 Iei). • Nicolae Liu — CĂLĂTORIE INTR-UN COSMOS INTERIOR. Versuri. (Editura Junimea, 62 p., 7,25 lei). • Paul Eugen Banciu — MUFLONUL. Roman, vol. II. (Editura Facla, 352 p„ 18,50 lei). • Valeriu Gorunescu — DRUMUL SPRE ZORI. Roman. (Editura Albatros, 312 p„ 13 lei). • Florin Bratu — ORA FANTASTICĂ. Versuri (Editura Eminescu, 61 p., 7,25 lei). • Ionel Chiru — TEMERARII. Note de călătorie. (Editura Militară, 176 p„ 7 lei). • Nina Ceranu — CIMPIE ÎNSORITA. Roman. (Editura Facla, 220 p„ 8,25 lei). • Iosif Lupulescu — ECHIPA DE FILMARE. Volum in colecţia „Proză o corţă contemporană“. (Editura Facla, 220 p„ 8,25 lei). • Ionel Dorofte — O INIMA DE REZERVA. Versuri. (Editura Junimea, 72 p„ 8 lei). • Eugen Evu — OMUL DE ZAPADA Sl OMUL DE CĂRBUNE. Versuri pentru cei mici. (Editura Ion Creangă, 50 p„ 4,75 lei). • T. Tihan — APROPIEREA DE IMAGINAR. Cronici și eseuri. (Editura Dacia, 190 p„ 11 lei). 0 Crăciun lonescu — ZILE FIERBINTI IN ORIENT. Publicistică. (Editura Politică, 412 p., 27 Iei). • Călin Gruia — MARIUCA. Povestire. (Editura Ion Creangă, 66 p„ 10 lei). 0 Marcel Mureşeanu — VIZIUNE CU PORUMBEI CALATORI. Versuri. (Editura Junimea, 80 p„ 8,25 lei). • Stelian Vasilescu — PUBLICIŞTI PRECURSORI AI MARII UNIRI. Studii si cercetări. (Editura Facla, 292 pe 17 Iei). • Lucian Pal — SUETE SI SEMNE. Venuri. (Editura Litera, 568 lei). Pentru o promptă reflectare a ultimelor apariţii în cadrul acestei rubrici, rugăm editurile si autorii să ne trimită exemplare de semnal.