România literară, ianuarie-martie 1989 (Anul 22, nr. 1-13)

1989-01-05 / nr. 1

Din 7 in 7 zile Vibrant apel la pace si colaborare ! RELEVIND marile izbinzi ce au îmbogăţit, in anul care s-a încheiat, ctitoriile României Socialiste. Mesajul de Anul Nou adresat întregului popor de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu cristalizează obiectivele mobilizatoare ale noii trepte ascendente a anului 1989. Concomitent, se face o judicioasă analiză a situaţiei internaţionale şi a perspectivelor sale de evoluţie. Cu­prinsul Mesajului de Anul Nou, precum şi cuvintările rostite la sfirşitul de an — cu prilejul felicitărilor adresate de şefii misiunilor diplomatice şi al urărilor tinerei generaţii — formează laolaltă un tablou unitar in care sunt sintetizate concluziile unei analize de o deosebită profunzime a principalelor procese şi ten­dinţe din lumea contemporană. O analiză riguros ştiin­ţifică prin spiritul de obiectivitate şi abordarea strict realistă a fenomenelor, prin sinceritatea, claritatea şi caracterul deschis al prospecţiunii politice, prin forţa mobilizatoare pe care o inspiră. Este adevărat că anul trecut a înregistrat unele as­pecte pozitive legate de Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază medie şi mai scurtă de acţiune, de progresele înregistrate în direcţia încetării unor con­flicte militare. Sunt, desigur, fapte reale care trebuie însă apreciate realist, în cadrul unor parametri poli­tici exacţi şi corecţi, fără exagerări şi euforii de natură să genereze iluzii false, demobilizatoare. Tocmai în acest spirit este făcută analiza cuprinsă în Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care porneşte de la necesitatea de a spune popoarelor adevărul şi numai adevărul, aşa cum este in realitate şi nu cum s-ar dori să fie în mod subiectiv. Căci numai pornindu-se de la realităţile concrete, de la adevărul faptelor se poate acţiona cu eficacitate spre a se obţine rezultate im­portante, necesare, efective. Există o deosebire radi­cală între optimismul verbal, gol de conţinut, bazat pe promisiuni sau simple aspiraţii şi acel optimism real şi robust promovat de preşedintele României şi care porneşte de la fapte, în lumina puternică a ade­vărului, pentru a îndemna la acţiune, la noi eforturi in vederea realizării unor progrese reale în înfăp­tuirea intereselor supreme ale omenirii. Astfel, în Mesaj se arată că in anul 1988 au avut loc evenimente importante şi schimbări profunde în ra­portul mondial de forţe, situaţia internaţională conti­nuă să se menţină complexă, contradictorie şi gravă. De aceea — după cum apreciază tovarăşul Nicolae Ceauşescu — nu se poate spune că 1988 a răspuns pe deplin aşteptărilor popoarelor. Este o apreciere vali­dată de fapte : lipsa de rezultate concrete, reale in tratativele de ansamblu privind noi acorduri asupra armelor nucleare, reducerea armelor convenţio­nale, continuarea experienţelor nucleare şi a mi­litarizării cosmosului, producerea unor noi ase­menea arme şi modernizarea celor existente, Incit capacităţile distructive ar depăşi împătrit pe cele înlăturate prin acordul încheiat. Nici in ce priveşte evoluţia economiei mondiale nu se poate face abstracţie de un şir de aspecte negative. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu relevă că situaţia ţărilor in curs de dezvoltare s-a înrăutăţit în 1988, că s-a instituit o realitate în care statele sărace subvenţio­nează pe cele bogate, că a continuat politica de inge­rinţe, exploatare şi spoliere, concomitent cu persisten­ţa unor flageluri ca şomajul, situaţia gravă a tineretu­lui, lipsa de locuinţe şi altele. Din toate acestea decurge concluzia subliniată cu toată puterea in Mesaj — şi anume că este greu de afirmat că s-a produs o schimbare radicală în viaţa Internaţională. Dar această concluzie se transformă, în mod dialectic, în premiza unei noi calităţi a luptei popoarelor pentru pace şi dezarmare, după cum apre­ciază preşedintele României Socialiste in Mesajul de Anul Nou. Să facem astfel incit in anul 1989 să se realizeze noi acorduri şi înţelegeri în problemele dezarmării, in pri­mul rînd pentru încheierea tratatului sovieto-american privind reducerea cu 50 la sută a armelor nucleare strategice ; să acţionăm cu toată fermitatea pentru oprirea oricăror experienţe nucleare, pentru folosirea Cosmosului numai şi numai în scopuri paşnice ; să facem totul pentru începerea tratativelor privind re­ducerea substanţială a armelor convenţionale, de re­ducere radicală a cheltuielilor militare ; să facem totul pentru lichidarea tuturor conflictelor pe cale paşnică, prin tratative, pentru începerea conferinţei internaţio­nale în problema Orientului Mijlociu, pentru soluţio­narea globală a problemelor subdezvoltării — iată vi­brante chemări adresate lumii de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Mesajul de Anul Nou. Acesta este izvorul mîndriei patriotice şi deplinei adeziuni a poporului român la apelul conducătorului său : ,.Adresăm tuturor statelor şi popoarelor lumii chemarea pentru întărirea colaborării în vederea reali­zării dezarmării şi asigurării păcii, pentru încheierea secolului al XX-lea cu înlăturarea definitivă a multor probleme grave şi complexe care preocupă omenirea, pentru a intra in mileniul al 3-lea cu o perspectivă mai bună, fără teama dezastrului nuclear, din care să fie lichidată împărţirea lumii în bogaţi şi săraci şi care să asigure o deplină egalitate şi conlucrare intre toate popoarele, în scopul progresului lor economico­­social, al făuririi unei vieţi demne, civilizate pentru toate naţiunile“. Cronicar 2 România literară BRAŞOV • Asociaţia Scriitorilor din Braşov a organizat în amfiteatrul Bibliotecii ju­deţene o şezătoare literară în cadrul căreia s-au dezbă­tut unele din cele mai va­loroase lucrări literare apă­rute in 1988 în edituri din întreaga ţară. Au participat la dezbateri : V. Copi­u Cheatră, Ioan Ghica, Ludo­vic Henţiu, Mardare Mate­­escu şi Nicolae Stoe. IAŞI - Cenaclul literar „Juni­mea“ din Iaşi, in colaborare cu revista „Convorbiri lite­rare“ şi „Muzeul de litera­tură română“, a organizat la „Casa Pogor“ cea de a 200-a şedinţă de lucru, în cei 13 ani de activitate de pină acum. Evenimentul a fost mar­cat printr-o expoziţie­­de carte la care au fost prezen­tate primele 30 de volume de poezie şi proză ale cre­atorilor formaţi şi debutaţi la cenaclul literar -Juni­mea“ (Nichita Danilov, Do­rian Obreja, Lucian Vasi­­liu etc.). Au participat mem­bri ai Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi şi un mare număr de membri ai cenaclurilor literare ieşene. CRAIOVA • Studioul de poezie al revistei „Ramuri", organizat în colaborare cu Teatrul Na­ţional din Craiova, a avut ca invitat pe scriitorul Mircea Ciobanu. Despre creaţia sa au vorbit : Patrel Berceanu, Gabriel Chifu, Romulus Di­­aconescu, şi Eugen Negriei A urmat un recital de versuri susţinut de acto­rii Emil Boroghină, Mirela Cioabă, Tudor Gheorghe, Tamara Popescu, Viorica Popescu, Cristian Rotaru. In încheiere a luat cuvîntul Mircea Ciobanu. • La Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea Româ­niei“ din Craiova s-a desfă­şurat, cu sprijinul Asocia­ţiei Scriitorilor, o manifes­tare literară, în cadrul că­reia a fost prezentat un eseu despre receptarea lui Mihai Eminescu în cultura naţională şi universală (Ion Buzescu) şi s-au citit tradu­ceri ale poemelor ■ emines­ciene. Viața literară * Asociațiile scriitorilor Cenacluri literare • Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă Constanţa a organizat o consfătuire a cercurilor şi cenaclurilor literare con­­stănţene, consemnindu-se, cu acest prilej, realizările obţinute de poeţii, prozato­rii, dramaturgii din locali­tăţile de pe malul mării, in cadrul oferit de Festivalul Naţional „Cîntarea Româ­niei". Conducătorii şi membrii cenaclurilor şi cercurilor li­terare prezenţi la consfă­tuire au subliniat sarcinile ce revin literaturii în lumi­na documentelor de partid, urmărindu-se a se folosi noi forme organizatorice pentru o mai bună coordo­nare a activităţii. Au luat cuvîntul Constantin Novac, redactor şef al revistei „To­mis“, Vasile Mirea, activist al Comitetului judeţean de partid, Ovidiu Dunăreanu, Florin Pietreami. • In cadrul primei reu­niuni din noul sezon a ce­naclului literar „Ramuri“, a fost prezentat un intere­sant medalion „Pindar", de lect. univ. dr. Emil Dumi­­traşcu de la Facultatea de Filologie a Universităţii din Craiova. In continuare, au citit din creaţiile lor şi au vorbit despre noua poezie şi proză românească Gabriel Chifu, Romulus Diaconescu, Ilarie Ilinoveanu, George Sorescu. Lucrările reuniunii au fost conduse de Marin Sorescu, secretarul Asociaţiei Scri­itorilor din Craiova şi, tot­odată, conducătorul cenaclu­lui. Intîlniri cu cititorii • A.I. Zăinescu, Valentin F. Mihăescu, Pan Izverna, Iulian Neacşu, Nicolae Geor­­gescu, la cea de a XI-a şedinţă a cenaclului „Lu­ceafărul“ ce a avut loc la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti ; Ion Aramă, Ioan Meitoiu, Radu Theo­­doru, Haralamb Zincă, la Cenaclul literar al scriito­rilor militari profesionişti ; Toma George Maiorescu la Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea României“, din Reşiţa. • Nicolae Paul Mihail şi George Zarafu, redactor-şef al Editurii „Ion Creangă“, la Centrul de cultură şi creaţie „Cîntarea României“ şi la „Casa Pionierilor“ din Si­naia ; Livius Ciocârlie şi Cornel Ungureanu, la Ce­naclul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara şi al revistei „Orizont" ; Octav Sargeţiu, la Casa de cultură „Fr. Schiller“ din Capitală. „Unitatea • In organizarea Acade­miei Republicii Socialiste România (Comisia de fol­clor), în sala prezidiului a avut loc sesiunea de comu­nicări cu tema „Unitatea culturii populare române“. Zilele Bibliotecii judeţene Dolj • Cea de a treia ediţie a „Zilelor Bibliotecii judeţene Dolj" dedicată aniversării a 80 de ani de activitate, a debutat cu expoziţiile de carte „Idei şi teze cuprinse in Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la şedin­ţa Comitetului Politic Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., din 29 aprilie 1988“, „Epoca Nicolae Ceauşescu — pe­rioada de înflorire deplină a culturii româneşti", „Car­tea, factor important de edu­caţie patriotică a oameni­lor muncii". De asemenea, a avut loc simpozionul­­80 de ani de activitate publică cu cartea,­in cadrul Fundaţiei „A­man“». In continuare, s-au­­ desfăşurat mese rotunde, dezbateri, intîlniri cu citito­rii privind promovarea va­lorilor literare româneşti în paginile revistei „Ra­muri“ şi in lucrările reali­zate de Editura Scrisul Ro­mânesc. La manifestări au partici­pat : Marin Sorescu, Gabriel Chifu, Romulus Diacones­cu, Ovidiu Ghidirmic, Ilarie Hinoveanu, Florea Miu. culturii populare române” Au participat numeroşi cer­cetători, autori ai unor lu­crări între care : Iordan Datcu — „Dora d’Istria şi cultura populară română“ ; George Muntean — „Lite­ratura populară, expresie a Unităţii naţionale“ ; Ale­xandru Dobre — „Caracte­rul unitar al culturii popu­lare române“ ; Alexandru Popescu — „Obiceiurile populare — mărturie a uni­tăţii etno-culturale româ­neşti“. Lirismul convertit • PRESA cotidiană, aşa cum s-a spus in repetate rinduri, a fost şi este un spaţiui fertil de formare a tineri­lor scriitori Se pot aduce elocvente exemple din literatura noastră şi cea universală iar dintre concluziile care se impun una este aceasta : talentul capătă contur maxim, energie internă, ştie a evita convenţionalul, gratuita­tea, la impresionanta şcoală a realităţii imediate, mai exact spus, a observării complete a realităţii imediate. Ştefan Mitroi, reporter ieşind cons­tructiv din şabloane, poet alegoric­­sentimental, debutează sub foste aus­picii in valoroasa colecţie de proză scurtă a Editurii Eminescu*). Un debut lipsit de complexe, inegalităţile care­­ apar ici-colo fiind nesemnifica­tive. , Venind dintr-un spaţiu socio-cultu­­ral aparent inoperant, prin existenta lui atit de reliefată in opera lui Marin Preda, Zaharia Stancu și, intr-un anu­me fel, prin strania metaforă a lui *) Ștefan Mitroi, Războiul de după război, Editura Eminescu Dimitrie Stelaru, tinărul prozator op­tează pentru un urban bine constituit, de fapt pentru varietatea acestei si­tuări, vizînd un anume concret al relaţiilor interumane. De fapt, totul se întimplă sub un pronunţat halou sufletesc, iar acest halou se urmăreşte pe sine dedublindu-se prin conştiinţa unei dezrădăcinări treptate, esenţiale. Apare astfel orizontul unei noi lumi, o lume a diverselor tranziţii. Formu­­lînd simplu, curat, tinărul prozator, nu are decit de cîştigat in planurile atit de importante ale dezbaterii, ale re­zolvării epice, ale firescului, ale cre­dibilului. Mesajul are precizie, supleţe a fondului, atmosfera se conturează printr-o intimitate tinerească adîncă, reală­ Totul se întrupează intr-un na­turalism atrăgător, intr-un lirism con­vertit cu măsură. Ca altădată Nicolae Velea în Poarta, Ştefan Mitroi este scriitorul debutant marcat puternic de Nostalgie, de ti­nereţea pe care o simte „iremediabil“ trecută. Personajul pleacă de undeva, vrea să ajungă undeva, rememorîn­­du-şi cu fascinaţie traseele. Trăiri In­tense, nesuspendate, în care contem­plaţia relevă scindarea din adevăr, din uitare, din conturările Eului. Lu­ciditatea este un punct esenţial-dra­­matic al căutării de sine. Lumina şi Umbra, adevărul şi falsul perpetuu, afirmativul şi obscurul, polarizează meritoriu aspectul etic-literar al aces­tei afirmări artistice indiscutabile. „Revelion“, „Desăvirşirea“, „Proces cu uşile închise“ şi chiar „Războiul de după război“ stabilesc profilul unui scriitor de care literatura tînără are nevoie pe harta ei. Războiul de după război e o meditaţie care nu-şi in­ventă reperele, lirismul, sau eticul ei evoluează intr-o logică aparţinînd în mod fundamental resorturilor Realu­lui, in care justificarea şi nejustifi­­carea fac apel la conştiinţă prin sim­boluri de o pronunţată puritate şi in­teligenţă temperamentală. Văd în această carte un fericit punct de por­nire care necesită o deplasare calmă, pentru a se împlini ca drum al unei structuri deosebite, înzestrată autentic. Ioan Vieru SEMNAL • Georghe Mihai Zam­­firescu — CORESPON­DENŢA. Prefaţă, ediţie, note şi indice de Claudia Dimiu in seria „Docu­mente literare“. (Editura Minerva, 236 p., 16 lei). • Tudor Teodorescu Branişte — SCANDAL. Roman. Ediţie îngrijită de Constantin Darie şi Paul Ion Teodorescu. (Editura Eminescu, 240 p„ 12 lei). • E. M. Cioran — ESEURI. Antologie, tra­ducere şi cuvînt înainte de Modest Morariu. (Edi­tura Cartea Românească, 328 p„ 17 lei). • Florenţa Albu — KILOMETRUL UNU IN CER. Versuri (Editura Cartea Românească, 110 p., 13 Iei). • Nicolae Liu — CĂ­LĂTORIE INTR-UN­ COS­MOS INTERIOR. Ver­suri. (Editura Junimea, 62 p., 7,25 lei). • Paul Eugen Banciu — MUFLONUL. Roman, vol. II. (Editura Facla, 352 p„ 18,50 lei). • Valeriu Gorunescu — DRUMUL SPRE ZORI. Roman. (Editura Alba­tros, 312 p„ 13 lei). • Florin Bratu — ORA FANTASTICĂ. Versuri (Editura Eminescu, 61 p., 7,25 lei). • Ionel Chiru — TE­MERARII. Note de că­lătorie. (Editura Mili­tară, 176 p„ 7 lei). • Nina Ceranu — CIM­­PIE ÎNSORITA. Roman. (Editura Facla, 220 p„ 8,25 lei). • Iosif Lupulescu — ECHIPA DE FILMARE. Volum in colecţia „Proză o corţă contemporană“. (Editura Facla, 220 p„ 8,25 lei). • Ionel Dorofte — O INIMA DE REZERVA. Versuri. (Editura Juni­mea, 72 p„ 8 lei). • Eugen Evu — OMUL DE ZAPADA Sl OMUL DE CĂRBUNE. Versuri pentru cei mici. (Editura Ion Creangă, 50 p„ 4,75 lei). • T. Tihan — APRO­PIEREA DE IMAGINAR. Cronici și eseuri. (Edi­tura Dacia, 190 p„ 11 lei). 0 Crăciun lonescu — ZILE FIERBINTI IN ORIENT. Publicistică. (E­­ditura Politică, 412 p., 27 Iei). • Călin Gruia — M­A­­­RIUCA. Povestire. (Edi­tura Ion Creangă, 66 p„ 10 lei). 0 Marcel Mureşeanu — VIZIUNE CU PORUM­BEI CALATORI. Versuri. (Editura Junimea, 80 p„ 8,25 lei). • Stelian Vasilescu — PUBLICIŞTI PRECUR­SORI AI MARII UNIRI. Studii si cercetări. (Edi­tura Facla, 292 pe 17 Iei). • Lucian Pal — SU­ETE SI SEMNE. Ven­­uri. (Editura Litera, 56­­8 lei).­­ Pentru o promptă reflectare a ultimelor apariţii în cadrul acestei rubrici, rugăm editurile si autorii să ne trimită exemplare de semnal.

Next