România literară, aprilie-iunie 1996 (Anul 29, nr. 13-25)

1996-04-03 / nr. 13

România literară Apare săp­tămînal sub egida Uniunii Scriitorilor Editor: Fundaţia România literară Director general Nicolae Manolescu 3-9 aprilie 1996 (Anul XXIX) 60 de ani de la naștere NICOLAE VELEA (pag. 3,10) Un poet român expresionist -Aron Cot­rus ttgp' pesta ora past 8 : »*•-'»* I de potrivnwl« (pag. 7) MIRCEA CĂRTĂRESCU In olandeză (pag. 14) VAMPIRII LINGUȘITORI (pag. 2) Reîntîlnire cu Naghib Mahfuz (pag. 14) J­Q A fi cult ÎN ANTICHITATEA europeană, oamenii culţi erau aceia care ştiau pe de rost poemele considerate clasice sau care aveau cunoştinţe despre natură şi lume, în general, cu alte cuvinte, filosofice. Evul Mediu a schimbat numai textele, nu şi definiţia omului cult, cunoştinţele de literatură religioasă (în primul rînd Biblia) le-au înlocuit pe cele păgîne, care vor fi regăsite odată cu vremea Renaşterii. Dar Renaşterea, la rîndul ei, a produs şi o altă modificare a definiţiei, cu mult mai importantă: de atun-ci datează identificarea omului cult cu omul citit. Ceea ce Mc­Luhan a numit-o Galaxia Gutenberg corespunde acestei noi perioade din istoria omenirii în care cultura coincide cu ti­parul. Nu e vorba de imprimerie pur şi simplu, ci de tot ce decurge din deprinderea scrisului şi a cititului pentru modul de a gîndi şi de a se exprima al majorităţii oamenilor. Două întrebări se tot pun în secolul nostru referitor la această accepţie a culturii pe care lumea modernă europeană o moşteneşte din Renaştere: dacă sfera culturii a rămas ace­eaşi şi dacă cititul şi scrisul continuă să joace rolul de altă­dată, înainte de război a existat o dispută cordială pe tema sferei culturii între Ion Barbu şi Camil Petrescu. Ion Barbu, matemati­cian de formaţie, credea că disciplinele umaniste nu mai pot pretinde în vremea noastră să epuizeze domeniul culturii. De ce ar fi considerat cult un om care a citit literatură sau filosofie, dar semianalfabet în fizică sau matematică, şi, în schimb, un fizician sau un matematician care n-au citit un roman în viaţa lor şi n-au idee de Kant trec de obicei drept inculţi? Renaşte­rea n-a limitat cultura la literatură, umanismul ei fiind cu mult mai cuprinzător. Dar specializările succesive din ultimele două sute de ani, făcînd imposibil enciclopedismul unui Leonardo, au deplasat treptat centrul de greutate al culturii de pe ştiin­ţele pozitive pe umanioare. Fizica ori matematica devenite şti­inţe, literatura şi filosofia au rămas stăpîne pe cultură. Acesta ar putea fi răspunsul cerut de Barbu. Nu e totuşi mai puţin ade­vărat că pare curios să consideri incult pe un biolog, eventual laureat al Nobelului, fiindcă nu ştie că Shakespeare a scris şi sonete sau fiindcă n-are nici cea mai mică idee de triada hege­liană. Şi, în acest caz, ce facem cu muzicienii, cu artiştii de toate felurile, actori sau cîntăreţi de operă? Nerezolvată rămîne şi a doua întrebare. Să fie oare de vină doar aroganţa umaniştilor contemporani - oameni ai cărţii - pentru faptul că întreaga cultură de tip mediatic (de la t.v. la casetele video) este în continuare socotită inferioară, “popu­lară” sau de consum? E greu de acceptat de către mulţi ideea că un om care a văzut toate filmele, dar n-a citit nici o carte, merită consideraţia unui om cult. Şi totuşi! Cultura cinemato­grafică nu poate fi scoasă din sfera culturii, chiar dacă “supor­tul” ei este imaginea vizuală şi nu cuvîntul. în S.U.A. se poartă de ani buni o bătălie contra canoanelor, cu alte cuvinte, contra normelor şi criteriilor culturale pe care se bazează civilizaţia modernă. Adversarii canoanelor clasice afirmă că însăşi noţi­unea de cultură trebuie schimbată. Cînd bătălia va lua sfîrşit, vom şti, în funcţie de învingător, dacă eu, care am citit o mie de cărţi (mai toate, de literatură), voi mai conta ca un om cult sau dacă va trebui să cedez titlul altora, a căror casă e tape­tată cu videocasete în loc de cărți sau care recunosc de la pri­mele note o anumită piesă de rock (autor, înregistrare, album, tot tacîmul), așa cum recunosc eu o anumită poezie de la pri­mele versuri. EDITORIAL eU 'Kir­yoze Trtutole&co.

Next