România literară, octombrie-decembrie 2009 (Anul 41, nr. 39-52)

2009-10-02 / nr. 39

Poezii de Alexandru Muşina p.8 România literară Fundaţiei ANONIMUL Apart sub egida Uniunii Scriitorilor din România 2 octombi­e 2009 (Anul XLI). 32 pagini, 4 lei Interviurile României literare Alexandru Zub despre condiţia istoricului p. 16-17 Antonio Olinto evocat de Micaela Ghiţescu p.23 EDITORIAL de Nicolae Manolescu 5.O.S. „Memoria* După cum cititorii noştri au aflat deja, ,Memoria. Revista gândirii arestate­ este pe cale să-şi înceteze apariţia din cauza lipsei fondurilor. După douăzeci de ani de la primul număr, când redactor-şef fondator era regretatul Banu Rădulescu, scriitor şi medic, care petrecuse şase ani în închisorile comuniste, într-un interviu emoţionant din­­Observator cultural­, Micaela Ghiţescu, aceea care a preluat conducerea revistei acum zece ani, cu trei ani de închisoare la activ ea însăşi, relatează dificilul parcurs al publicaţiei. Concepută şi tipărită prin voluntariat, ,Memoria­ a avut o vreme sprijinul Ministerului Culturii şi al Departamentului pentru românii de pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe, în 2007 şi 2008, a primit bani de la A.F.C.N., în 2009 însă, în mod inexplicabil, n-a întrunit punctajul necesar, deşi revista rămăsese aceeaşi. Aşa că a dispărut de pe lista de subvenţii. Criteriile de selecţie nu-mi sunt cunoscute. Ştiu însă că birocraţia face, chiar şi atunci când A.F.C.N. finanţează o publicaţie sau alta,ca banii să vină atât de târziu, încât să nu poată fi cheltuiţi rezonabil, mai mult, să trebuiască să plăteşti mai întâi şi să prezinţi facturile spre decontare, ceea ce este o absurditate, în condiţiile în care revistele solicită sumele cu pricina tocmai fiindcă nu le au.Pentru mine e un mister nu doar faptul că sumele diferă considerabil de la un an la altul, fără ca totuşi fondul total alocat să difere, dar şi de ce aceeaşi publicaţie e considerată corespunzătoare într-un an şi necorespunzătoare într-altul, deşi nu şi-a schimbat nici profilul, nici periodicitatea, nici calitatea. Şi ce criterii pot duce la prezenţa pe listă a cinci publicaţii de design şi arhitectură (una, cel puţin, somptuoasă ca aspect, aşa­dar, nu de tot săracă, restul departe de însemnătatea­­Memoriei­) şi la absenţa unora care sunt unice în genul lor, precum :Revista de filosofie­, de exemplu. Sunt cu atât mai uimit, cu cât din comisia de evaluare şi din comisia de contestaţii fac parte intelectuali cunoscuţi şi cunoscători ai vieţii publicistice. Mă întreb pe ce temei au lăsat .Memoria­ pe din afară. Le pot oferi nu unul, ci mai multe pentru a o fi inclus. E vorba, înainte de orice, de singura revistă consacrată, scrie chiar pe ea, ,gândirii arestate" din timpul comunismului. Cele câteva zeci de numere tipărite din 1990 reprezintă arhiva cea mai impresionantă şi dureroasă a închisorilor româneşti dintre 1948 şi 1989. Documentele, mărturiile, imaginile, hărţile publicate sunt printre cele mai concludente şi înspăimântătoare dovezi pentru caracterul criminal şi ilegitim al comunismului denunţat în­­Raportul Tismăneanu'.'Memoria" s-a adresat în toţi aceşti ani nu doar celor care au trăit pe pielea lor grozăviile comunismului sau celor care le-au auzit din gura părinţilor lor, dar şi celor mai tineri de astăzi care sunt pe cale să-şi piardă memoria. Am propus cândva celor în drept ca revista să fie achiziţionată de Ministerul Culturii şi expediată în şcoli. Onor ministerul a preferat să externalizeze A.F.C.N. şi să continue să aloce bani, mulţi, puţini după posibilităţi trecând sarcina pe umerii una intelectuali independenţi. Şi care găsesc, iată, de cuviinţă că nu e nevoie de­­Memoria­. Tot ce pot eu însumi să fie este să propun conducerii Uniunii Scriitorilor, dar nu înainte de alegerile din 23 noiembrie, să caute mijlocul de a o finanța, ca și pe altele, dacă tot este cel mai mare și cel mai sărac holding de presă din România. ■

Next