România Pitorească, 1987 (nr. 1-12)

1987-01-01 / nr. 1

2­ ­--------------------------------------------------­ROMÂNIA PITOREASCĂ REVISTĂ LUNARĂ EDITATĂ DE MINISTERUL TURISMULUI POP SIMION redactor şef IUSTIN MORARU redactor şef adjunct CORNEL BOZBICI secretar responsabil de redacţie HOLLDWS IN­­OUIUMI EDIŢII ALE REVISTEI ÎN LIMBILE ENGLEZĂ, GERMANĂ ŞI FRANCEZĂ Redacţia: Str. Gabriel Peri nr. 8 Bucureşti, sector 1 cod 70 148, telefon 59 74 74 Preţul unui abonament este de 15 lei pe trei luni, 30 lei pe 6 luni şi 60 lei pe un an Cititorii din străinătate se pot abona prin ROM­­PRESFILATELIA — sec­torul import-export-presă P.O. Box 12 201, telex 10376, Bucureşti, Calea Griviţei nr. 64—66. COPERTA I: Fluturi de iarnă... Fotografie de NATALIA DUMITRU Prezentarea grafică: CORNEL CATANA Tiparul executat Bi­la Comb. poligrafic „Casa Scînteii" Bucureşti Preţul unui exemplar: 5 lei ! V. La începutul lui decembrie, la hote­lul Parc din Bucureşti a avut loc o conferinţă de presă, în cadrul căreia firma „Cedok prezenta oferta ceho­slovaca de turism pentru anul 1987 tI» prim plan, un traseu clasic Praga (cu inestimabilele ei monumente istorice si de arta) — Brno (cu marile sale tir­­guri internaţionale, cu splendidele castele din împrejurimi şi cu lantul de peşteri vizitabile din Carstul morav) — Bratislava (cu panorama Dunării, cu vechile sale clădiri si excepţiona­lele muzee). Un alt circuit interesat urmeaza sa se desfăşoare prin Cehia de Sud, de-a lungul Jiului .Vltava, cu vizitarea unor castele şi a unor muzee deosebite O noutate o constituie tra­seu­ de 17 zile, care include cele mai atractive locuri turistice din Cehoslo­vacia. Mai sîntem poftiţi la celebr­­e staţiuni balneare Karlovy Vary, Ma­rianske Lazne sau Piestany Şi sa nu uitam R.S. Cehoslovaca are patru­ parcuri naţionale, peste 30 de rezer­vaţii naturale, dar şi nenumărate par­curi de vînatoare sau tihnite lacuri şi heleştee pentru pescuitul sportiv. Nu­cleele istorice a circa 50 de oraşe au fost declarate rezervaţii arhitectonice iar cele mai frumoase dintre ceti* O carte aşteptată de toată lumea: ALMANAHUL TURISTIC ’87 editat de revista ■ ROMÂNIA PITOREASCĂ In curînd, la chioş­curile de difuzare a presei din întreaga ţară ALMANAHUL TURISTIC ’87 2500 de cetăţi şi castele — cu inti­­noare şi mobilier de mare valoare sunt accesibile marelui public Muze­ele (numai in Cehia sunt peste 400) deţin adevărate comori de arta, iar viaţa culturală este bogată şi intensa, sa amintim, de pilda, tradiţionalul fes­tival muzical internaţional „Primăvara la Praga" Chiar şi un tur gastronomic (la care, fireşte, nu va lipsi vestita bere cehoslovaca) se anunţă extrem de interesant Dar­ mai sunt şi alte ar­gumente pentru o vizita în R.S Ce­hoslovaca, pe care le veţi descoperi singuri, din clipa in care veţi deveni oaspeţii marii agenţii de turism ..Ce­dok", în zilele de 12—13 decembrie 1986 au avut loc, în Bucureşti, lucrările se­siunii ştiinţifice „Turismul românesc pe coordonatele dezvoltării intensive şi creşterii calităţii". Organizata de Ministerul Turismului, Institutul Cen­tral de Cercetări Economice şi Insti­tutul de Economia Comerţului Inte­rior şi a Turismului aceasta com­plexa dezbatere interdisciplinara s-a înscris in rindul manifestărilor ocazio­nate de sărbătorirea a 50 de ani de la înfiinţarea O . T. şi a 15 ani de cer­cetare economica in turism Sesiunea s-a desfăşurat în plen şi pe secţiuni („Modernizare şi dezvoltare şi „Cali­tatea serviciilor şi­­ eficienţa econo­mica"), fiind prezentate 35 de comu­nicări, aparţinînd specialiştilor din 14 instituţii centrale şi judeţene, care au abordat domenii dintre cele mai va­riate, aducînd în prim plan cercetările privind căile de dezvoltare a turismu­lui românesc • La Muzeul satului şi de arta populara s-au deschis expozi­ţiile „Runcu — un sat din Gorj" şi „Zadra in arta maramureşană". In ca­drul manifestărilor dedicate celor mai pitoreşti zone etnofolclorice din ţara, aici a avut loc întilnirea „fiilor Mara­mureşului", la care au participat nu­meroşi oameni de cultura şi arta ori­ginari din „nordul cel mai de nord" precum şi reprezentanţi ai folclorului maramureşan • Pe traseele foarte circulate din Bucegi (este vorba de rutele Piatra Arsa — Peştera, Babele — Peştera, Piatra Arsa — Peştera prin Cocora, Virful cu Dor — Padina pe Lăptuci) s-au refăcut marcajele şi s-au îndesit stilpii de semnalizare, astfel ca aceştia se găsesc doar la 25 m unul de altul O excelentă masura in vederea prevenirii rătăcirilor • De la Ion Furtună, şeful Secţiei de transport pe cablu Braşov, aflam situ­aţia „vehiculelor aeriene" destinate turismului montan. Sunt în funcţiune 10 telecabine (trei în Poiana Braşov, una la Sinaia şi una la Buşteni), 10 telescaune (unul la Braşov, doua la Predeal, doua la Sinaia, două la Borsa, unul pe Paring unul la Bilea si unul la Vatra Dornei). 20 de tele­­schiuri; capacitatea de transport a acestor ..uri aeriene carpatine — care totalizează peste 36 km este de 15 715 turişti pe ora • Iubitorii schiului e bine sa stie ca intre Babele si Peştera, STC­ Braşov a amenajat o noua şi excelenta piftie Lungimea ei — 3000 m, diferenţa de nivel — 587 m • intr-o singură vara cabana Scro­­poasa a devenit cea mai frumoasă casa de adapost de pe valea Ialomi­­ţei Ea a fost supusa unor ample lu­crări de renovare şi modernizare. Gheorghe Raduica de la O J.T Dîm­boviţa ne informează ca un sprijin de­osebit pentru refacerea acestei ca­bane l-a dat Combinatul de lianţi şi azbociment; intre O.J.T. şi combinat exista un contract charter, prin care se asigura un număr de locuri în ca­bana muncitorilor cimentişti care contribuie direct la gospodărirea ca­banei unde oficiază, de o viaţa, în funcţia de cabanier, Ion Ştefan, un om daruit muntelui • De la Luca Ion, cabanier la Gura Diham — lingă Buş­teni — aflăm ca odaia cu începutul anului 1987 cei ce vor veni aici vor găsi surprize plăcute: cabana veche de 40 de locuri complet moder­nizată, s-a construit şi o noua cabana cu o capacitate de 70 de locuri şi s­-au făcut pe toată valea Cerbului o serie de lucrări de protecţie a mediu­lui, de organizare plăcută a sejurului pentru turiştii automobilişti care vin, prin tradiţie, să campeze în acest loc de mare frumuseţe de la poalele Ca­­rab­iianului. • Clubul turistic „Plaiuri româneşti" din Bucureşti a organizat, sub egida F.R.T.A. şi cu sprijinul Mi­nisterului Turismului, al C M R E F.S (comisia de turism) şi al revistei „Ro­mânia­­pitorească" un concurs de dia­pozitive la care au participat 40 de concurenţi. Cei peste 300 de specta­tori au urmărit în jur de 1400 de dia­pozitive întaţişind imagini din frumu­seţile patriei noastre. Juriul a acordat premiul Ministerului Turismului Szas Adrian, premiul revistei „Roma­nia pitoreasca" — Mihaela Maxim, premiul juriului — Mircea Kasargian premiul clubului „Plaiuri româneşti Claudiu Cazan; premiul de popula­ritate Duşiţa Neuman; premiul I Mircea Datcu; premiul II — Gheorghe Neuman; premiul III -- Nataşa Colo­­colnicov. • Acelaşi club a mai organi­zat sub egida Consiliului Municipal Bucureşti pentru Educaţie Fizica si Sport şi cu sprijinul Ministerului Tu­rismului şi al F.R.T . o acţiune dedi­cata aniversarii a 50 de ani de la in fi­inţarea ONT şi 38 de ani de la ab­solvirea primei şcoli de ghizi din Ro­mânia. Cu aceasta ocazie cercetăto­rul ştiinţific Şerban Dragomirescu a facut vernisajul unei expoziţii de cărţi poştale ilustrate, fotografii, pliante, insigne, cărţi, reviste şi afişe repre­zentând momente din istoria turismu­lui. Evenimentul s-a bucurat de o asistenţa numeroasa care a avut pri­lejul sa urmărească şi un spectacol artistic de poezie şi cîntece de munte, susţinut de cercurile turistice ..Apo­­dis" al Liceului de m­atematica-fizica nr. 1 Piteşti şi „Condorul" de la Uzina Tractorul Braşov • Cooperativa „Sporul" din Bucureşti (str. Gabro­veni nr. 4, sector 3 cod 79881) oferă o serie de noutăţi celor ce practica sporturile de munte: fermoare mo­derne, robuste, cu o mare fiabilitate, care se pot folosi la canadiene, bluze de vint, pantaloni, rucsacuri, pelerine de ploaie, apărători de zapadă pentru bocanci, saci de dormit, corturi, pulo­văre, genţi de voiaj etc Aceste fer­moare se pot executa în orice lun­gime­­ şi în orice culoare Comen­zile pentru livrarea lor se fac pe adresa de mai sus a cooperativei Sporul — clienţii din Bucureşti putîn­­du-le ridica de la una dintre unităţile sale, iar cei din provincie le pot primi la domiciliu, plata făcindu-se con­­tra-ramburs • O veste de ultima ora care va bucura mult pe alpinişti, speologi, dek­aplanişti şi alţi sportivi ai muntelui, întreprinderea de avioane Bucureşti produce în serie carabi­niere, multaşteptatele carabiniere Ci­­teva date tehnice despre acest produs atît de cautat: carabiniera este dintr-un dulai de o reţeta speciala, are o greutate de 70 gr şi rezista, pe axa mare, la o tracţiune de 220 kilo­­grame-forţa Asociaţiile sportive, clu­burile şi cercurile de turism speolo­gic, deltaplanism, orientare turistica iahting, surfing etc pot obţine astfel de carabiniere printr o comandă fermă ce se trimite pe adresa între­prinderii de avioane Bucureşti, bd fi­cusului 44 sector 1. • incepînd cu a doua jumătate a lunii ianuarie ITHRB va organiza in fiecare duminică, trenuri speciale spre Predeal Plecarea din Gara de Nord la ora 7 dimineaţa, întoarcerea in Capitală la 20 Trenurile au mers de rapid şi fac opriri la Sinaia şi Buş­teni. Grupurile de excursionişti vor fi insoţite de ghizi specializaţi în drume­ţii montane Mulţumim tuturor cititori­lor şi colaboratorilor revis­tei noastre, care ne-au tri­mis scrisori şi telegrame de felicitare cu prilejul Anului Nou. CARTEA DE TURISM. Semnalam cititorilor noştri cîteva din ultimele cărţi aparute la Editura Sport-Turism: Lumea ca oraş (Volumul II din „Oraşe infidele ). Pop Simion. • Zona etnografica Maramureş. Mihai Dancuş. col „Zone etnografice" • Munţii Piatra Craiului, I Dunareanu col. „Munţii noştri" • Porolissum, Nicolae Gudea, colecţia „Monumente şi muzee" • Padiş — Cetăţile Ponorului, Dorel Săsăna, Mariana Sa­suna, col „Albumul" • Zona etnografică Chioar, Sabin Samnelie, colec­­ţia „Zone etnografice“ • Cimpulung, Manole Bivol, Mircea Constanti­­nescu, Ştefan Trambaciu, col „Albumul" • Pe urmele lui Grigorescu, Valentin Ciuca, col „Pe urmele lui • între două oceane, Radu Enes­­cu • Imaginea României prin călători (vol II), Dan Lazarescu • Ghidul staţiunilor balneoclimatice din România (Ediţia a I­I-a revăzută şi adau­­gita), Liviu Munteanuu, Constantin Stoicescu, Ludovic Grigore • Călă­tori şi exploratori, Nicolae Lascu • Compuneri libere pe ilustrate, Eu­gen Lumezianu • Relieful in continuă transformare, Nicolae Josan • Lalele şi electronică, Pavel Suian,

Next