România Viitoare, 1945. iulie-septembrie (Anul 2, nr. 158-234)
1945-07-01 / nr. 158
Anul II. No. 158 Preţul 25 Lei Duminecă 1 Iulie 1945 Abonamente: 600 lei pe lună, 1700 lei pe Vien, 6900 lei pe an Întreprinderi, Instituţii şi de sprijin 15000 lei pe an Director: Prof. Univ. Dr. Mihai Kernbach Redactor responsabil: Cornel Refeţan Redacţia: Sibiu, Str. Regina Maria No. 23, Telefon 432 Administratia: Sibiu, Str. Avram Iancu No. 5 Charta Naţiunilor Unite Odată cu terminarea războiului din Europa împotriva hitlerismului, a trecut pe primul plan al preocupărilor internaţionale importanta chestiune a asigurării păcii prin crearea unui solid şi eficace instrument de securitate internaţională. Nenumăratele discuţii duse în jurul celor mai variate probleme la conferinţa de la San Francisco, au avut drept urmare semnarea Chartei securităţii omenirii din partea reprezentanfilor celor 50 de naţiuni unite. Spre deosebire de fosta Ligă a Naţiunilor de la Geneva, care a fost de la început falimentară din cauza lipsei unui instrument capabil să prevină sau să zădărnicească agresiunea vreunei naţiuni, actualul plan de securitate mondială cuprins în Charta Naţiunilor Unite va dispune de un stat major militar şi de o armată comună a marilor puteri aliate, aşadar de un instrument de constrângere care va fi în stare să asigure liniţtea ţi prosperitatea popoarelor. Mai trebue remarcată încă o deosebire de mare impurteantă dintre actuala organizaţie internaţională pentru securitate ţi cea din trecut. In timp ce din Liga Naţiunilor lipseau două dintre cele mai mari puteri, U. R. S. S. şi Statele Unite, astăzi tocmai acestea au susţinut mai puternic necesitatea constituirii acestui important organism. Să ne amintim numai de declaraţiile Mareşalului Stalin asupra hotărîrilor luate de către conferinţa de la Dumbarton Oaks: „A câştiga războiul împotriva Germaniei înseamnă a înfăptui o mare operă. Insă a câştiga războiul nu însemnează a se asigura popoarelor pacea. Sarcina nu este numai de a se câştiga războiul, dar şi a face cu neputinţă repetarea unei noui agresiuni ţi a unui nou război, dacă nu pentru totdeauna, cel puţin pentru o bună bucată de vreme". Iar în altă parte Mareşalul Stalin referindu-se direct la necesitatea creării unei organizaţii speciale pentru apărarea păcii şi asigurarea securităţii, a spus: „Pentru aceasta în afară de dezarmarea completă a naţiunilor agresoare, mai există încă un mijloc: a se crea o organizaţie specială pentru apărarea păcii şi asigurarea securităţii, organizaţie compusă din reprezentanţii naţiunilor pacifice, şi a se pune la dispoziţia organelor conducătoare ale acestei organizaţii o cantitate minimă necesară de forţe armate indispensabile pentru a preveni agresiunea". Asupra necesităţii şi importanţei asigurării păcii pe baza unei organizaţii internaţionale de securitate s-au pronunţat în acelaş sens şi reprezentanţii celorlalte mari puteri. D. Truman, preşedintele Statelor Unite, cu ocazia semnării Chartei Nafiunilor Unite pentru securitate, în discursul său, printre altele a spus: „Charta Nafiunilor Unite este dedicată realizărilor şi menţinerii drepturilor şi libertăţilor omeneşti fundamentale", iar referindu-se la conferinţa de la San Francisco, a spus: „Această conferinţă îţi datoreşte succesul în mare parte faptului că d-voastră afi avut ferm întipărit în minte obiectivul principal; a stabili o Chartă a păcii". Toate declaraţiile făcute în jurul acestui vast plan de organizare a păcii şi asigurare a securităţii, gravitează în jurul aceluiaş scop: împiedecarea unui nou războiu. In acest sens s'a exprimat d. Gromijko, ambasadorul U. R. S. S. în Statele Unite, în discursul final în şedinţa plenară finală a conferinţei de la San Francisco, spunând: „Simt fericit de a nota că, in sforţările sale, delegaţia sovietică a găsit înţelegere şi sprijin din partea numeroaselor altor delegaţiuni cari participă la această conferinţă. Nici nu se putea întâmpla altfel. Pot poatele reprezentate la această conferinţă urmăresc un scop comun. Să împiedece un nou război. In concluzie, aş voi să-mi exprim convingerea că prezenta conferinţă a Naţiunilor Unite va intra în Istoria omenirii ca imul dintre cele mai remarcabile evenimente şi că sforţările noastre vor da rezultate pozitive pentru toate popoarele paşnice din lume, cari au suportat atât de multe lipsuri şi suferinţe, din cauza focului aprins de Germania hitleristă.“ Fără îndoială că marile eforturi ce le depun toate popoarele iubitoare de libertate ca să creeze un instrument viu pentru apărarea păcii şi asigurarea securităţii, au plecat dintr'un proces de adâncă conştiinţă umană a reprezentanţilor marilor puteri, determinat de dezastrele şi nenorocirile fără pereche în istorie aduse asupra omenirii de criminala aventură hitleristă. Şi trebue să avem convingerea că naţiunile paşnice ale lumii vor învinge. 2 1993. Pr®e&iu! r*miei constituţii franceze va fi prezentat adunării consultative vp@$te trei siPtăswinl PARIS, 30. — Viaţa politică internă este deosebit de animată. Pe primul plan al atenţiei generale stau congresul naţional al partidului comunist şi consultările generalului de Gaulle cu leaderii tuturor partidelor şi grupărilor mişcării de rezistenţă, în vederea alcătuirii proectului pentru o nouă Constituţie. La şedinţa de azi a Congresului partieului Comunist, d. Henry Lozeray, membru al Adunării Consultative, a susţinut necesitatea unei politici democratice faţă de colonii. Dificultăţile întâmpinate de francezi în nordul Africei, a spus d-sa, nu au fost numai o consecinţă a influenţelor streine, ci au fost şi rezultatul lipsei de unitate în ceea ce priveşte problemele de politică externă ale Franţei“. In cadrul aceleaşi şedinţe, deputatul Etienne Fayon a adus un cald elogiu generalissimului Stalin. Consultările în vederea alcătuirii pspectului de constituţie au început câteva zile. Marţi, Generalul de Gaulle a avut întrevederi cu preşedintele Consiliului Naţional al Rezistenţei şi secretar general al Confederației Generale a Muncii Louis Saillant cu leaderul socialist Leon Blum, cu leaderul R. colin și cu leaderul conservator Louis Marin. Un distins oaspete sovietic a sosit în Bucureşti » Miercuri 27 iunie a. c. a sosit în Bucureşti, locţiitorul Comisarului Poporului pentru comerţul exterior al Uniunii Sovietice, d. A. Dimitrievici Krutikov. D. Krutikov este însoţit de o delegaţie de experţi. Sosirea în Bucureşti este în legătură cu realizarea acordului de colaborare economică între România şi Uniunea Sovietică. SITUAŢIA AGRICOLA IN TARA După rapoartele sosite la Ministerul Agriculturii, întâia praşilă s'a terminat aproape pretutindeni şi este în curs praşila a doua. S'a cosit lucerna şi în bună parte trifoiul, se mai cosesc fâneţele naturale. Secerarea rapiţei este aproape terminată. In judeţele de câmpie s'a început secerarea secarei. In restul ţării, secerarea păioaselor nu a început încă. ARESTAREA LUI TISSO ŞI A COMPLICILOR LUI LONDRA, 30. — Postul de radio cehoslovac a anunţat că Stefan Tisso fost prim ministru quisling al Slovaciei, şi miniştrii Sano Mach şi Torh, se află actualmente deţinuţi la Pilsen, de unde în scurtă vreme vor fi aduşi la Bratislava, pentru a fi remişi în mâinele autorităţilor cehe. CONTROLUL ITALIAN SE VA EXTINDE PESTE TOATA ITALIA ÎNCEPÂND CU LUNA SEPTEMBRIE WASHINGTON, 30. — Generalul Joseph McNamey, comandantul su- Erem adjunct al forţelor armate din Mediterana, a anunţat joi la Washington că toată Italia, poate numai cu excepţia regiunilor Bolzano şi Veneţia’ Juliană va fi redată controlului italian, începând din luna Septembrie. Interviewat acordat de d. dr. Petre Groza Preşedintele Consiliului de Miniştrii, corespondentului serviciului „Ultimele Ştiri“ de la radio Moscova „Graiul Nou, ziarul direcţiunii politice de front al Armatei Roşii, publică un interesant interview acordat de d. dr. Petru Groza, prim-ministru al României, corespondentului serviciului „Ultimele Știri" de la radio Moscova, în legătură cu Congresul general al Frontului Plugarilor şi cu activitatea politică desfășurată de această organizație. Redăm un fragment din acest interview: „ Linia politică de până acum a Frontului Plugarilor, a declarat Primul Ministru, a mers paralel cu linia politică a Partidului Comunist din România. Partidul Comunist apără Interesele proletariatului, iar noi apărăm interesele ţărănimii muncitoare. In lupta noastră mai ales în ceea ce priveşte Reforma Agrară, am avut un rezultat practic preţios. Ţărănimea a înțeles că trebue să lupte pentru , îmbunătăţirea situaţiei sale în unire cu proletariatul. Fără sprijinul muncitorilor, ţăranii nu vor putea niciodată să iasă din mizerie şi ignorantă, înfăptuind Reforma Agrară am dat ţăranului pământ, dar aceasta e puţin; trebue să învăţăm pe ţăran să lucreze bine acest pământ. Nu vrem ca ţăranii care până acum au fost robii moşierilor, să devină robii propriului lor pământ. Vrem să ridicăm ţărănimea la cea mai înaltă treaptă de desvoltare, vrem să facem din țăran un om de cultură și din gospodăria rurală o gospodărie industrială cu o înaltă productivitate. Aceste sarcini mari nu le putem îndeplini fără sprijinul proletariatului și al Partidului Comunist. Toate acestea se vor oglindi în programul nostru politic. Mareşalul Stalin, generalisim al Uniunii Sovietice MOSCOVA, 30. — După cum anunță postul de radio Moscova, d. Kalinin, Preşedintele Presidiumului Sovietului Suprem al Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice, a conferit titlul de GENERALISIM AL UNIUNII SOVIETICE MAREŞALULUI STALIN IOSIF VISSARIONOVICS