România Viitoare, 1945. iulie-septembrie (Anul 2, nr. 158-234)

1945-07-01 / nr. 158

Anul II. No. 158 Preţul 25 Lei Duminecă 1 Iulie 1945 Abonamente: 600 lei pe lună, 1700 lei pe Vi­en, 6900 lei pe an έntreprinderi, Instituţii şi de sprijin 15000 lei pe an Director: Prof. Univ. Dr. Mihai Kernbach Redactor responsabil: Cornel Refeţan Redacţia: Sibiu, Str. Regina Maria No. 23, Telefon 432 Administratia: Sibiu, Str. Avram Iancu No. 5 Charta Naţiunilor Unite Odată cu terminarea războiului din Europa împotriva hitlerismului, a tre­cut pe primul plan al preocupărilor internaţionale importanta chestiune a asigurării păcii prin crearea unui solid şi eficace instrument de securitate in­ternaţională. Nenumăratele discuţii du­se în jurul celor mai variate probleme la conferinţa de la San Francisco, au avut drept urmare semnarea Chartei securităţii omenirii din partea repre­­zentanfilor celor 50 de naţiuni unite. Spre deosebire de fosta Ligă a Na­ţiunilor de la Geneva, care a fost de la început falimentară din cauza lipsei unui instrument capabil să prevină sau să zădărnicească agresiunea vreunei naţiuni, actualul plan de securitate mondială cuprins în Charta Naţiunilor Unite va dispune de un stat major militar şi de o armată comună a ma­­­­rilor puteri aliate, aşa­dar de un in­strument de constrângere care va fi în stare să asigure liniţtea ţi prospe­ritatea popoarelor. Mai treb­ue remar­cată încă o deosebire de mare im­­purteantă dintre actuala organizaţie in­ternaţională pentru securitate ţi cea din trecut. In timp ce din Liga Naţiu­­nilor lipseau două dintre cele mai mari puteri, U. R. S. S. şi Statele Uni­te, astăzi tocmai acestea au susţinut mai puternic necesitatea constituirii a­­cestui important organism. Să ne a­­mintim numai de declaraţiile Mareşa­lului Stalin asupra hotărîrilor luate de către conferinţa de la Dumbarton Oaks: „A câştiga războiul împotriva Germa­niei înseamnă a înfăptui o mare ope­ră. Insă a câştiga războiul nu însem­nează a se asigura popoarelor pacea. Sarcina nu este numai de a se câştiga războiul, dar şi a face cu neputinţă repetarea unei noui agresiuni ţi a unui nou război, dacă nu pentru tot­deauna, cel puţin pentru o bună bu­cată de vreme". Iar în altă parte Ma­reşalul Stalin referindu-se direct la ne­cesitatea creării unei organizaţii spe­ciale pentru apărarea păcii şi asigu­rarea securităţii, a spus: „Pentru a­­ceasta în afară de dezarmarea com­pletă a naţiunilor agresoare, mai exi­stă încă un mijloc: a se crea o orga­nizaţie specială pentru apărarea păcii şi asigurarea securităţii, organizaţie compusă din reprezentanţii naţiunilor pacifice, şi a se pune la dispoziţia or­ganelor conducătoare ale acestei or­ganizaţii o cantitate minimă necesară de forţe armate indispensabile pentru a preveni agresiunea". Asupra necesităţii şi importanţei asi­gurării păcii pe baza unei organizaţii internaţionale de securitate s-au pro­nunţat în acelaş sens şi reprezentanţii celorlalte mari puteri. D. Truman, pre­şedintele Statelor Unite, cu ocazia semnării Chartei Nafiunilor Unite pen­tru securitate, în discursul său, printre altele a spus: „Charta Nafiunilor Unite este dedicată realizărilor şi menţinerii drepturilor şi libertăţilor omeneşti fun­damentale", iar referindu-se la confe­rinţa de la San Francisco, a spus: „A­­ceastă conferinţă îţi datoreşte succe­sul în mare parte faptului că d-voastră afi avut ferm întipărit în minte obiec­tivul principal; a stabili o Chartă a păcii". Toate declaraţiile făcute în ju­rul acestui vast plan de organizare a păcii şi asigurare a securităţii, gravi­tează în jurul aceluiaş scop: împiede­carea unui nou războiu. In acest sens s'a exprimat d. Gromijko, ambasado­rul U. R. S. S. în Statele Unite, în dis­cursul final în şedinţa plenară finală a conferinţei de la San Francisco, spu­nând: „Simt fericit de a nota că, in sfor­ţările sale, delegaţia sovietică a găsit înţelegere şi sprijin din partea nume­roaselor altor delegaţiuni cari parti­cipă la această conferinţă.­­ Nici nu se putea întâmpla altfel. Po­­t poatele reprezentate la această confe­­­­rinţă urmăresc un scop comun. Să îm­piedece un nou război. In concluzie, aş voi să-mi exprim con­vingerea că prezenta conferinţă a Na­ţiunilor Unite va intra în Istoria ome­nirii ca imul dintre cele mai remarca­bile evenimente şi că sforţările noas­tre vor da rezultate pozitive pentru toate popoarele paşnice din lume, cari au suportat atât de multe lipsuri şi suferinţe, din cauza focului aprins de Germania hitleristă.“ Fără îndoială că marile eforturi ce le depun toate popoarele iubitoare de libertate ca să creeze un instru­ment viu pentru apărarea păcii şi asi­gurarea securităţii, au plecat dintr'un proces de adâncă conştiinţă umană a reprezentanţilor marilor puteri, deter­minat de dezastrele şi nenorocirile fără pereche în istorie aduse asupra omenirii de criminala aventură hitle­­ristă. Şi trebue să avem convingerea că naţiunile paşnice ale lumii vor în­vinge. 2 1993. Pr®e&iu! r*miei constituţii franceze va fi prezentat adunării consultative vp@$te trei siPtăswinl PARIS, 30. — Viaţa politică internă este deosebit de animată. Pe primul plan al atenţiei generale stau congre­sul naţional al partidului comunist şi consultările generalului de Gaulle cu leaderii tuturor partidelor şi grupări­lor mişcării de rezistenţă, în vederea al­cătuirii proectului pentru o nouă Con­stituţie. La şedinţa de azi a Congresului par­tie­­ului Comunist, d. Henry Lozeray, membru al Adunării Consultative, a susţinut necesitatea unei politici de­mocratice faţă de colonii. Dificultă­ţile întâmpinate de francezi în nordul Africei, a spus d-sa, nu au fost numai o consecinţă a influenţelor streine, ci au fost şi rezultatul lipsei de unitate în ceea ce priveşte problemele de po­litică externă ale Franţei“. In cadrul aceleaşi şedinţe, deputatul Etienne Fayon a adus un cald elogiu generalissimului Stalin. Consultările în vederea alcătuirii p­spectului de constituţie au început­­ câteva zile. Marţi, Generalul de Gaulle a avut întrevederi cu preşedintele Consiliu­lui Naţional al Rezistenţei şi secre­tar general al Confederației Generale a Muncii Louis Saillant cu leaderul socialist Leon Blum, cu leaderul R. colin și cu leaderul conservator Louis Marin. Un distins oaspete so­vietic a sosit în Bucureşti » Miercuri 27 iunie a. c. a sosit în Bu­cureşti, locţiitorul Comisarului Poporu­lui pentru comerţul exterior al Uniunii Sovietice, d. A. Dimitrievici Krutikov. D. Krutikov este însoţit de o delegaţie de experţi. Sosirea în Bucureşti este în legătură cu realizarea acordului de colaborare economică între România şi Uniunea Sovietică. SITUAŢIA AGRICOLA IN TARA După rapoartele sosite la Ministerul Agriculturii, întâia praşilă s'a terminat aproape pretutindeni şi este în curs praşila a doua. S'a cosit lucerna şi în bună parte trifoiul, se mai cosesc fâneţele naturale. Secerarea rapiţei este aproape termi­nată. In judeţele de câmpie s'a început secerarea secarei. In restul ţării, sece­rarea păioaselor nu a început încă. ARESTAREA LUI TISSO ŞI A COMPLICILOR LUI LONDRA, 30. — Postul de radio ce­hoslovac a anunţat că Stefan Tisso fost prim ministru quisling al Slovaciei, şi miniştrii Sano Mach şi Torh, se află ac­tualmente deţinuţi la Pilsen, de unde în scurtă vreme vor fi aduşi la Bra­tislava, pentru a fi remişi în mâinele autorităţilor cehe. CONTROLUL ITALIAN SE VA EXTINDE PESTE TOATA ITALIA ÎNCEPÂND CU LUNA SEPTEMBRIE WASHINGTON, 30. — Generalul Joseph McNamey, comandantul su- E­rem adjunct al forţelor armate din Mediterana, a anunţat joi la Washing­ton că toată Italia, poate numai cu excepţia regiunilor Bolzano şi Veneţia’­­ Juliană va fi redată controlului italian,­­ începând din luna Septembrie. Interviewat acordat de d. dr. Petre Groza Preşedintele Consiliului de Miniştrii, corespondentului serviciului „Ultimele Ştiri“ de la radio Moscova „Graiul Nou, ziarul direcţiunii po­litice de front al Armatei Roşii, pu­blică un interesant interview acordat de d. dr. Petru Groza, prim-ministru al României, corespondentului servi­ciului „Ultimele Știri" de la radio Mos­cova, în legătură cu Congresul gene­ral al Frontului Plugarilor şi cu acti­vitatea politică desfășurată de această organizație. Redăm un fragment din acest interview: „ Linia politică de până acum a Fron­tului Plugarilor, a declarat Primul Mi­nistru, a mers paralel cu linia politică a Partidului Comunist din România. Partidul Comunist apără Interesele proletariatului, iar noi apărăm intere­sele ţărănimii muncitoare. In lupta noastră mai ales în ceea ce priveşte Reforma Agrară, am avut un rezultat practic preţios. Ţărănimea a înțeles că trebue să lupte pentru , îmbunătăţirea situaţiei sale în unire cu proletariatul. Fără sprijinul munci­torilor, ţăranii nu vor putea niciodată să iasă din mizerie şi ignorantă, înfăptuind Reforma Agrară am dat ţăranului pământ, dar aceasta e puţin; trebue să învăţăm pe ţăran să lucreze bine acest pământ. Nu vrem ca ţăra­nii care până acum au fost robii mo­şierilor, să devină robii propriului lor pământ. Vrem să ridicăm ţărănimea la cea mai înaltă treaptă de desvoltare, vrem să facem din țăran un om de cultură și din gospodăria rurală o go­spodărie industrială cu o înaltă pro­ductivitate. Aceste sarcini mari nu le putem în­deplini fără sprijinul proletariatului și al Partidului Comunist. Toate acestea se vor oglindi în pro­gramul nostru politic. Mareşalul Stalin, generalisim al Uniunii Sovietice MOSCOVA, 30. — După cum anunță postul de radio Moscova, d. Kali­nin, Preşedintele Presidiumului Sovietului Suprem al Uniunii Republicelor Socialiste Sovietice, a conferit titlul de GENERALISIM AL UNIUNII SO­VIETICE MAREŞALULUI STALIN IOSIF VISSARIONOVICS

Next