România Viitoare, 1945. octombrie-decembrie (Anul 2, nr. 235-307)
1945-10-02 / nr. 235
Anul II — Nr. 235 ROMANIA VIITOARE Accelerarea executării reformei agrare şi alte importante hotărîri — Comunicatul dat de Preşedenţia Consiliului de Miniştri — In vederea desăvârşirii programului care stă la baza acţiunilor sale, guvernul a luat în cercetări în mai multe şedinţe rezultatele obţinute până azi în administraţia şi gospodărie ţării şi în urma desbaterlor care au avut loc s’a hotărît: Consolidarea situaţiei financiare şi economice prin executarea noului program în curs de elaborare care va fi adus la cunoştinţa generală. Accelerarea executării reformei agrare prin înfiinţare în fiecare plasă a unei comisiuni de control având drept preşedinte un magistrat sau avocat al Statului şi drept membru preotul, agronomul cel mai vechiu în grad al plăşii şi doi delegaţi ai îndreptăţiţilor la împroprietărire din plasă. Comisiile de control au drept misiune să cerceteze toate contestaţiile care s’au făcut atâ de îndreptăţiţi la împroprietărire cât şi a proprietarilor, împotriva hotărîrii comitetului de plasă. In cazul când au aplicat greşit legea pentru reforma agrară, comisiunea de control exercită prin delegaţie atribuţiunile Ministerului Agricultu■ rii şi Domenilor, cercetând şi soluţionând fiecare contestaţie, făcând aplicarea pre-scripţiunilor legii agrare şi având apoi comisiunea de plasă să se conforme hotărîrilor luate. Comisiunile de plasă sunt obligate să execute aceste hotărîri. Neexecutarea lor va fi considerată drept abuz de putere şi va fi sancţionată potrivit legilor penale în vigoare. Revizuirea întregului aparat de Stat în vedere înlăturării tuturor elementelor necorespunzătoare. Lagărele se vor desfiinţa. Se vor tria toţi deţinuţii actuali reţinându-se numai cei ce urmează a fi deferiţi justiţiei şi care vor fi transferaţi în aresturile preventive precum şi contravenienţii la legile economice pentru care se vor organiza coloane de muncă, încadrarea întregului aparat de stat într-o severă disciplină. Extinderea în toate comunele rurale și urbane a comitetelor de coordonare îndeplinind misiunea de organ de constatare pentru satisfacerea intereselor locale și regionale. Miniștrii răspunzători vor lua imediat măsurile necesare pentru executarea acestor hotărîri. In curând C.F.R.-iştii din Sibiu vor avea un spital propriu Ei cer concursul Primăriei, Chesturei şi Prefecturei Scriam într’un articol mai vechiu publicat în ziarul nostru, că este absolut necesar de a se înfiinţa un spital propriu instituţiei CFR din localitate pentru a veni în ajutorul marelui bloc ceferist din raza Sibiului. Iată că lucrările au început să se lumineze în această problemă. Ceferiştii vor avea în curând un spital al lor. Delegaţii sindicatului CFR Sibiu au început de mult colindul, bătând când la o uşă când la alta, pentru a obţine realizarea acestui mare deziderat ceferist, dorit cu mulţi ani în urmă. Acum pe vremuri grele sindicatul CFR începe să-şi arate puterea lui de binefacere înfăptuind ceea ce cu mulţi ani înainte nu s’ar fi putut face, cu mai multă uşurinţă. De aceea vechiul luptător ceferist Bărăscu Ioan, preşedintele sindicatului, secondat în această acţiune de secretarul sindicatului, d. Miulescu Alexandru, preşedintele comitetului de fabrică dela Mişcare, d. Begu Dumitru, subşeful staţiei Sibiu şi de preşedintele comitetului de fabrică dela Atelierul de Zonă, d. Zorea Gheorghe, au început să ducă tratativele de rechiziţionare a locurilor necesare, cerând părerea în această acţiune unora dintre cei mai indicaţi medici. Spitalul va avea toate secţiile necesare, ca: medicală, radiologie, chirurgie, maternitate, ginecologie, nas, gât şi urechi, dermato-venerică şi stomatologie operativă. De pe acum s a cerut concursul d-lor medici mai jos notaţi car să ia conducerea secţiilor medicale, fiecare în specialitatea sa. Asfel ca specialist stomatolog va fi d. Dr. Vasiescu Vasile, asistent universitar, ginecolog-mamo, d. Dr. Antal Alexadru, asistent universitar, secţia chirurgie va fi supravegheată de d. Dr. Spătaru Titu, asistent universitar, şi d. Dr. Ursu Livici, asistent universitar, va îndeplini funcţia de internist radiolog. Pentru acest motiv şi pentru ca locurile să nu mai întârzie multă vreme sindicatul CFR roagă şi cere concursul Primăriei, Chesturei şi Prefecture!. » In sfârşit, pe bună dreptate, o bună parte dintre ceferişti vor răsufla de acum mai uşuraţi. Vor avea şi ei spifitul lor, ceea ce îi va scuti de desele plecăciuni făcute acolo unde erau nevoiţi să apeleze când sănătatea lor sau a familiilor lor era ameninţată, deşi erau în drept să o facă. Micul dispensar ce îndeplineşte deocamdată această sarcină grea de asistenţă medicală, va fi uşurat de greutăţile care îi împovărează răspunderea, rămânându-i doar misiunea de circumscripţie şi post de prim ajutor medical. Dar şi ceferiştii ne vor mai fi nevoiţi mereu să-şi dea obolul din modestul lor salariu când nevoia îi ducea pe la „Spitalul Public". De multe ori m-am reţinut să nu scriu numele celui care a jecmănit pe bietul ceferist, care deşi avea toate drepturile de spitalizare gratuită nu era tratat până când — din informaţii precise — nu-i făcea vizită la domiciliu unde trebuia să obţină deslegarea internării lui în spital, în schimbul unei sume de bani. Cea ce m'a oprit a fost teama ca cei care urmau să cerşească mila serviciilor sale nu vor mai găsi îndurarea atotputernicului şi astfel sănătatea lor se va agrava, fiind lăsată pe planul al doilea. Timpul însă nu e trecut. In curând cei care erau invitaţi să îndure şi să tacă până acum, vor rupe zăgazul tăcerii lor şi vor arăta pe aceia care puneau mai presus interesele lor personale, decât interesele de ajutorare ale celor mulţi şi necăjiţi drămuind vieaţa după greutatea pungii. Acestea le-am spus în mod cu totul particular. Din punct de vedere al bucătăriei ceferiste asigur însă, pe această cale, pe toţi ceferiştii, că marele greu a trecut şi opera care a fost începută va fi dusă la bun sfârşit. Ceferiştii nu vor mai fi nevoiţi să-şi plătească medicamentele şi consultaţiile, iar pentru cei în stare mai gravă se va găsi un pat pentru a le uşura suferinţele fizice dintre cele 120 pe care le va avea spitalul. Pe lângă o anexă pentru tuberculoşi, o parte din muncitorii ceferişti se vor recrea fiziceşte într-un preventoriu special amenajat într-una din regiunile cele mai frumoase. Să privim cu încredere pe conducătorii noştri şi să nu-i cruţăm pe acei care, acuzi ca şi în trecut, ne boico- tează. 1 cinii Scânteia. Ilustrata revistă săptămânală Comentariile postului de radio Moscova ■mBBBBBmnBEBBHBnHBBBOBBBBnHnSRBBHnBiBDBl Să stăm de vorbă despre „bănueli“ Editorialul ziarului Pravda publică cu titlul de mai sus un articol referitor la blocul Apusean şi la politica urmată de anumite ţări europene împotriva Rusiei Sovietice. Presa engleză face mare caz de anumite lucruri. Suntem învinuiţi nici mai mult nici mai puţin că noi ruşii suntem nişte oameni bănuitori şi această caracterizare se resfrânge asupra poporului întreg. Să mergem puţin înapoi la Locarno, unde d. Austin Chamberlain era tare emoţionat în momentul semnării păcii. Iar d. Briand a sărit şi a îmbrăţişat pe d-na Chamberlain de bucurie. Jubilau, însă acest pact era îndreptat împotriva Rusiei Sovietice. Să ne amintim şi de alte timpuri, de faimosul pact a celor patru, să ne amintim de Muenchen când ziarele engleze cu litere groase strigau în gura mare despre „pacea în Europa". Imi amintesc de „Populaire" şi de discursul lui Leon Blum, acelaşi Blum care vorbeşte astăzi despre familia apuseană. Au fost şi sunt nemulţumiţi de atitudinea noastră? Dar noi spuneam adevărul. De aceea este şi justificată vigilenţa noastră de astăzi. Noi vedeam limpede ce însemna Muenchenul şi ce primejdie pentru omenire era politica dusă de guvernele occidentale de atunci. Când Hitler a pornit războiul de agresiune împotriva statelor mici şi a URSS, bănuelile ruse s-au confirmat. Şi acum suntem acuzaţi de bănueli. Dar să vorbim câteva cuvinte despre blocul apusean, despre care ziarele engleze şi mai ales franceze fac atâta caz. Blocul acesta compus din Anglia, Franţa, Belgia, Olanda şi alte state este îndreptat împotriva URSS-ului. Nu există decât o singură cale în politica internaţională de azi: colaborarea între Naţiunile Unite care poartă răspunderea faţă de toate popoarele lumii pentru organizarea şi menţinerea păcii mondiale. Dar politica acestor domni se bazează ea însăşi pe neîncredere. Vina nu trebue căutată la vecini, cum fac ziarele engleze. Politica URSS-ului a fost şi este clară: politica de luptă şi distrugere a fascismului. Să nu ne jucăm cu cuvântul pace. Căci nu pe împrăştierea forţelor care au luptat pentru victorie putem organiza această pace. Celor care ne acuză de „bănueli", răspundem, să dea dovadă ei însăşi de mai puţină suspiciune şi mai multă încredere în politică. Voi obligaţi popoarele să ia drumul neîncrederii şi duşmăniei care au permis agresorilor să ducă la crâncenul război mondial şi acest lucru a fost posibil datorită faptului că forţele erau neunite. La vigilenţă nu vom renunţa, fiindcă ar însemna să renunţăm la însuşi principiul securităţii mondiale care se sprijină pe democraţie. Centres® de bacalaureat sesiunea Octombrie BUCUREŞTI. 30. — Ministerul Educaţiei Naţionale a stabilit următoarele centre pentru comisiile examenului de bacalaureat teoretic pentru băeţi şi fete, care vor începe Vineri 12 octomvrie 1945, dimineaţa. INSPECTORATUL ŞCOLAR REGIONAL ALBA-IULIA Corn. Nr. 3 Alba-lulia. Localul lie. teoretic fete. Dau examen: liceul de băeţi şi fete Alba-lulia, lie. băeţi Aiud, lie. rom. cat. Alba-lulia, lie. băeţi şi fete Blaj şi lie. băeţi şi fete Turda. Corn. Nr. 4 Sibiu. Localul lie. „Gh. Lazăr". Dau examen: lie. „Gh. Lazăr şi „Domniţa Ileana" Sibiu, lie. Dumbrăveni, lie. băeţi şi fete Sighişoara, lie. băeţi Orăştie, lie. băeţi Petroşani, lie. Făgăraş, lie. băeţi Brad, lie. băeţi şi fete Deva. INSPECTORATUL ŞCOLAR REGIONAL ROMAN CLUJ Corn. Nr. 25 Cluj. Localul lie. „Gh. Bariţiu". Dau examen: lie. băeţi şi fete Cluj, Gherla, Dej, Năsăud, Bistriţa, Tg.Mureş şi Baia Mare. Corn. Nr. 26 Oradea. Localul lie. „Em. Gojdu". Dau examen: lic. băeţi şi fete Oradea, Simleul Silvaniei, Careţi Meri, Satu Mare şi Sighet. Corn. Nr. 27 Cluj. Localul lie. reformat băeţi. Dau examen elevii şi elevele liceelor teoretice de băeţi şi fete cu limba de predare maghiară din întreaga regiune. Ziarul ."România Viitoare" vă informează corect şi rapid cu cele mai noi ştiri din lumea întreagă- Citiţi zilnic România Viitoare PAGINA 3 CINEMATOGRAFE CORSO. — Deschiderea stagiunii 1945—1946 cu primul film din seria premierelor americane: „S’a întâmplat in Alger". Jurnal de actualităţi. CAPITOL. — O grandioasă premieră cehă cu fermecătoarea vedetă Lida Baarova. Cel mai reuşit film al ei: „Fiorii Tinereţii". APOLLO. — In deschderea stagiunii de toamnă cea mai mare realizare a studiourilor Warner Bros: „Viața lui Emile Zola". în interpretarea celui mai celebru actor Paul Muni. RIO. — Miercuri, 26 Septemvrie a. c. și în zilele următoare delicioasa comedie sentimentală: „Castelul împrumutat". In rolurile principale: Clara Tolnai — Ida Túrai — Vaszary Piri — Rajnai — Kabos — Harkai. Reprezentaţiile încep: In fiecare zi dela 4,30, 6 şi 7,30 seara. Duminecă şi sărbătorile şi dela ora 3 ora. CINEMA CORSO Telefon 511 Deschiderea stagiunii 1945 —1946 cu primul film din serin PREMIERELOR AMERICANE S’a întâmpla! în Alger Fala producţiei Anglo-Americane Film vorbit In 3 limbi diferite Jurnal de actualităţi Reprezentaţie încep la ora 5 p. m.