România Viitoare, 1945. octombrie-decembrie (Anul 2, nr. 235-307)

1945-10-02 / nr. 235

Anul II — Nr. 235 ROMANIA VIITOARE Accelerarea executării refor­mei agrare şi alte importante hotărîri — Comunicatul dat de Preşedenţia Consiliului de Miniştri — In vederea desăvârşirii programului care stă la baza acţiunilor sale, guvernul a luat în cercetări în mai multe şedinţe rezultatele obţinute până azi în adminis­traţia şi gospodărie ţării şi în urma des­­baterlor care au avut loc s’a hotărît: Consolidarea situaţiei financiare şi eco­­nomice prin executarea noului program în curs de elaborare care va fi adus la cunoştinţa generală. Accelerarea execută­­rii reformei agrare prin înfiinţare în fie­care plasă a unei comisiuni de control având drept preşedinte un magistrat sau avocat al Statului şi drept membru­ preo­tul, agronomul cel mai vechiu în grad al plăşii şi doi delegaţi ai îndreptăţiţilor la împroprietărire din plasă. Comisiile de control au drept misiune să cerceteze toate contestaţiile care s’au făcut atâ de îndreptăţiţi la împroprietărire cât şi a proprietarilor, împotriva hotărîrii comi­tetului de plasă. In cazul când au apli­cat greşit legea pentru reforma agrară, comisiunea de control exercită prin dele­gaţie atribuţiunile Ministerului Agricultu­­■ rii şi Domenilor, cercetând şi soluţionând fiecare contestaţie, făcând aplicarea pre-scripţiunilor legii agrare şi av­ând apoi comisiunea de plasă să se conforme ho­­tărîrilor luate. Comisiunile de plasă sunt obligate să execute aceste hotărîri. Ne­­executarea lor va fi considerată drept a­­buz de putere şi va fi sancţionată potri­vit legilor penale în vigoare. Revizuirea întregului aparat de Stat în vedere înlăturării tuturor elementelor necorespunzătoare. Lagărele se vor desfiinţa. Se vor tria toţi deţinuţii actuali reţi­­nându-se numai cei ce urmează a fi defe­riţi justiţiei şi care vor fi transferaţi în aresturile preventive precum şi contra­venienţii la legile economice pentru care se vor organiza coloane de muncă, încadrarea întregului aparat de stat într-o severă disciplină. Extinderea în toate comunele rurale și urbane a comitetelor de coordonare în­deplinind misiunea de organ de con­statare pentru satisfacerea intereselor locale și regionale. Miniștrii răspunzători vor lua imediat măsurile necesare pentru executarea aces­tor hotărîri. In curând C.F.R.-iştii din Sibiu vor avea un spital propriu Ei cer concursul Primăriei, Chesturei şi Prefecturei Scriam într’un articol mai vechiu pu­blicat în ziarul nostru, că este absolut necesar de a se înfiinţa un spital pro­priu instituţiei CFR din localitate pen­tru a veni în ajutorul marelui bloc cefe­rist din raza Sibiului. Iată că lucrările au început să se lu­mineze în această problemă. Ceferiştii vor avea în curând un spital al lor. Dele­gaţii sindicatului CFR Sibiu au început de mult colindul, bătând când la o uşă când la alta, pentru a obţine realizarea acestui mare deziderat ceferist, dorit cu mulţi ani în urmă. Acum pe vremuri grele sindicatul CFR începe să-şi arate puterea lui de binefacere înfăptuind ceea ce cu mulţi ani înainte nu s’ar fi putut face, cu mai multă uşurinţă. De aceea vechiul luptător ceferist Bărăscu Ioan, preşedintele sindicatului, secondat în această acţiune de secretarul sindicatului, d. Miulescu Alexandru, pre­şedintele comitetului de fabrică dela Mişcare, d. Begu Dumitru, subşeful sta­ţiei Sibiu şi de preşedintele comitetului de fabrică dela Atelierul de Zonă, d. Zorea Gheorghe, au început să ducă tra­­tativele de rechiziţionare a locurilor ne­cesare, cerând părerea în această acţiune unora dintre cei mai indicaţi medici. Spitalul va avea toate secţiile necesare, ca: medicală, radiologie, chirurgie, ma­ternitate, ginecologie, nas, gât şi urechi, dermato-venerică şi stomatologie opera­tivă. De pe acum s a cerut concursul d-lor medici mai jos notaţi car să ia conduce­rea secţiilor medicale, fiecare în specia­litatea sa. Asfel ca specialist stomatolog va fi d. Dr. Vasiescu Vasile, asistent uni­versitar, ginecolog-mamo, d. Dr. Antal Alexadru, asistent universitar, secţia chirurgie va fi supravegheată de d. Dr. Spătaru Titu, asistent universitar, şi d. Dr. Ursu Livici, asistent universitar, va îndeplini funcţia de internist radiolog. Pentru acest motiv şi pentru ca locu­rile să nu mai întârzie multă vreme sin­dicatul CFR roagă şi cere concursul Primăriei, Chesturei şi Prefecture!­. » In sfârşit, pe bună dreptate, o bună parte dintre ceferişti vor răsufla de acum mai uşuraţi. Vor avea şi ei spi­­fitul lor, ceea ce îi va scuti de desele plecăciuni făcute acolo unde erau ne­voiţi să apeleze când sănătatea lor sau a familiilor lor era ameninţată, deşi erau în drept să o facă. Micul dispensar ce îndeplineşte deocamdată această sar­cină grea de asistenţă medicală, va fi uşurat de greutăţile care îi împovă­rează răspunderea, rămânându-i doar misiunea de circumscripţie şi post de prim ajutor medical. Dar şi ceferiştii ne vor mai fi nevoiţi mereu să-şi dea obolul din modestul lor salariu când nevoia îi ducea pe la „Spitalul Public". De multe ori m-am reţinut să nu scriu numele celui care a jecmănit pe bietul ceferist, care deşi avea toate drepturile de spitalizare gratuită nu era tratat până când — din informaţii pre­cise — nu-i făcea vizită la domiciliu unde trebuia să obţină deslegarea in­ternării lui în spital, în schimbul unei sume de bani. Cea ce m'a oprit a fost teama ca cei care urmau să cerşească mila servicii­lor sale nu vor mai găsi îndurarea atotputernicului şi astfel sănătatea lor se va agrava, fiind lăsată pe planul al doilea. Timpul însă nu e trecut. In curând cei care erau invitaţi să îndure şi să tacă până acum, vor rupe zăgazul tă­cerii lor şi vor arăta pe aceia care pu­neau mai presus interesele lor perso­nale, decât interesele de ajutorare ale celor mulţi şi necăjiţi drămuind vieaţa după greutatea pungii. Acestea le-am spus în mod cu totul particular. Din punct de vedere al bucătăriei ceferiste asigur însă, pe această cale, pe toţi ceferiştii, că marele greu a trecut şi opera care a fost începută va fi dusă­­ la bun sfârşit. Ceferiştii nu vor mai fi nevoiţi să-şi plătească medicamentele şi consultaţiile, iar pentru cei în stare mai gravă se va găsi un pat pentru a­ le uşura suferinţele fizice dintre cele 120 pe care le va avea spitalul. Pe lângă o anexă pentru tuberculoşi, o parte din muncitorii ceferişti se vor recrea fiziceşte într-un preventoriu special amenajat într-una din regiunile cele mai frumoase. Să privim cu încredere pe conducă­torii noştri şi să nu-i cruţăm pe acei­­ care, acuzi ca şi în trecut, ne boico-­­ tează. 1 ­­ cin­ii Scânteia. Ilustrata revistă săptămânală Comentariile postului de radio Moscova ■mBBBBBmnBEBBHBnHBBBOBBBBnHnSRBBHnBiBDBl Să stăm de vorbă despre „bănueli“ Editorialul ziarului Pravda publică cu titlul de mai sus un articol referitor la blocul Apusean şi la politica urmată de anumite ţări europene împotriva Rusiei Sovietice. Presa engleză face mare caz de anu­mite lucruri. Suntem învinuiţi nici mai mult nici mai puţin că noi ruşii sun­tem nişte oameni bănuitori şi această caracterizare se resfrânge asupra po­porului întreg. Să mergem puţin înapoi la Locarno, unde d. Austin Chamberlain era tare emoţionat în momentul semnării păcii. Iar d. Briand a sărit şi a îmbrăţişat pe d-na Chamberlain de bucurie. Jubilau, însă acest pact era îndreptat împotriva Rusiei Sovietice. Să ne amintim şi de alte timpuri, de faimosul pact a celor patru, să ne a­­mintim de Muenchen când ziarele en­gleze cu litere groase strigau în gura mare despre „pacea în Europa". Imi amintesc de „Populaire" şi de discur­sul lui Leon Blum, acelaşi Blum care vorbeşte astăzi despre familia apu­seană. Au fost şi sunt nemulţumiţi de atitudinea noastră? Dar noi spuneam adevărul. De aceea este şi justificată vigilenţa noastră de astăzi. Noi vedeam limpede ce însemna Muenchenul şi ce primejdie pentru omenire era politica dusă de guvernele occidentale de a­­tunci. Când Hitler a pornit războiul de agresiune împotriva statelor mici şi a URSS­, bănuelile ruse s-au confirmat. Şi acum suntem acuzaţi de bănueli. Dar să vorbim câteva cuvinte despre blocul apusean, despre care ziarele engleze şi mai ales franceze fac atâta caz. Blocul acesta compus din Anglia, Franţa, Belgia, Olanda şi alte state este îndreptat împotriva URSS­-ului. Nu există decât o singură cale în politica internaţională de azi: colaborarea în­tre Naţiunile Unite care poartă răspun­derea faţă de toate popoarele lumii pentru organizarea şi menţinerea păcii mondiale. Dar politica acestor domni se bazează ea însăşi pe neîncredere. Vina nu tre­­bue căutată la vecini, cum fac ziarele engleze. Politica URSS­-ului a fost şi este clară: politica de luptă şi distru­gere a fascismului. Să nu ne jucăm cu cuvântul pace. Căci nu pe împrăştierea forţelor care au luptat pentru victorie putem organiza această pace. Celor care ne acuză de „bănueli", răspun­dem, să dea dovadă ei însăşi de mai puţină suspiciune şi mai multă încre­dere în politică. Voi obligaţi popoarele să ia drumul neîncrederii şi duşmăniei care au per­mis agresorilor să ducă la crâncenul război mondial şi acest lucru a fost po­sibil datorită faptului că forţele erau neunite. La vigilenţă nu vom renunţa, fiindcă ar însemna să renunţăm la însuşi prin­cipiul securităţii mondiale care se spri­jină pe democraţie. Centres® de bacalaureat sesiunea Octombrie BUCUREŞTI. 30. — Ministerul Edu­­caţiei Naţionale a stabilit următoarele centre pentru comisiile examenului de bacalaureat teoretic pentru băeţi şi fete, care vor începe Vineri 12 oc­­tomvrie 1945, dimineaţa. INSPECTORATUL ŞCOLAR RE­GIONAL ALBA-IULIA Corn. Nr. 3 Alba-lulia. Localul lie. teoretic fete. Dau examen: liceul de băeţi şi fete Alba-lulia, lie. băeţi Aiud, lie. rom. cat. Alba-lulia, lie. băeţi şi fete Blaj şi lie. băeţi şi fete Turda. Corn. Nr. 4 Sibiu. Localul lie. „Gh. Lazăr". Dau examen: lie. „Gh. Lazăr şi „Domniţa Ileana" Sibiu, lie. Dumbră­veni, lie. băeţi şi fete Sighişoara, lie. băeţi Orăştie, lie. băeţi Petroşani, lie. Făgăraş, lie. băeţi Brad, lie. băeţi şi fete Deva. INSPECTORATUL ŞCOLAR RE­GIONAL ROMAN CLUJ Corn. Nr. 25 Cluj. Localul lie. „Gh. Bariţiu". Dau examen: lie. băeţi şi fete Cluj, Gherla, Dej, Năsăud, Bistriţa, Tg.­­Mureş şi Baia Mare. Corn. Nr. 26 Oradea. Localul lie. „Em. Gojdu". Dau examen: lic. băeţi şi fete Oradea, Simleul Silvaniei, Ca­reţi Meri, Satu Mare şi Sighet. Corn. Nr. 27 Cluj. Localul lie. refor­mat băeţi. Dau examen elevii şi elevele liceelor teoretice de băeţi şi fete cu limba de predare maghiară din în­treaga regiune. Ziarul ."România Viitoare" vă infor­­mează corect şi rapid cu cele mai noi ştiri din lumea întreagă- Citiţi zilnic România Viitoare PAGINA 3 CINEMATOGRAFE CORSO. — Deschiderea stagiunii 1945—1946 cu primul film din seria pre­mierelor americane: „S’a întâmplat in Alger". Jurnal de actualităţi. CAPITOL. — O grandioasă premieră cehă cu fermecătoarea vedetă Lida Baarova. Cel mai reuşit film al ei: „Fiorii Tinereţii". APOLLO. — In deschderea stagiunii de toamnă cea mai mare realizare a studiou­rilor Warner Bros: „Viața lui Emile Zola". în interpretarea celui mai celebru actor Paul Muni. RIO. — Miercuri, 26 Septemvrie a. c. și în zilele următoare delicioasa come­­die sentimentală: „Castelul împrumutat". In rolurile principale: Clara Tolnai — Ida Túrai — Vaszary Piri — Rajnai — Ka­bos — Harkai. Reprezentaţiile încep: In fiecare zi dela 4,30, 6 şi 7,30 seara. Duminecă şi sărbătorile şi dela ora 3 o­­ra. CINEMA CORSO Telefon 511 Deschiderea stagiunii 1945 —1946 cu primul film din serin PREMIERELOR AMERICANE S’a întâmpla! în Alger Fala producţiei Anglo-Americane Film vorbit In 3 limbi diferite Jurnal de actualităţi Reprezentaţie încep la ora 5 p. m.

Next