România Viitoare, 1946. ianuarie-martie (Anul 3, nr. 1-76)
1946-01-01 / nr. 1
Anul III. No. 1 (308) Prețul 50 Lei taxa postali plififi in numarar confom aprobării Dir. Gan. 90. Nr. 16215/1945 Marti 1 Ianuarie 1945 Abonamente: 1000 lei pe luna, 3000 lei pe 3 luni, 6000 lei pe 6 luni și 11.000 lei pe an. Intreprinderi, Institutii și de sprijin 25.000 lei anual. Director: PETRE DRAGHICI Inspector General Redacţia: SIBIU, Str. Honterus No. 2 a, Telefon 810 Administrata: Str. Regina Maria No. 25 Telefon 740i Str. Avram Iancu No. 5 Lupta comună pentru redresarea ţării de AUREL MÂLNÂŞAN Ţara trece prin greutăţi mari, acestea le ştim, le vedem şi simțim cu tofii. • Având de suportat distrugerile barbare provocate de războiu, jafurile hitleriste, precum şi consecinţele unei secete care a compromis complet recolta din anul acesta, poporul nostru are de învins lipsuri mari. Dacă vom analiza amănunțit situația dirijările care ne înconjoară, vom vedea că situația acestora este mult mai grea. Dar chiar în țările din Apus se resimt, în mare măsură, aceste greutăți ca o consecință, inevitabilă a unui războiu lung şi distrugător. Dacă la noi, s'a putut face față fără zguduire acestor greutăţi şi s'a putut crea perspectiva învingerii lor, aceasta se datoreşte victoriei poporului şi închegării unităţii forțelor cinstit democratice din care s'a format şi instaurat la 6 Martie Guvernul de largă concentrare democratică dr. Petru Groza. D. vice-preşedinte al Consiliului de Miniştri, Gh. Tătărescu, a caracterizat just acest guvern în cadrul conferinţei administrative ţinută zilele trecute la Bucureşti, când a spus că „este compus din şapte partide, cu șapte programe, dar cu un singur gând, acela de a salva țara". Pentru a reuși în această mare operă de salvare a țării, Guvernul are nevoe de ajutorul nostru, de ajutorul tuturor forțelor politice județene, de plasă și comunale, de ajutorul tuturor oamenilor de bine, pentru a reuşi să refacem economia noastră, pentru a reuşi să întărim şi să desvoltăm libertăţile poporului creind condiții de viață mai bune. Trebue să luăm exemplu da la guvernul nostru şi unitatea de acţiune care există acolo sus s-o punem în practică jos. Trebue să ştim că mai avem de luptat cu greutăţi mari. Aparatul nostru de stat nu a fost încă, complet curajat de elementele necinstite şi sabotoare (cazul Nelu Mihăilescu). Din aceste cauze legile şi dispoziţiile guvernului, nu sunt întotdeauna aplicate în spiritul în care sunt elaborate. Mai avem de luptat cu sabotajul organizat de cercurile reacţionare ale lui Maniu şi Brătianu, care caută o nouă înrobire a poporului. Pentru a face faţă şi a reuşi să învingem aceste greutăţi, e nevoe ca interesele mărunte de partid, interesele personale să rămână pe al doilea plan. Nu e timpul şi locul a face politicianism din care să profite reacfiunea. E nevoe în schimb de unitatea de luptă a tuturor organizaţiilor democratice care participă la Guvern pe baza şi pentru îndeplinirea unei platforme de guvernare, de întărire a F. U. M. în fabrici şi localităţi căci, după cum a spus d. Iordăchescu secretarul Perfidului Social Democrat: „datorită existentei F. U. M. clasa muncitoare din România are pentru prima dată libertate deplină, sindicate puternice ii I Ziarele bucureştene comentează textul acordului stabilit la Moscova BUCUREŞTI. 29. — Ziarele bucureştene publică textul acordului stabilit la Moscova intre cei 3 miniştri de externe, subliniind prin articole şi editoriale semnificaţia acestui eveniment politic internaţional. Astfel oficiosul organizaţiei Frontul Plugarilor, de sub preşedenţia d. Dr. Petru Groza, după ce arată condiţiunile în care va fi încheiată pacea cu România, scrie următoarele: „România este deplin bucuroasă de inţelegerea înfăptuită în capitala mărci noastre prietene Uniunea Sovietică. Ea ştie că Uniunea Sovietică i-a dat dovezi de adevărată prietenie. De aceea guvernul aşteaptă cu multă încredere actul pe care-şi va pune semnătura şi care va defini poziţia noastră in lumea de mâine, in care dorim să lucrăm pentru binele general“. Declaraţiile I. P. S. S. Patriarhul Nicodim BUCUREŞTI. 29. Ziarele bucureştene publică la loc de frunte declaraţiile I. P. S. S. Patriarhul Nicodim, făcute clerului catedralei Sfintei Patriarhii, care în frunte cu Prea Sfinţitul Arhiereu Veniamin, Vicarul Patriarhiei, a prezentat felicitări I. P. S. S. Patiarh cu prilejul împlinirei a 80 ani şi a onomasticei sale. „Primesc cu toată recunoştinţa felicitările pe care mi le-aţi făcut azi cu ocazia sfintelor sărbători şi pentru ziua mea a declarat I. P. S. S. Patriarhul Ni Icodim, iar In ce priveşte darul care mi-a fost adus de ziua Crăciunului, darul păcii, hotărît de sfatul cel mare, ca să netezească calea păcii a ţărilor printre care suntem şi noi, eu văd aici puterea mare a lui Dumnezeu. Totdeauna eu am spus şi am fost convins că atunci când oamenii sunt pătrunşi de bună înţelegere, toate sunt făcute cu puterea dui Dumnezeu, căruia îi înălţăm rugi şi mulţumiri, că a dat înţelepciune oamenilor, ca să ne îndrumeze spre bine, iar noi să ne căutăm de treaba şi munca noastră, de bună înţelegere în frăţie şi dragoste”. Armata Roşie ajută populația din judeţul Hunedoara BUCUREŞTI, 29. — In ultimele săptămâni în judeţul Hunedoara s’a resimţit lipsa de sare. Comandamentul Sovietic din Deva, a dovedit o largă înţelegere faţă de nevoile populaţiei şi în zilele de 17 şi 18 Decembrie o caravană compusă din 10 maşini sovietice a plecat la Uioara unde a încărcat o cantitate de 25.000 kg. sare, care a fost adusă la Federala din Deva pentru a fi repartizată populaţiei. unitare şi un guvern de largă concentrare democratică l" întărirea pe teren a F. N. D.-ului înfiinţarea şi activizarea consiliilor politice de colaborare, precum şi mobilizarea tuturor oamenilor de bine indiferent de categorie socială, mobilizarea tuturor democraţilor cinstiţi, pentru a participa activ la refacerea şi democratizarea completă a t^riî. Acestea sunt dezideratele momentului de fată. Acel ce nu înțelege aceste deziderate, este un duşman al poporului, ^oriunde s’ar găsi el încadrat. Când expiră termenul pentru depunerea declaraţiilor de impunere BUCUREŞI. 29. — Luni, 31 Decembrie 1945, expiră termenul până la care toate întreprinderile care nu sunt impuse pentru comerţ sau industria ce exercită, trebue să depună în vederea impunerii la serviciile de constatare respective, dclarațiile de impunere. O delegaţie a Frontului Plugarilor a plecat în Bulgaria BUCUREŞTI, 29. — O delegaţie a „Frontului Plugarilor” a plecat în Bulgaria, unde va asista la lucrările Congresului Plugarilor Bulgari. Reluarea legăturilor telefonice cu Budapesta BUCUREȘTI, 29. — începând de azi, s’au reluat legăturile telefonice normale cu Budapesta. In cel mai scurt timp, vor fi reluate legăturile telefonice și cu celelalte capitale Europene. Declaraţiile dlui Ministru de Finanţe BUCUREŞTI. 29. —n legătură cu svonurile lansate de cercuri interesate cu privire la o pretinsă ştampilare a bancnotelor, d. Ministru Al. Alexandrescu, a binevoit a face următoarele declaraţii ziariştilor: jjVă autoriz şi daţi mumei categorică desminţire acestor zvonuri neîntemeiate şi răuvoitoare. Nu este nimic adecrat din tot ce se colportează“. Chestia zilei Amil 70. Dacă un cetăţean a luat aşa individual, ar fi întrebat prin ce se deosebeşte Anul Nou de cel vechiu, sunt sigur că ar da nedumerit din umeri şi nu ar şti ce să-ţi răspundă, fiindcă, spre exemplu, 31 Decembrie 1945 este o zi la fel ca şi 1 Ianuarie 1946. Poate ceva mai scurtă şi diferită din punct de vedere al climei fiindcă Anul Nou „căzând“ iarna, nu te poţi transforma în barometru, ca să precizezi dacă zilele vor fi într adevăr la fel. Dar se pare că socoteala e greşită dacă o punem astfel. Oamenii totdeauna, la 1 ianuarie fac bilanţul, în special, al datoriilor. Se gândeşte şi înjură printre dinţi câteva categorii de speculanţi şi spera. Ei, sigur, trebue să spere! Dar, mai ales, are curaj. Drept să spunem, mult venin îţi face ziua de Anul Nou. Pe vremuri când umblau flăcăii cu „Vasilca ” desigur că Anul Nou nu era atât de tragic. Dar acum când porcul nu-l vezi decât în imaginaţie şi câteodată în pozele abecedarului de clasa l-a primară, desigur că ziua este foarte tragică. Bietul rămător, câţi concurenţi are el astăzi pe piaţă! Noi cunoaştem o poveste simplă, pe care ţinem să o spunem şi acestor domni care au transformat în chin vieaţa de toate zilele, şi mai ales pâinea cea de toate zilele, a sărmanului cetăţean. Povestea spune că un anume boie pre numele său Miron Costin, care a fost şi mare logofăt (asta nu înseamnă vechil de moşie cum ar crede marii noştri ex moşieri) era invitat la ospeţe şi iar ospeţe de către domnitorul Constantin Cantemir. Constantin Cantemir nu era de neam prea bun ci era, vorba cronicarului, „de neam prost“. Şi se îndeletnicea foarte mult cu mâncărurile şi băuturile. Cică la un mic bairam, când domnitorul cam întrecuse măsura cu băutura ,pe vremea aceea se bea cu oala şi fără sifon) Miron Costin i-ar fi spus: Mai încet, Măria ta, cu paharele şi mai des cu treburile domniei, că o să vie vremea să dai seamă şi noi putea. La care vorbe domnitorul rămase tare mânios şi pe deplin încredinţat că lucrul se va întâmpla. Povestea de mai sus are tâlcul ei. Şi nu ne îndoim că in curând mulţi o să aibă plăcerea ca să dee seama şi n or putea. Fiindcă au făcut mai mult treburile lor şi au îndesit prea mult cu cumpăratul de „cocoşei“ şi alte mărfuri foarte foarte preţioase, pe care le speculează numai şi numai ca să facă zile amare bietului cetăţean. De aceea Anul Nou este Anul Nou şi din pricina aceasta cred că orice cetăţean trebue să-l deosebească de cel vechiu. Că pentru mulţi o să vie vremea să dea seama şi n or putea. CALIBAN