România Viitoare, 1946. iulie-septembrie (Anul 3, nr. 147-221)

1946-07-02 / nr. 147

PAGINA 2 Un important aviz pentru studenţii Fa­cultăţii de Drept din Cluj Se aduce la cunoştinţa studenţilor Fa­cultăţii de Drept din Cluj că pentru în­scrierea pe anul 1946/47 se va face o ve­rificare a situaţiei şcolare urmând a fi primite numai acele înscrieri care sunt în ordine cu situaţia şcolară. A) 1. Pentru înscrierea în anul II nu este nici o condiţie pentru trece­rea exa­menelor din anul anterior­ 2- Aceia care se înscriu în anul III tre­ime să aibă trecute examenele anului I, iari cei din anul IV toate examenele anului II. 3- Deasemenea se pune în vedere stu­denţilor ca­re au fost înscrişi pe anul şco­lar 1945/46 cu condiţia de a trece exa­menele restante« că trebue să lichideze aceste examene până în sesiunea Octom­brie 1946« în cazul contrar nu vor fi ad­mişi pentru înscrierea în Facultate pe anul 1946/47. Studenţii înscrişi cu recuperare trebue să treacă cel puţin examenele unui an­ B) Pentru ca un student să beneficieze de scutire de taxă trebue să aibă cel puţin media 7 la Bacalaureat, pentru înscrierea în anul I, iar cei din anii superiori cel puţin media bine la examene. Deasemenea trebue să prezinte certificatul tip de avere şi venituri, din care se va constata situa­ţia materială a părinţilor şi a celui intere­sat. Aceleaşi dispoziţiuni se aplică şi pentru acordarea burselor, urmând numai ca stu­denţii din anul I să se supună unui exa­men de bursă. ORDINEA EXAMENELOR DIN SESIUNEA IULIE 1946 ANUL I ; 1. 2, 3 Iulie: Drep Civil, prof. Ale Angelescu. 4, 5, 6 Iulie : Drept Constitutional, prof- E. Tarangul-8, 9, 10 Iulie : Economie Politică, prof. D. R. Ionescu. 13, 15, 16 Iulie : Filosof- Dreptului (13 Iulie Examen scris) prof- E- Sperantia. 17, 18, 19 Iulie : Drept Roman, prof. fili. Ciulei. ANUL II : 5, 6 Iulie : Drept Comercial, prof. P- Porutiu, 8, 9, 10 Iulie : Finanţe şi Statist­, prof- N. Leon, 12, 13 Iulie : Procedură civilă, prof. V. Cădere-16, 17 Iulie : Drept Civil, prof. A. Ionaşcu, 18, 19 Iulie : Drept Internaţional Pu­blic, prof- Gh. Sofronie. ANUL III : 1, 2 Iulie ! Drept Roman,­­ prof. T- Moțoiu (C- Coroamă). 2, 3, 4 Iulie­­ Istoria Doctrin. Econo­mice, prof. C. Coroamă. 5, 6, 8 Iulie : Drept Civil, prof- S- Brâ­­deanu. 10, 11, 12 Iulie ! Drept Administrativ, prof. E- Tarangul. 15, 16, 17, 18, 19 Iulie : Drept Penal prof. Traian Pop-20 Iulie ; Drept Civil (restanţieri), prof- A- Ionaşcu ANUL IV : 3, 4 Iulie ; Istoria Dreptului, prof- P. Poruţiu-5, 6, 8 Iulie : Leg. Agrară şi Industria, prof- L. Lazăr. 10, 11, 12 Iulie : Finanţe şi Statistică, prof- N. Leon-IS Iulie : Drept Internaţional Privat prof. A. Ionaşcu. 17, 18 Iulie : Drept Civil, prof- C­­Negrea. 19 Iulie : Sociologia Naţională, prof- Traian Pop. 19, 20 Iulie : Drept Comercial, prof. C. Petrescu-Ercea­ Examenele de doctorat se ţin în zilele de 19 şi 20 Iulie 1946-Studenţii restanţieri se vor prezenta în zilele fixate la d-nii profesori respectivi. înscrierile se fac până la 1 iulie și se pot face cu o zi înante de examenul re­spectiv- Exproprierea Uriei hitlerista din Sibiu încetul cu încetul încep să iasă la iveală şi bunurile dela oraşe ale hitle­­riştilor expropriaţi, care toate urmea­ză aceiaşi soartă ca şi pământurile lor. Unul din aceste cazuri s-a prezentat la comisia de plasă Sibiu. Comisia a aflat că hitlerista Kellner Hermina născută Metz, proprietara unei case din Sibiu, a fost proprie­tara a 5 jugăre pământ arabil în co­muna Sebeș-Alba ce i-a fost expropriat de către comitetul din acea comună. In consecință a informat comitetul municipal, pentru a fi expropriată con­form legii și casa din Sibiu. Contestatia pe care a întrodus-o, nu schimbă cu nimic situația exproprian­iei, deoarece legea spune clar, că se expropriază proprietățile de la sate şi oraşe ale colaboraţioniştilor proprie­tari de bunuri agricole. Cu timpul, suntem convinşi ca vor ieşi la iveală toate proprietăţile orăşe­neşti ale expropriaţilor de azi, pe care ei nu le declară. Ceea ce trebue subliniat este dato­ria tuturor celor ce cunosc asemenea cazuri de a le arăta, deoarece ele sunt de drept proprietatea Statului şi sunt de fapt fondul de împroprietărire cu cele a celor ce n'au putut primi pă­­mânt. REVIilfi PRESRI „NAŢIUNEA“, ocupându-se în „Nos­talgia Dezastrelor“ al d. V. Th. Diaco­­nescu, de recente descoperiri ale unor or­ganizaţii teroriste, care poartă pecetea au­tenticului legionarism, precizează atitu­dinea ce trebue luată împotriva acestor nemernici, care tindeau să ne ducă din nou spre dezastru. „Când în faţa celor care au în mâini destinele acestei omeniri încercate se pun probleme de viaţă ale neamului nostru, când pentru dăinuirea noastră ca stat in­dependent avem datoria să ne dovedim realitatea în democraţie pentru care au sângerat atâtea popoare libere; când stră­daniile toate sunt îndreptate să fie stator­nicite aşezări noui pe temelii de dreptate şi omenie; când înlăuntrul hoardelor noastre truda întregii obştii conştiente se îndreaptă spre opera de refacere a ţării şi nimicire a urmelor lăsate de nefastul şi nedreptul răsboi în care am fost asvâr­­liţi de legionarismul antonescian — toţi aceştia îmbrăcaţi în sumane negre şi în uniforme de haiduci, nostalgici ai unui trecut îmbelşugat în dezastre, nu pot fi socotiţi decât atentatori la viaţa acestei naţii — ucigaşi de rând. Şi, laolaltă cu cei din spatele lor — „istoricii“ beneficiari ai unei libertăţi fo­losită doar pentru nimicirea ei —­ trataţi, judecaţi şi osândiţi ca atare." „SEMNALUL“, sub semnătura d. Se­bastian Şerbescu, este preocupat de că­lătoria de propagandă a d. Nagy Fe­­renz, în editorialul „Viitorul Transilva­niei“ călătorie a cărui rezultat a eşuat complet, marile puteri pronunţându-se ho­­tarii în favoarea României, adică a drep­tăţii. „Litigiul acesta odată rezolvat, trebue să ne gândim cu grije la viitorul rapor­turilor dintre noi şi vecinii de la apus. Nu se poate ca disputa cu privire la Ardeal să continue a otrăvi atmosfera şi de a­­cum înainte. Trecutul apropiat ne arată­­ cât de dăunătoare a fost pentru atânt­­două statele cearta necontenită, provocată de iredentismul de la Budapesta“. Şi autorul, după ce arată că problema vii­torului trebue căutată în armonia Cola­borării naţiunilor conlocuitoare, în înfră­ţir­ea care urmează a elimina aspiraţiile dominaţiei etnice pe temeiul naţionalis­mului, închei: „înţelegerea acestor principii la Buda­pesta şi la Bucureşti ar înlesni înţelege­rea şi aplicarea lor la Cluj şi în toate regiunile ardelene, ucide românii şi un­gurii vin zilnic în contact. Guvernul nostru a adoptat dintru început această politică sănătoasă, în ciuda criticilor şi chiar a impopularităţii în rândurile ace­lora care mai stăruie în concepţii în­vechite. La bunăvoinţa sa trebue să răspundă însă în bunăvoinţa celor ce conduc Statul maghiar, unde, fireşte, şovinismul n'a dis­părut peste noapte. Numai colaborarea sinceră şi stăruitoare a minţilor luminate din amândouă ţările poate înlătura fric­ţiunile, împăca spiritele învrăjbite şi servi într'adevăr populaţia transilvăneană." „ERA NOUA", în articolul „Zvo­nuri şi Chibiţ“, semnat de d. Alex. Mişan, ne înfăţişează pe ră­spânditorii de zvonuri, amatorii de senzaţional.­­ „Porneşte astfel de la o grosolană in-­­­exactitate şi făureşte un edificiu de ştiri ■ şi imagini fanteziste asupra stărilor poli­tice de pe glob. Evident, în jurul mese­lor de la Nestor sau de la Capşa, chi­biţii se „informează" şi cu abilitate stre­coară crâmpee de zvonuri la „note şi co­mentarii", această rubrică fără răspundere a unor ziare opoziţioniste, foarte credule. Astfel din când în când, svonul tinde sâ se întreacă pe el însuşi. Senzaţionalul egalează atunci­ ridicolul şi prostia se a­­şează triumfătoare în saloanele şi clu­burile Capitalei.“ Şi d. Vişan analizând svonurile acestea ce se împletesc în jurul unei dorinţe, pe atât de absurde dar şi nebunească, a unui răsboi pe care aceşti diformatori ai rea­lităţii caută să-l statornicească ca un ce necesar uitând toată nenorocirea pe care ar aduce-o, sfârşete articolul: „E stupid să se vorbească de răsboi. Este însă foarte interesant să se urmă­rească marile eforturi pentru pace. Zvonurile trec prin faţa noastră şi se acoperă de dispreţul omului serios şi cu mintea aşezată. Chibiţii rămân aşa cum i-am cunoscut totdeauna, figuri cara­ghioase ale periferiei vieţii politice. Nu răsboi, ci muncă încordată pentru reconstrucţie, pentru progres, iată ceea ce va fi în omenire. Şi conferinţa de la Paris este pe această linie sigură şi vic­torioasă.“ . „AURORA", în fondul d. C. Nicodim „Fronda Istoricilor“, analizează un ar­ticol al oficiosului d. Dinu Brătianu, în­titulat „Cu faţa spre aliaţi". Arătându-se surprins de această atitudine a „Libera­lului“ ,şi ajungând la concluzia că po­litica istoricilor este o politică ambiguă, scrie: „Din întreaga atitudine a istoricilor istoreşte un adevăr categoric, care tre­bue spus limpede şi fără ocolire; se speră în­tr-o neînţelegere între marii aliaţi, pen­tru ca, în umbra ei, să poată fi găsite satisfacţii şi succese de partid. Când în conferinţele internaţionale se vădesc trecătoare dezacorduri între Uni­unea Sovietică şi marii aliaţi din Apus, aceste aspecte de îngrijorare pentru lu­mea întreagă, sunt primite cu surâsuri de satisfacţie în lumea „istoricilor" noştrii. Din ele sunt făurite noui speranţe şi pe temeiul lor sporesc îndrăznelile provoca­toare.“ încheind, d. Nicodim constată: „Ceea ce speră „istoricii" că s‘ar pro­tes întâmpla, nu se va întâmpla nicio­dată. Dar s‘ar putea întâmpla că prin perpetuarea unei astfel de politici, deşi redusă la cercul îngust şi cu totul im­popular a două partide reacţionare, să fie umbrită, în oarecare măsură, încrede­rea în noi, siguranţa desvoltării liniştită a democraţiei româneşti, ceea ce ar fi pro­fund dăunător. Intre marile lui interese permanente şi excluderea definitivă din viaţa politică a unor frondeuri de meserie, pescuitorii în apele tulburi ale marasmelor­­ internaţio­nale — între viaţa lui şi o mână de re­trograzi care urăsc democraţia afişând-o, şi nesocotesc sentimentele şi interesele ma­rilor masse, strigând cu atât mai sgomo­­tos formule libertare cu cât sunt mai de­părtați de înțelesul lor adânc, — poporul românesc nu va ezita." .ROMANIA VIITOARE' ANUL III — Nr. 147 (454) Echipa Sindicatelor Unite în turneu la Mediaş Miercuri 26 iunie 1946, ne-am transpor­tat cu un camion CFR la Mediaş pentru a da un spectacol. Acolo am avut multe surprize frumoase. In afară de curăţenia oraşului, am avut plăcerea să vedem o mulţime de afişe care anunţau cu litere groase sosirea noastră. Un placat mare cu „Bine a­ ţi venit !* ne-a umplut inima de bucurie- Dar toate acestea au fost întrecute de marele număr de spectatori ce au ţinut să ne vadă- Deşi sala teatrului era foarte mare, cu bal­coane şi loji mari Şi încăpătoare, multă lume na mai încăput- Forţa publică şi pompierii au trebuit să intervină, nemai­permiţând Intrarea în sală. La ora 21 precis, d. maior Iliescu cd- Secund pentru E- C-­P- ul C.­­ A. a des­chis festivalul printr-o conferinţă, expli­când pe larg înfăptuirrile guvernului, ce este democraţia, ce este reacţiunea, fiind aplaudat frenetic de cei peste o mie de spectatori. La încheere lozincile­­ „Tră­iască Regele României Democrate“, „Tră­iască Armata Democrată“ şi „Trăiască Guvernul de largă Concentrare Democra­tică Dr. Petru Groza“, au produs un, en­tuziasm de nedescris. Spectacolul a fost de o măreţie rară, trăit şi nu jucat, de fiecare interpret al piesei, redând deosebirea dintre cele trei lumi din fiecare act. Astfel, în actul întâiu, aplauzele au căzut odată cu cortina, în timp ce cio­coiul beat şi îmbuibat în petreceri căuta a necinsti pe o ţărancă, care, ferindu-şi cinstea, pălmuieşte pe boierul ce o să­rută, în actul 2, mizeria ţăranilor de a­­tunci, exprimată prin familia ţăranului Alecu Polihron, casa unde s-a pus la cale sfaturile răscoalei din acel an. Ţăranii Alecu Polihron, moş Petru, Ion şi Ioniţă, prin jocurile lor de scenă au arătat totul ce un discurs politic, ori­cât de bine ticluit, nu ar fi putut ex­prima­ sbuciumul celor de atunci, ce stri­gau, vrem să nu mai fim robi la boieri. Vrem pământ, în actul trei, Răscoala anului 1907, care a fost înăbuşită din lipsa neunirii muncitorilor cu ţărani şi care răscoală a costat viaţa a zeci de mii de oameni în­fometaţi şi oropsiţi. Resp. teatral REUNIUNEA DE MUZICA „GH. DIMA“ Mulţumeşte pe această căie d-lor mai jos notar!, care au binevoit a o ajuta cu ocazia concertului comemo­rativ,­ cu următoarele sume: Ion Vidrighin 500.000. Ioniță Ol­­teanu 200.000. Ionel Răcuciu 100.000. Nicolae Luca 50.000 lei. Toţi au devenit membrii fondatori. COMITETUL Ştiri interne BUCUREŞTI. 2. — La Preşedinta Consiliului de Miniştri a avut loc un consiliu interministerial sub preşedin­ţia d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedin­tele Consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor externe. Au luat parte re­ r­prezentanţii partidelor care formează blocul partidelor democratice. Au fost discutate probleme curente, situația economică și chestiuni în legătură cu legea electorală. La solemnitatea inaugurării liniei Ploeşti—Târgovişte, la care a luat parte d. ministru al afacerilor interne d, Teohari Georgescu, d-sa a declarat printre altele: ceea ce apaudaji dvs. 1 o opora cl'lb ?î «4® r->O ojo'fco CB citorilor și tehnicienilor, în urma mun­cii lor a devenit posibilă această rea­lizare minunată. De unde are regimul democrat această putere de realizare? Din legătura strânsă între muncitori, țărani și intelectuali. Bătălia alegeri­lor nu este o bătălie a partidelor, ci bătălia dvs., a întregului popor. Avem încredere în dvs., în rezultatul ale­­gerilor.

Next