România Viitoare, 1946. iulie-septembrie (Anul 3, nr. 147-221)
1946-07-02 / nr. 147
PAGINA 2 Un important aviz pentru studenţii Facultăţii de Drept din Cluj Se aduce la cunoştinţa studenţilor Facultăţii de Drept din Cluj că pentru înscrierea pe anul 1946/47 se va face o verificare a situaţiei şcolare urmând a fi primite numai acele înscrieri care sunt în ordine cu situaţia şcolară. A) 1. Pentru înscrierea în anul II nu este nici o condiţie pentru trecerea examenelor din anul anterior 2- Aceia care se înscriu în anul III treime să aibă trecute examenele anului I, iari cei din anul IV toate examenele anului II. 3- Deasemenea se pune în vedere studenţilor care au fost înscrişi pe anul şcolar 1945/46 cu condiţia de a trece examenele restante« că trebue să lichideze aceste examene până în sesiunea Octombrie 1946« în cazul contrar nu vor fi admişi pentru înscrierea în Facultate pe anul 1946/47. Studenţii înscrişi cu recuperare trebue să treacă cel puţin examenele unui an B) Pentru ca un student să beneficieze de scutire de taxă trebue să aibă cel puţin media 7 la Bacalaureat, pentru înscrierea în anul I, iar cei din anii superiori cel puţin media bine la examene. Deasemenea trebue să prezinte certificatul tip de avere şi venituri, din care se va constata situaţia materială a părinţilor şi a celui interesat. Aceleaşi dispoziţiuni se aplică şi pentru acordarea burselor, urmând numai ca studenţii din anul I să se supună unui examen de bursă. ORDINEA EXAMENELOR DIN SESIUNEA IULIE 1946 ANUL I ; 1. 2, 3 Iulie: Drep Civil, prof. Ale Angelescu. 4, 5, 6 Iulie : Drept Constitutional, prof- E. Tarangul-8, 9, 10 Iulie : Economie Politică, prof. D. R. Ionescu. 13, 15, 16 Iulie : Filosof- Dreptului (13 Iulie Examen scris) prof- E- Sperantia. 17, 18, 19 Iulie : Drept Roman, prof. fili. Ciulei. ANUL II : 5, 6 Iulie : Drept Comercial, prof. P- Porutiu, 8, 9, 10 Iulie : Finanţe şi Statist, prof- N. Leon, 12, 13 Iulie : Procedură civilă, prof. V. Cădere-16, 17 Iulie : Drept Civil, prof. A. Ionaşcu, 18, 19 Iulie : Drept Internaţional Public, prof- Gh. Sofronie. ANUL III : 1, 2 Iulie ! Drept Roman, prof. T- Moțoiu (C- Coroamă). 2, 3, 4 Iulie Istoria Doctrin. Economice, prof. C. Coroamă. 5, 6, 8 Iulie : Drept Civil, prof- S- Brâdeanu. 10, 11, 12 Iulie ! Drept Administrativ, prof. E- Tarangul. 15, 16, 17, 18, 19 Iulie : Drept Penal prof. Traian Pop-20 Iulie ; Drept Civil (restanţieri), prof- A- Ionaşcu ANUL IV : 3, 4 Iulie ; Istoria Dreptului, prof- P. Poruţiu-5, 6, 8 Iulie : Leg. Agrară şi Industria, prof- L. Lazăr. 10, 11, 12 Iulie : Finanţe şi Statistică, prof- N. Leon-IS Iulie : Drept Internaţional Privat prof. A. Ionaşcu. 17, 18 Iulie : Drept Civil, prof- CNegrea. 19 Iulie : Sociologia Naţională, prof- Traian Pop. 19, 20 Iulie : Drept Comercial, prof. C. Petrescu-Ercea Examenele de doctorat se ţin în zilele de 19 şi 20 Iulie 1946-Studenţii restanţieri se vor prezenta în zilele fixate la d-nii profesori respectivi. înscrierile se fac până la 1 iulie și se pot face cu o zi înante de examenul respectiv- Exproprierea Uriei hitlerista din Sibiu încetul cu încetul încep să iasă la iveală şi bunurile dela oraşe ale hitleriştilor expropriaţi, care toate urmează aceiaşi soartă ca şi pământurile lor. Unul din aceste cazuri s-a prezentat la comisia de plasă Sibiu. Comisia a aflat că hitlerista Kellner Hermina născută Metz, proprietara unei case din Sibiu, a fost proprietara a 5 jugăre pământ arabil în comuna Sebeș-Alba ce i-a fost expropriat de către comitetul din acea comună. In consecință a informat comitetul municipal, pentru a fi expropriată conform legii și casa din Sibiu. Contestatia pe care a întrodus-o, nu schimbă cu nimic situația exproprianiei, deoarece legea spune clar, că se expropriază proprietățile de la sate şi oraşe ale colaboraţioniştilor proprietari de bunuri agricole. Cu timpul, suntem convinşi ca vor ieşi la iveală toate proprietăţile orăşeneşti ale expropriaţilor de azi, pe care ei nu le declară. Ceea ce trebue subliniat este datoria tuturor celor ce cunosc asemenea cazuri de a le arăta, deoarece ele sunt de drept proprietatea Statului şi sunt de fapt fondul de împroprietărire cu cele a celor ce n'au putut primi pământ. REVIilfi PRESRI „NAŢIUNEA“, ocupându-se în „Nostalgia Dezastrelor“ al d. V. Th. Diaconescu, de recente descoperiri ale unor organizaţii teroriste, care poartă pecetea autenticului legionarism, precizează atitudinea ce trebue luată împotriva acestor nemernici, care tindeau să ne ducă din nou spre dezastru. „Când în faţa celor care au în mâini destinele acestei omeniri încercate se pun probleme de viaţă ale neamului nostru, când pentru dăinuirea noastră ca stat independent avem datoria să ne dovedim realitatea în democraţie pentru care au sângerat atâtea popoare libere; când strădaniile toate sunt îndreptate să fie statornicite aşezări noui pe temelii de dreptate şi omenie; când înlăuntrul hoardelor noastre truda întregii obştii conştiente se îndreaptă spre opera de refacere a ţării şi nimicire a urmelor lăsate de nefastul şi nedreptul răsboi în care am fost asvârliţi de legionarismul antonescian — toţi aceştia îmbrăcaţi în sumane negre şi în uniforme de haiduci, nostalgici ai unui trecut îmbelşugat în dezastre, nu pot fi socotiţi decât atentatori la viaţa acestei naţii — ucigaşi de rând. Şi, laolaltă cu cei din spatele lor — „istoricii“ beneficiari ai unei libertăţi folosită doar pentru nimicirea ei — trataţi, judecaţi şi osândiţi ca atare." „SEMNALUL“, sub semnătura d. Sebastian Şerbescu, este preocupat de călătoria de propagandă a d. Nagy Ferenz, în editorialul „Viitorul Transilvaniei“ călătorie a cărui rezultat a eşuat complet, marile puteri pronunţându-se hotarii în favoarea României, adică a dreptăţii. „Litigiul acesta odată rezolvat, trebue să ne gândim cu grije la viitorul raporturilor dintre noi şi vecinii de la apus. Nu se poate ca disputa cu privire la Ardeal să continue a otrăvi atmosfera şi de acum înainte. Trecutul apropiat ne arată cât de dăunătoare a fost pentru atântdouă statele cearta necontenită, provocată de iredentismul de la Budapesta“. Şi autorul, după ce arată că problema viitorului trebue căutată în armonia Colaborării naţiunilor conlocuitoare, în înfrăţirea care urmează a elimina aspiraţiile dominaţiei etnice pe temeiul naţionalismului, închei: „înţelegerea acestor principii la Budapesta şi la Bucureşti ar înlesni înţelegerea şi aplicarea lor la Cluj şi în toate regiunile ardelene, ucide românii şi ungurii vin zilnic în contact. Guvernul nostru a adoptat dintru început această politică sănătoasă, în ciuda criticilor şi chiar a impopularităţii în rândurile acelora care mai stăruie în concepţii învechite. La bunăvoinţa sa trebue să răspundă însă în bunăvoinţa celor ce conduc Statul maghiar, unde, fireşte, şovinismul n'a dispărut peste noapte. Numai colaborarea sinceră şi stăruitoare a minţilor luminate din amândouă ţările poate înlătura fricţiunile, împăca spiritele învrăjbite şi servi într'adevăr populaţia transilvăneană." „ERA NOUA", în articolul „Zvonuri şi Chibiţ“, semnat de d. Alex. Mişan, ne înfăţişează pe răspânditorii de zvonuri, amatorii de senzaţional. „Porneşte astfel de la o grosolană in-exactitate şi făureşte un edificiu de ştiri ■ şi imagini fanteziste asupra stărilor politice de pe glob. Evident, în jurul meselor de la Nestor sau de la Capşa, chibiţii se „informează" şi cu abilitate strecoară crâmpee de zvonuri la „note şi comentarii", această rubrică fără răspundere a unor ziare opoziţioniste, foarte credule. Astfel din când în când, svonul tinde sâ se întreacă pe el însuşi. Senzaţionalul egalează atunci ridicolul şi prostia se aşează triumfătoare în saloanele şi cluburile Capitalei.“ Şi d. Vişan analizând svonurile acestea ce se împletesc în jurul unei dorinţe, pe atât de absurde dar şi nebunească, a unui răsboi pe care aceşti diformatori ai realităţii caută să-l statornicească ca un ce necesar uitând toată nenorocirea pe care ar aduce-o, sfârşete articolul: „E stupid să se vorbească de răsboi. Este însă foarte interesant să se urmărească marile eforturi pentru pace. Zvonurile trec prin faţa noastră şi se acoperă de dispreţul omului serios şi cu mintea aşezată. Chibiţii rămân aşa cum i-am cunoscut totdeauna, figuri caraghioase ale periferiei vieţii politice. Nu răsboi, ci muncă încordată pentru reconstrucţie, pentru progres, iată ceea ce va fi în omenire. Şi conferinţa de la Paris este pe această linie sigură şi victorioasă.“ . „AURORA", în fondul d. C. Nicodim „Fronda Istoricilor“, analizează un articol al oficiosului d. Dinu Brătianu, întitulat „Cu faţa spre aliaţi". Arătându-se surprins de această atitudine a „Liberalului“ ,şi ajungând la concluzia că politica istoricilor este o politică ambiguă, scrie: „Din întreaga atitudine a istoricilor istoreşte un adevăr categoric, care trebue spus limpede şi fără ocolire; se speră într-o neînţelegere între marii aliaţi, pentru ca, în umbra ei, să poată fi găsite satisfacţii şi succese de partid. Când în conferinţele internaţionale se vădesc trecătoare dezacorduri între Uniunea Sovietică şi marii aliaţi din Apus, aceste aspecte de îngrijorare pentru lumea întreagă, sunt primite cu surâsuri de satisfacţie în lumea „istoricilor" noştrii. Din ele sunt făurite noui speranţe şi pe temeiul lor sporesc îndrăznelile provocatoare.“ încheind, d. Nicodim constată: „Ceea ce speră „istoricii" că s‘ar protes întâmpla, nu se va întâmpla niciodată. Dar s‘ar putea întâmpla că prin perpetuarea unei astfel de politici, deşi redusă la cercul îngust şi cu totul impopular a două partide reacţionare, să fie umbrită, în oarecare măsură, încrederea în noi, siguranţa desvoltării liniştită a democraţiei româneşti, ceea ce ar fi profund dăunător. Intre marile lui interese permanente şi excluderea definitivă din viaţa politică a unor frondeuri de meserie, pescuitorii în apele tulburi ale marasmelor internaţionale — între viaţa lui şi o mână de retrograzi care urăsc democraţia afişând-o, şi nesocotesc sentimentele şi interesele marilor masse, strigând cu atât mai sgomotos formule libertare cu cât sunt mai depărtați de înțelesul lor adânc, — poporul românesc nu va ezita." .ROMANIA VIITOARE' ANUL III — Nr. 147 (454) Echipa Sindicatelor Unite în turneu la Mediaş Miercuri 26 iunie 1946, ne-am transportat cu un camion CFR la Mediaş pentru a da un spectacol. Acolo am avut multe surprize frumoase. In afară de curăţenia oraşului, am avut plăcerea să vedem o mulţime de afişe care anunţau cu litere groase sosirea noastră. Un placat mare cu „Bine a ţi venit !* ne-a umplut inima de bucurie- Dar toate acestea au fost întrecute de marele număr de spectatori ce au ţinut să ne vadă- Deşi sala teatrului era foarte mare, cu balcoane şi loji mari Şi încăpătoare, multă lume na mai încăput- Forţa publică şi pompierii au trebuit să intervină, nemaipermiţând Intrarea în sală. La ora 21 precis, d. maior Iliescu cd- Secund pentru E- C-P- ul C. A. a deschis festivalul printr-o conferinţă, explicând pe larg înfăptuirrile guvernului, ce este democraţia, ce este reacţiunea, fiind aplaudat frenetic de cei peste o mie de spectatori. La încheere lozincile „Trăiască Regele României Democrate“, „Trăiască Armata Democrată“ şi „Trăiască Guvernul de largă Concentrare Democratică Dr. Petru Groza“, au produs un, entuziasm de nedescris. Spectacolul a fost de o măreţie rară, trăit şi nu jucat, de fiecare interpret al piesei, redând deosebirea dintre cele trei lumi din fiecare act. Astfel, în actul întâiu, aplauzele au căzut odată cu cortina, în timp ce ciocoiul beat şi îmbuibat în petreceri căuta a necinsti pe o ţărancă, care, ferindu-şi cinstea, pălmuieşte pe boierul ce o sărută, în actul 2, mizeria ţăranilor de atunci, exprimată prin familia ţăranului Alecu Polihron, casa unde s-a pus la cale sfaturile răscoalei din acel an. Ţăranii Alecu Polihron, moş Petru, Ion şi Ioniţă, prin jocurile lor de scenă au arătat totul ce un discurs politic, oricât de bine ticluit, nu ar fi putut exprima sbuciumul celor de atunci, ce strigau, vrem să nu mai fim robi la boieri. Vrem pământ, în actul trei, Răscoala anului 1907, care a fost înăbuşită din lipsa neunirii muncitorilor cu ţărani şi care răscoală a costat viaţa a zeci de mii de oameni înfometaţi şi oropsiţi. Resp. teatral REUNIUNEA DE MUZICA „GH. DIMA“ Mulţumeşte pe această căie d-lor mai jos notar!, care au binevoit a o ajuta cu ocazia concertului comemorativ, cu următoarele sume: Ion Vidrighin 500.000. Ioniță Olteanu 200.000. Ionel Răcuciu 100.000. Nicolae Luca 50.000 lei. Toţi au devenit membrii fondatori. COMITETUL Ştiri interne BUCUREŞTI. 2. — La Preşedinta Consiliului de Miniştri a avut loc un consiliu interministerial sub preşedinţia d-lui Gh. Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor externe. Au luat parte re rprezentanţii partidelor care formează blocul partidelor democratice. Au fost discutate probleme curente, situația economică și chestiuni în legătură cu legea electorală. La solemnitatea inaugurării liniei Ploeşti—Târgovişte, la care a luat parte d. ministru al afacerilor interne d, Teohari Georgescu, d-sa a declarat printre altele: ceea ce apaudaji dvs. 1 o opora cl'lb ?î «4® r->O ojo'fco CB citorilor și tehnicienilor, în urma muncii lor a devenit posibilă această realizare minunată. De unde are regimul democrat această putere de realizare? Din legătura strânsă între muncitori, țărani și intelectuali. Bătălia alegerilor nu este o bătălie a partidelor, ci bătălia dvs., a întregului popor. Avem încredere în dvs., în rezultatul alegerilor.