România Viitoare, 1947. aprilie-iunie (Anul 4, nr. 73-127)
1947-04-01 / nr. 73
Se va îndeplini planul muncilor agricole de primăvară! ANUL IV. Nr. 73 (675) Praful 1000 lei ABONAMENTE: întreprinderi, fabrici, firme mari sprijin 700.000 lei anual. Meseriaşi patroni, liber profesioniști, comercianți lei 30.000 la domic. 32.000 lei. Particulari 23 000 lei, la domic. 25 000 Iei. Muncitori, funct-publ.,pens. 16.000 lei, la dom. 17.000 lei lunar Teza comii plititi la o mm an aprobatrii Dir. Gen. PTT Nr. 1621S/1945 Apăraturi directinu mai COMITET MARŢI, 1 APRILIE 1947 REDACŢIA: SIBIU, Str. Avram Ianca Nr. 10, TeL 810 ADMINISTRAŢIA: Sfr. Regina Maria Nr. 25, TeL 74 2536 ha. pământ însămânţat până în prezent în judeţul nostru Să se ia măsuri contra sabotorilor campaniei de însămânţări Natural, una dintre problemele vitale de actualitate pentru rezolvarea căreia sunt îndreptate toate preocupările guvernului şi parlamentului poporului, cât şi atenţia cetăţenilor, est© şi aceea a însămânţărilor de primăvară, însămânţaţi, însămânţaţi, însămânţaţi, este dictonul momentului de faţă. Căci aşa după cum spunea în cadrul unui expozeu făcut în faţa parlamentului d. prof. Traian Săvulescu Ministrul Agriculturii, pentru anul care vine, nu va mai fi de vină seceta, ci — dacă se va dovedi o cât de mică slăbiciune — vina va fi a noastră. Pentru acest fapt se deplasează săptămânal la ţară echipele muncitoreşti de reparaţii, pentru aceasta au plecat Sâmbătă în Moldova un prim vot de 400 soldaţi de la Regimentul 6 Infanterie Voluntari, pentru însămânţări. „CUM NE VOM AŞTERNE AŞA VOM DORMI“ spunea d. Prim-Ministru Dr. Petru Groza cu ocazia festivităţilor de la Şcoala Militară de Ofiţeri Infanterie şi Administraţie. Şi noi trebue să ne aşternem bine. Am dormit destul pe rogojina mizeriei la care ne-au împins cu conştiinţă diabolică guvernările cireilor oligarho-moşiereşti. Suntem arhi sătui de trecutul ce nu l-am dorit niciodată. Vrem astăzi o ţară nouă, o ţară democrată bogată. Şi pentru aceasta muncim, pentru aceasta însămânţăm. CE INSAMANTARI DE PRIMAVARA S’AU FĂCUT PANA IN PREZENT IN JUDEŢUL NO*STRU? Am ţinut a face această mică intro* ducere la început, pentru a arăta — fie chiar în linii generale — unei anumite categorii de cetăţeni motivul pentru care însămânţările de primăvară rămân o problemmă la ordinea zilei, pentru guvern şi popor. In dorinţa de a prezenta publicului o situaţie clară asupra însămânţaţilor de primăvară din judeţul nostru, am luat contact cu Camera Agricolă Sibiu, care după date statistice ne-a putut furniza unele informaţii în legătură cu aceasta. Astfel din totalul suprafeţei cultivabile de 52.000 ha, prevăzută în plan pentru muncile agricole de primăvară, s’au şi însămânţat până acum 2536 ha. Din aceasta, 43 ha s’a semănat grâu, 16 ha secară, 64 ha orz de primăvară, 1133 ha ovăz, 1 ha lueernă, 73 ha borceag, 195 ha cartofi, 6 ha sfeclă nutreţ, 146 ha grădini de zarzavat şi 9 ha varză. Evident, aceasă situaţie este resultatul unui prim început, deoarece campania însămânţărilor e încă în toiu. SA SE IA MASURI CONTRA SA.BOTEURILOR CAMPANIEI DE INSAMANTARI! Vorbind cu d. inginer Bostan subdirectorul Camerei Agricole, despre felul cum se prezintă situaţia pe teren, clesa a ţinut a preciza că: „Din cele constatate afară la sate, se observă regretabilul fapt că deşi ţăranii sunt trup şi suflet pentru aceasta, o parte din organele administrative atât săteşti cât şi de presă, nu-şi dau îndeajuns Interesul în această muncă“... E trist . Se mai vorbi încă şi astăzi despre asemenea fapte. — Să mai existe oare oameni ce nu înţeleg sau NU VOR să înţeleagă importanţa însămânţărilor?... Dacă da, atunci ţinem a atrage atenţia asupra lor organelor în drept. In munca noastră, în munca ţării, poporul nu tolerează elemente sabotoare. Să înţeleagă toţi că este în joc salvarea patriei din ghearele foamei, şi nu-i este nimănui permis a se eschiva de la aceasta. VASILE IOAN Lucrările Parlamentului Hai multe proecte de legi aprobate de Cameră BUCUREŞTI, (Agerpres). *— Camera a ţinuut şedinţă şi Duminică. D. Octav Livezeanu ministrul Informaţiilor, a depus proectul de lege pentru modificarea unor dipoziţiuni referitoare la stabilirea preţurilor tarifelor și salariilor, care Camera I-a aprobat. Intrându-se în ordinea de zi, Camera a votat următoarele proecte de legi: 1. Proectul pentru valorificarea bunurilor care depășesc nevoile armatei; 2. Proectul pentru deschiderea unor credite suplimentare pe seama Ministerului Aprovizionării; 3. Proectul pentru majorarea unor credite extraordinare speciale pe seama Ministerului de Finanţe; 4. Proectul pentru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltielilor Regiei Autonome a Exploatărilor Agricole, Zootehnic© a Industriilor Agricole şi Maşinilor, de la 1 Decemvrie 1946 — 1 Martie 1917 ; 5. Proectul pentru autorizarea epitropiilor spitalelor şi Sf. Spiridon din Iaşi ş 1 va majora un împrumut şi pentru majorarea unor credite pe seama Ministerului Internelor. Azi dimineaţă Camera a ţinut din nou şedinţa. Impresionanta nenorocire din Ungurei Explozia unei capse cu trotil, mutilează oribil un copil şi răneşte grav două persoane UNGUREI. 1. — In ziua de 19 Martie a. c. un tragic eveniment întâmplat în comuna Ungurei, a impresionat adânc întreaga populaţie a comunei. In timp ce s© juca în grădină, copilul Ilie Cotârlea a găsit un focos de obuz, uitat acolo din timpul retrageri armatelor hitleriste, pe care fără să bănuiască puterea ucigătoare, l-a luat în mâini cu intenţia de a se juca. La un moment dat, lovindu-l, capsa a luat foc. Explozia a fost atât de puternică încât schijele i-au mutilat oribil corpul, rupându-i mâna stângă şi testicoleie. Totodată au fost grav răniţi şi părinţii acestuia. Victimele au primit primele ajutoare medicale la dispensarul din comuna Do stat de unde au fost apoi trimise la Sptalul Public din Sibiu. .----CV Noui echipe muncitoreşti de reparaţii şi culturale plecate la sate Ca în toate Duminecile şi sărbătorile, zile de odihnă pentru muncitori, în ziua de 30 Martie a. c., prin directa organizare a Comisiilor Sindicatelor Unite Locale şi Culturale din Sibiu, s-au deplasat la ţară noui echipe de reparaţii şi teatrale, care au adus o serioasă contribuţie ţărănimii, atât în munca însămânţărilor de primăvară cât şi în opera ridicării nivelului lor cultural. Formate din oameni cu suflet, conştienţi de marea misiune ce le stă în faţă, echipele au vizitat satele după cum urmează: La Alămor, echipa de reparaţii ,,Rieger“; la Roşia, echipa de reparaţii „Arsenal“; la Noul, echipa de reparaţii „Fabritius“; la Topârcea, echipa de reparaţii „Seta“; la Armeni, echipa de reparaţii „Retenbacher“; la Mag, echipa de reparaţii „Hess“; la Săsăuşi, echipa de reparaţii a Camerei Agricole; la Sibiel, echipa de reparaţii „Gaz Metan“; la Ocna Sibiului, echipa de reparaţii „Uzina Electrică“; la Apaldul de Jos, echipa de reparaţii „CFR“ şi la Sada, echipa de reparaţii a Sindicatului Textil Cisnădie. Din partea tineretului încadrat în U. T. M. (Uniunea Tineretului Muncitoresc) au plecat: La Loamneş, echipa de reparaţii a tinerilor dela „Arsenal“; la Cocova, echipa de reparaţii a tinerilor dela „Gaz Metan“ şi la Ghijasa de Jos, echipa de reparaţii a tinerilor dela „Rieger“. In total, s-au deplasat la ţară, Du(Continuarea în pag. 4-a.) Bilanţul unei luni de munca Muncitorimea sibiană a înscris, în cadrul campaniei de însămânţări, în cursul lunii Martie, un bilanţ de realizări care constitue o preţioasă contribuţie la marea operă de refacere a economiei naţionale, situându-se astfel pe cea mai înaltă treaptă a patriotismului prin munca sa voluntară prestată în vederea asigurării belşugului de mâne pentru întregul popor. Lucrările agricole de primăvară sunt pe primul plan al preocupărilor guvernului, care a făcut toate eforturile pentru procurarea seminţelor din judeţele excedentare şi prin acorduri comerciale cu străinătatea, precum şi pentru raţionala utilizare a timpului, uneltelor şi braţelor de muncă. Alături de măsurile guvernului şi pentru o cât mai deplină reuşită a campaniei de însămânţări, era nevoe de antrenarea şi mobilizarea în muncă a întregei colectivităţi. Inventarul agricol existent fiind în unele părţi insuficient iar uneltele de muncă deteriorate şi anevoe de înlocuit din comerţ, plugarii noştrii se vedeau în faţa unei situaţii greu de trecut. Muncitorimea sindicalizată, care a fost întotdeauna în fruntea acţiunilor generoase, a înţeles şi de data aceasta imperativul vremii, sărind cu tot avântul în sprijinul aliatului ei firesc, ţărănimea, şi punându-şi priceperea şi braţele de muncă în timpul liber, în Dumineci şi sărbători, la dispoziţia plugarilor pentru repararea uneltelor. Astfel în cursul lunei Martie, din imboldul şi sub conducerea Comisiei Locale a Sindicatelor, comunele judeţului Sibiu, cu excepţia celor de munte, care nu dispun de pământ cultivabil, au fost cercetate de echipele muncitoreşti de reparaţii în scopul mai sus arătat. Un număr de 65 echipe formate Ionel Cheregi (Urmare în pag. 4-a) VITRIOL Precupeaţa Ana Ivan a luat zilele trecute fularul unui cetăţean care a vrut să-i plătească marfa la „oficial“. Mergi în piaţă?... Ia-ţi şi parul ! Precupeţii fac ravagii. La „oficial“ îţi iau fularul, Iar la „negru“ îţi iau ... nădragii. Spun.