România Viitoare, 1947. aprilie-iunie (Anul 4, nr. 73-127)

1947-04-01 / nr. 73

Se va îndeplini planul munci­lor agricole de primăvară! ANUL IV.­­ Nr. 73 (675) Praful 1000 l­ei ABONAMENTE: întreprinderi, fabrici, firme mari sprijin 700.000 lei anual. Meseriaşi patroni, liber profesioniști, comercianți lei 30.000 la domic. 32.000 lei. Particulari 23­ 000 lei, la domic. 25 000 Iei. Muncitori, funct-publ.,pens. 16.000 lei, la dom. 17.000 lei lunar Teza comii plititi la o mm an aprobatrii Dir. Gen. PTT Nr. 1621S/1945 Apăra­turi directin­u mai COMITET MARŢI, 1 APRILIE 1947 REDACŢIA: SIBIU, Str. Avram Ianca Nr. 10, TeL 810 ADMINISTRAŢIA: Sfr. Regina Maria Nr. 25, TeL 74 2536 ha. pământ însămânţat până în prezent în judeţul nostru Să se ia măsuri contra sabotorilor campaniei de însămânţări Natural, una dintre problemele vitale de actualitate pentru rezolvarea căreia sunt îndreptate toate preocupările guver­nului şi parlamentului poporului, cât şi atenţia cetăţenilor, est© şi aceea a însă­­mânţărilor de primăvară, însămânţaţi, însămânţaţi, însămân­ţaţi, este dictonul momentului de faţă. Căci a­şa după cum spunea în cadrul unui expozeu făcut în faţa parlamentul­­ui d. prof. Traian Săvulescu Ministrul Agriculturii, pentru anul care vine, nu va mai fi de vină seceta, ci — dacă se va dovedi o cât de mică slăbiciune — vina va fi a noastră. Pentru acest fapt se deplasează săp­­tămânal la ţară echipele muncitoreşti de reparaţii, pentru aceasta au plecat Sâm­bătă în Moldova un prim vot de 400 sol­­daţi de la Regimentul 6 Infanterie Vo­luntari, pentru însămânţări. „CUM NE VOM AŞTERNE AŞA VOM DORMI“ spunea d. Prim-Ministru Dr. Petru Groza cu ocazia festivităţilor de la Şcoala Militară de Ofiţeri Infante­­rie şi Administraţie. Şi noi trebue să ne aşternem bine. Am dormit destul pe rogojina mizeriei la care ne-au împins cu conştiinţă diabolică guvernările ci­r­eilor oligarho-moşiereşti. Suntem arhi­ sătui de trecutul ce nu l-am dorit nici­odată. Vrem astăzi o ţară nouă, o ţară democrată bogată. Şi pentru aceasta muncim, pentru aceasta însămânţăm. CE INSAMANTARI DE PRIMA­­VARA S’AU FĂCUT PANA IN PREZENT IN JUDEŢUL NO*­STRU? Am ţinut a face această mică intro* ducere la început, pentru a arăta — fie chiar în linii generale — unei anumite categorii de cetăţeni motivul pentru care însămânţăr­ile de primăvară rămân o problemmă la ordinea zilei, pentru gu­vern şi popor. In dorinţa de a prezenta publicului o situaţie clară asupra însămânţaţilor de primăvară din judeţul nostru, am luat contact cu Camera Agricolă Sibiu, care după date statistice ne-a putut furniza unele informaţii în legătură cu aceasta. Astfel din totalul suprafeţei cul­­tivabile de 52.000 ha, prevăzută în plan pentru muncile agricole de pri­­măvară, s’au şi însămânţat până acum 2536 ha. Din aceasta, 43 ha s’a semănat grâu, 16 ha secară, 64 ha orz de primăvară, 1133 ha ovăz, 1 ha lu­­eernă, 73 ha borceag, 195 ha car­­tofi, 6 ha sfeclă nutreţ, 146 ha gră­dini de zarzavat şi 9 ha varză. Evident, aceas­ă situaţie este resulta­­tul unui prim început, deoarece campa­­nia însămânţărilor e încă în toiu. SA SE IA MASURI CONTRA SA.­BOTEURILOR CAMPANIEI DE INSAMANTARI! Vorbind cu d. inginer Bostan subdi­rectorul Camerei Agricole, despre felul cum se prezintă situaţia pe teren, clesa a ţinut a preciza că: „Din cele constatate afară la sate, se observă regretabilul fapt că deşi ţăranii sunt trup şi suflet pentru aceasta, o parte din organele admi­­nistrative atât săteşti cât şi de pre­­să, nu-şi dau îndeajuns Interesul în această muncă“... E trist . Se mai vorbi încă şi astăzi despre asemenea fapte. — Să mai existe oare oameni ce nu înţeleg sau NU VOR să înţeleagă im­­portanţa însămânţărilor?... Dacă da, atunci ţinem a atrage aten­­ţia asupra lor organelor în drept. In munca noastră, în munca ţării, po­porul nu tolerează elemente sabotoare. Să înţeleagă toţi că este în joc salva­­rea patriei din ghearele foamei, şi nu-i este nimănui permis a se eschiva de la aceasta. VASILE I­OAN Lucrările Parlamentului Hai multe proecte de legi aprobate de Cameră BUCUREŞTI,­­ (Agerpres). *— Ca­mera a ţinuut şedinţă şi Duminică. D. Octav Livezeanu ministrul Infor­­maţiilor, a depus proectul de lege pen­­tru modificarea unor di­poziţiuni refe­ritoare la stabilirea preţurilor tarifelor și salariilor, care Camera I-a aprobat. Intrându-se în ordinea de zi, Camera a votat următoarele proecte de legi: 1. Proectul pentru valorificarea bunuri­­lor care depășesc nevoile armatei; 2. Proectul pentru deschiderea unor cre­­dite suplimentare pe seama Ministerului Aprovizionării; 3. Proectul pentru ma­­jorarea unor credite extraordinare spe­­ciale pe seama Ministerului de Finanţe; 4. Proectul pentru evaluarea veniturilor şi fixarea cheltielilor Regiei Autonome a Exploatărilor Agricole, Zootehnic© a Industriilor Agricole şi Maşinilor, de la 1 Decemvrie 1946 — 1 Martie 1917 ; 5. Proectul pentru autorizarea epitropii­­lor spitalelor şi Sf. Spiridon din Iaşi ş 1 v­a majora un împrumut şi pentru majo­­rarea unor credite pe seama Ministe­rului Internelor. Azi dimineaţă Camera a ţinut din nou şedinţa. Impresionanta nenorocire din Ungurei Explozia unei capse cu trotil, muti­lează oribil un copil şi răneşte grav două persoane UNGUREI. 1. — In ziua de 19 Martie a. c. un tragic eveniment întâmplat în comuna Ungurei, a impresionat adânc întreaga populaţie a comunei. In timp ce s© juca în grădină, copilul Ilie Cotârlea a găsit un focos de obuz, uitat acolo din timpul retrageri arma­telor hitleriste, pe care fără să­­ bănu­iască puterea ucigătoare, l-a luat în mâini cu intenţia de a se juca. La un moment dat, lovindu-l, capsa a luat foc. Explozia a fost atât de puter­nică încât schijele i-au mutilat oribil corpul, rupându-i mâna stângă şi testi­­coleie. Totodată au fost grav răniţi şi părinţii acestuia. Victimele au primit primele ajutoare medicale la dispensarul din­ comuna Do stat de unde au fost apoi trimise la Sp­­­talul Public din Sibiu. .----CV Noui echipe muncitoreşti de reparaţii şi culturale plecate la sate Ca în toate Duminecile şi sărbăto­rile, zile de odihnă pentru munci­tori, în ziua de 30 Martie a. c., prin directa organizare a Comisiilor Sindi­catelor Unite Locale şi Culturale din Sibiu, s-au deplasat la ţară noui echi­pe de reparaţii şi teatrale, care au adus o serioasă contribuţie ţărănimii, atât în munca însămânţărilor de pri­măvară cât şi în opera ridicării nive­lului lor cultural. Formate din oameni cu suflet, con­ştienţi de marea misiune ce le stă în faţă, echipele au vizitat satele după cum urmează: La Alămor, echipa de reparaţii ,,Rieger“; la Roşia, echipa de repa­raţii „Arsenal“; la Noul, echipa de reparaţii „Fabritius“; la Topâr­cea, echipa de reparaţii „Seta“; la Armeni, echipa de reparaţii „Retenbacher“; la Mag, echipa de reparaţii „Hess“; la Săsăuşi, echipa de reparaţii a Ca­merei Agricole; la Sibiel, echipa de reparaţii „Gaz Metan“; la Ocna Si­biului, echipa de reparaţii „Uzina Electrică“; la Apaldul de Jos, echipa de reparaţii „CFR“ şi la Sada, echi­pa de reparaţii a Sindicatului Textil Cisnădie. Din partea tineretului încadrat în U. T. M. (Uniunea Tineretului Mun­citoresc) au plecat: La Loamneş, echipa de reparaţii a tinerilor dela „Arsenal“; la Co­cova, echipa de reparaţii a tinerilor dela „Gaz Metan“ şi la Ghijasa de Jos, echipa de reparaţii a tinerilor dela „Rieger“. In total, s-au deplasat la ţară, Du­(Continuarea în pag. 4-a.) Bilanţul unei luni de munca Muncitorimea sibiană a înscris, în cadrul campaniei de însămânţări, în cursul lunii Martie, un bilanţ de rea­lizări care constitue o preţioasă con­tribuţie la marea operă de refacere a economiei naţionale, situându-se ast­fel pe cea mai înaltă treaptă a pa­triotismului prin munca sa voluntară prestată în vederea asigurării belşugu­lui de mâne pentru întregul popor. Lucrările agricole de primăvară sunt pe primul plan al preocupărilor­­ guvernului, care a făcut toate efor­turile pentru procurarea seminţelor din judeţele excedentare şi prin acor­duri comerciale cu străinătatea, pre­cum şi pentru raţionala utilizare a timpului, uneltelor şi braţelor de muncă. Alături de măsurile guvernului şi pentru o cât mai deplină reuşită a campaniei de însămânţări, era nevoe de antrenarea şi mobilizarea în mun­că a întregei colectivităţi. Inventarul agricol existent fiind în unele părţi insuficient iar uneltele de muncă deteriorate şi anevoe de în­locuit din comerţ, plugarii noştrii se vedeau în faţa unei situaţii greu de trecut. Muncitorimea sindicalizată, care a fost întotdeauna în fruntea acţiunilor generoase, a înţeles şi de data acea­sta imperativul vremii, sărind cu tot avântul în sprijinul aliatului ei fi­resc, ţărănimea, şi punându-şi pri­ceperea şi braţele de muncă în timpul liber, în Dumineci şi sărbători, la dispoziţia plugarilor pentru repararea uneltelor. Astfel în cursul lunei Martie, din imboldul şi sub conducerea Comisiei Locale a Sindicatelor, comunele ju­deţului Sibiu, cu excepţia celor de munte, care nu dispun de pământ cultivabil, au fost cercetate de echi­pele muncitoreşti de reparaţii în sco­pul mai sus arătat. Un număr de 65 echipe formate Ionel Cheregi (Urmare în pag. 4-a) VITRIOL Precupeaţa Ana Ivan a luat zilele trecute fularul unui cetăţean care a vrut să-i plătească marfa la „oficial“. Mergi în piaţă?... Ia-ţi şi parul ! Precupeţii fac ravagii. La „oficial“ îţi iau fularul, Iar la „negru“ îţi iau ... nădragii. Spun.

Next