România Viitoare, 1947. iulie-septembrie (Anul 4, nr. 128-172)

1947-07-03 / nr. 128

I. V. MOLOTOV face toate eforturile, pentru a trece obsta­colele inerente unor asfel de discuţiuni. Trebue să ne reamintim de sacrificiile fă­cute în timpul războiului şi să facem tot posibilul pentru salvarea păcii“. cuvântul idault în împreună ixterne al­­speranţele­­ trei vom itat Ing.­ ala Teatru­­e Sibiu Ing.­erenţiat de­­isfriale, fac­sar şi scond­­ric numeros, zată de către iar, s’a bucu­­s. diu Dragoman, prin a face un evenimentelor Legii Oficiilor situaţia din trecut naţionale, arătând 1 29 de ani care au acoape, d-sa a spus: a imperioasă a r°g­­samblu a producţiei, ajuta industria, pen­­poata valorifica real incerând rolul ei in comune a poporului şi această industrie să i circulaţie un volum mai important de măr­iatul este chemat în cea VALERIU DRAGOMAN mai mare măsură să sprijine această acţiune de redresare. Colaborarea dintre stat şi între­prinderile grupate, va putea să ducă la o mobilizare a forţelor productive ale ţării, la o concentrare a eforturi­lor şi la stimularea iniţiativei parti­culare, pusă în slujba interesului general. Legea pentru înfiinţarea şi func­ţionarea Oficiilor Industriale, crează organismele, pentru realizarea scopu­rilor de mai sus.“ In continuare, d. deputat Valeriu Dragoman, a arătat felul de organi­zare şi funcţionare al Oficiilor indu­striale, care bazându-se pe împletirea intereselor generale cu promovarea iniţiativei particulare, vor da posi­bilitate Oficiilor, să determine nor­malizarea vieţii noastre economice. In cadrul programului artistic şi-au dat concursul: d-na Gherman (pian), d-nii Iancu Groza şi Octavian Gher­man (Solo voce), d-ra Aurelia Vasile (recitare), Corul „Progresul“ dirijat de păr. prof. Gh. Şoima şi Orchestra Simfonică Populară de sub condu­cerea d-lui N­. Selbing. V. I. and reportajele noaste Rieger-iştii muncesc pentru ţărani e arde nemilos în acest sfârşit nie, urmele ultimelor ploi ce-au parta împietrită a pământului e se­­c încă, d­e, prin gropile şoselei şi a stră­­, asfaltul stricat, strânse laolaltă în miniatură pe care plutesc în voe de de hârtie ale copiilor dela peri­­- sumedenie de mici bălţi prind în ipelor lor — limpezite acum — ima­­fără graniţa a cerului, eştt de zăpuşeala ce-a cuprins întreg­i, omul de pe stradă, s’a oprit obosit­ea unei porţi de fier. E cald ... grozav de cald ... oţându-şi batista a şters sudoarea de frunte, întrebător, și-a rotit apoi privir­i în jur: — Tovarășe!... Recunoscuse figura bătrânului portar și­­sel i-a întins mâna. — Ce mai fac Rieger-iștii?... Discutând, s’au pierdut apoi în curtea uzinei... CÂND PPRIETENII NE VIN IN AJUTOR. DE VORBA CU D. ING. TURCULEȚ Ca de obiceiu, pe d. ing. Turculeţ, pre­şedintele Comisiei de Producţie, îl găsesc în biroul d-sale din sccţia de turnătorie ce o are sub conducere. Discutând, timpul trece repede. Nici nu-mi dau seama când am terr­­inat. Văd doar că mi-e plin carnetul de notiţe. A vorbit mult de astă dată d. inginer ... A vorbit despre materii prime, despre produc­ţie, despre realizările guvernului, despre muncitori... Să depănăm firul povestirii... Fabrica Rieger, în urma masivului ajutor dat de rezultatele acordului economic din­tre România şi Uniunea Sovietică, se gă­seşte de 4 luni de zile în continuă sporire a producţiei. O mare cantitate, de materii prime, sosite nu de mult timp, au dat po­sibilitatea acestei uzine de a mobiliza şi utiliza întreaga capacitate de lucru, pentru executarea comenzilor de utilaj industrial, în cadrul convenţiei de armistiţiu şi de fa­bricare a maşinilor agricole necesare ţără­nimii noastre. Prin noul plan al ministerului Agricul­turii şi Domeniilor de dotare a păturii plu­­găreşti cu maşini agricole, care să le uşu­reze munca şi să mărească randamentul, fabrica Rieger a primit o comandă de circa 2750 de astfel de maşini. Conform susnu­­mitului plan, ele urmează a fi livrate în cursul unei durate de un an şi jumătate, timp în care muncitorimea e asigurată cu lucru îndestulător. SOLIDARITATE ŞI CONŞTIINŢA PATRIOTICA IN MUNCA îmbrăţişând cu toată căldura acest plan de refacere al agriculturii, muncitorii de la Rieger, în sarcina cărora stă ducerea la în­deplinire a comenzilor de maşini, depun zi de zi, o strădanie din ce în ce mai mare pentru ca prin repeziciunea lucrului, îm­bunătăţirea mijloacelor de execuţie şi eco­nomia de materii prime, planul de lucru să fie îndeplinit la timp, dacă nu chiar depăşit. In acest fel de a lucra, activitatea mun­citorilor Rieger-işti — fabricarea maşinilor agricole ce se va repartiza de către INCOP satelor — se împleteşte cu munca ţărănimii de pe ogoare, muncă ce are ca scop comun învingerea greutăţilor economice, în care se sbate ţara. Muncitorii de la Rieger lucrează pentru pătura ţărănească... E o muncă frumoasă, o muncă de ajutorare a unui aliat, sortit şi el să lupte împotriva acelora ce se orân­­duiesc deacurmezişul progresului... Lucrează riegeriştii pentru marea lume a (Continuare în pag. 3) JOI, 3 IULIE 1947 REDACTIA: SIBIU, Str. Avram Iancu Nr. 10, Tel. 810 ADMINISTRAŢIA: Str. Regina Maria Nr. 25, TeL 74 LA ORELE 12 unui comitet ALEXIU­S in/ C.S.M.S -GRAŢIOS. ARSENAL—ŞOIMII 3—1 (1—0) In finala cupei districtuali. Sportiv Sindical, după cum ai C.S.M.S.-ul a recoltat o victorie în dauna formaţiei papetarilor din­­ui­tate. Cu puţin noroc Graţiosa ar fi putut inversa rezultatul în favoarea ei. In prezenţa d-lui Aurel Kahane, delegatul Comisiei­­Centrale Sportive .C. G. M., s-a disputat Duminecă după amiază pe arena A. N. E. F. din localitate, finala cupei do­nată de Resortul Sportiv Sindical, între for­maţiile grupărilor sibiene Arsenal şi Şoimii. După un joc frumos, presărat cu faze spectaculoase şi dinamice, joc care a plăcut celor 3.000 spectatori, Arsenalul a reuşit să învingă cu 3—1 (1—1). Ambele formaţii au jucat cu ambiţie şi elan pentru victorie, victorie ce a surâs până la urmă celui mai bun care prin a­­ceasta devine şeful necontestat al forma­ţiilor divizionare din Sibiu. Arsenalul, aşa după cum am pronosticat, a reuşit să învingă numai după prelungiri un adversar care a avut momente de domi­nare neexploatate însă, din cauza apărării alb-albaştrilor care au avut în Isdrailă, Ră­­şinaru, Badea şi Schachner un zid impene­trabil. Atacul Arsenalului mai hotărît a reuşit să fructifice de trei ori incursiunile inteli­gent conduse de Ghilling, Decey şi Gher­man şi să marcheze prin Ghilling, Sednicek şi Decey. Unicul punct al învinşilor este opera lui Hociotă. Din cei 22 jucători care au evoluat Du­minecă pe A. N. E. F. am remarcat pe: Schachner, Badea, Isdrailă, Răşinaru, Ghi­lling, Decey şi Gherman dela învingători, respectiv Căldăraru, Muscă, Cucera dela învinşi. Arbitrajul d-lui Gherman corect. La sfârşitul matchurilor într’un cadru plin de entuziasm sportiv, d. A. Kahane după ce elogiază acţiunea sportivă sindicală locală, mulţumind echipelor pentru munca depusă, le îndeamnă să urmeze mai departe pe ca­lea aleasă pentru propăşirea sportului sindi­(Comtinuare în pagina a 4-a) Catastrofala revărsare a fluviului Missisipi NEW-YORK, .. — Fluviul Missisipi a produs cea mai mare inundaţie din ultimii 100 de ani. 30.000 per­soane au rămas fără adăpost şi pa­gubele materiale sunt de peste 100 milioane dolari.

Next