România Viitoare, 1948. ianuarie-martie (Anul 5, nr. 1-63)

1948-01-01 / nr. 1

■ I »■■■«■■■■«■■■■■■■■■■■■■—■■■—N­' 1 N­.­. niUBTIIi—JUH'UlUJn———■ In preajma noului an Din cadrul­­vremii s’a mai depănat un an. Un an de muncă constructivă pentru po­porul român, încadrat in iureşul năvalnic al democraţiei, în mersul firesc al popoare­lor doritoare de pace, de reconstrucţie, de tot ceea ce trebue împlinit pentru realiza­rea acelui „mai bine", după care au nă­dăjduit, atâta amar de vreme, întreaga nvastă muncitoare. Porniţi pe un drum de adevărată demo­craţie, conducătorii noştrii de azi, au ştiut să dureze, în anul ce se 'nchee acuma, te­melie puternică noului stat Zi de zi, au izvorît din gândul acelora ce duc pe spatele lor greul răspunderilor, orânduiri momite să netezească calea ce duce la redresarea noastră economică din greul impas ce ni i-a lăsat un războiu pu­stiitor şi conducerile nefaste ale partidelor din trecut Poporul nostru, minţit de politicenii de ieri, au avut posibilitatea să constate, că oameni ridicaţi din mijlocul lor şi puşi la cârma ţării, nu mai au nimic ce om­ cu ceea ce a fost. Nimeni reu-i mai minte acurea, nimeni nu mai este preocupat de interese egoiste personale, nimeni nu se mai gândeşte de­cât la ceea ce trebue făcut pentru binele ţării şi a întregei colectivităţi. , Peste ceea ce a fost s’a ridicat un suflu nou de vieaţă şi clanul care fiecare a ştiut să-l drumuiască în munca de fiecare zi, este o dovadă grăitoare, că în această ţară în care domnea bunul plac, în această ţară în care marea massa muncitoare era ţinută în stare de inferioritate şi de totală obscu­ritate, în această ţară în care stăpânii tru­sturilor mondiale ţinteau să ne sugrume economic şi politic, astăzi pluteşte spiritul de libertate, de descătuşare, de frăţietate şi de respect pentru toţi acei ce trudesc pe ogoare, în uzine şi birouri. Guvernul acesta, care a ştiut să asvârle balastul din mijlocul său, pentru a se curma odată cu tot ceea ce era stavilă în opera de redresare a ţării noastre, îşi are, în a­­cest an, încheiat un bilanţ de înfăptuiri ce ar fi părut în alte vremuri cu neputinţă de realizat. Mulţimea legilor economice, menite să dea impulsionare în producţie, să înlăture sabotajul şi specula, să creeze un industriaş şi comerciant cinstit, reformă monetară creată pentru poporul muncitor iar nu pen­tru cei ce spoliau mulţimea, reforma acea­sta făcută fără ajutorul capitalului străin şi numai prin puternicia muncii şi a cin­stei; refor­a fiscală sortită să pună ordine în veniturile şi cheltuelile statului şi mai presus de orice să aducă la realitatea obli­gaţiunilor pe toţi acei evazionişti acoperiţi de cel ce în fruntea ministeruuli de finanţe d. Alexandrini — era reprezentantul autorizat al capitalismului, al saboteurilor şi speculanţilor; reforma justiţiei ce va in­staura spiritul de dreptate prin noul jude­cător popular; convenţiile economice; con­­venţiile culturale ce vor cimenta legăturile de prietenie cu statele vecine; reorganiza­rea Ministerului de Externe de mâna ener­gică a d-nei Ana Pauker, încetând să mai fie un cuib de spioni şi di­­plasament pen­tru toţi nechemaţii cu blazon; lichidarea cu tot ceea ce a fost putred în guvern şi în­deosebi cu „mitul de la Bădăcin“ — re­prezentantul reacţiunii şi imperialismului mondial — sunt numai o parte din ceea ce conducătorii noştri, cu dragoste de ţară şi popor, au ştiut să creeze în acest an ce în­scrie o adevărată operă constructivă pe­­ drumul ce-l străbatem către democraţia­­ integrală. Aici, în Balcanii ce altădată formau „bu­­­­toiul de pulbere* se lucrează temeinic la­­ clădirea păcii, la crearea noului om, elibe- I rat de prejudecăţile capitalismului. Aici nu fâlfâie decât stindardul păcii şi al muncii constructive, aici zi de zi creşte I buna stare a popoarelor, aci înfloreşte zi de zi cultura şi civilizaţia.­­ Aici este blocul păcii şi dacă dincolo de­­ noi mai există un bloc imperialist care­­ provoacă încă vărsări de sânge şi împrăştie lacrămi, durere şi mizerie, va trebui să se­­ ştie insă că forţele păcii, armata luminii şi­­ a progresului creşte năvalnic şi că nimeni­­ nu va mai putea clinti crezul noroadelor,­­ crez care este al tuturor celor ce ştiu să­­ muncească, celor ce vor face zid de ne­­­­trecut pentru apărarea libertăţii şi a inde­pendenţei, crezuri pentru care s au sacrifi­cat dealungul vremurilor atâţia adevăraţi democraţi.­­ Anul care vine este anul păcii popoare­­­­lor şi al drumului către socialism şi zorii noui ce s’au ivit pe geana orizontului, vor risipi nourii „aţâţători de războaie“, căci aceasta este voinţa mulţimii şi ea va trebui să fie respectată.­ ­ MIRCEA ALEXIU ANUL V.­­ Nr. T (836) Prețul IO Lei IU p«f­ ■ 1 I plititi la wml mii—­­ Dif. Ga. PTT Nr. 1411/1 MS. DCC. 63.S45 O AR APARE IN FIECARE ZI LA ORA 7 DIMINEATA ABONAMENTE: Inetitaţi, întreprinderi d­­c aprijla Inner lei 400, nunar lei 4R00; Me»erto»i patroni, liber prof., comercianţi lunar lei 00; Particulari lunar lei 100; Salariaţi, pensionari lunar lei 90 Pentru toate aceste abonamente se plăteşte taxă de ex­pediţie la domiciliu lei 10 lunar Apere tab direcţie terii comitet Redactor reap. MIRCEA ALEXIU JOI, 1 IANUARIE 1948 REDACŢIA­ SIBIU, Str. Avram Ioneu Nr. 1, Tel. HO ADMINISTRAȚIA: Str. Avram Iancu Nr. 10, Tel: 74. ML 2005 Redacţia şi Administraţia ziarului „România Viitoare“ urează abonaţilor, colaboratorilor şi tuturor sprijinitorilor săi, un an nou îmbel­şugat şi fericit „LA MULŢI ANI“ S­orcova Mânaţi măi, hăi, hăi, Sorcova, vesela, Peste ţară, Primăvară Şi la masă, Unde staţi Unde umblaţi­­ Voe bună, Să aflaţi De copii, De purcel, De viţei Parte să aveţi de ei. Anul ce vine, In fabrici Şi uzine, La coasă La plug, Spor şi belşug in bucurie Şi in veselie Să trăiţi Să ’mbătrânîţi La anul și la mulți ani. Regele Mihai I a abdicat — Proclamarea Republice! — Printr’un decret dat In seara zilei de 30 Decemvrie 1947, Regele Mihai I a abdicat, trecând conducerea Sta­tului Român şi mâinile poporului. Şi aceeaşi zi guvernul român, prin­­tr*o Proclamaţie adresaţi întregului popor a anunţat abdicarea Regelui Mihai I şi instaurarea Republicei Popu­lare Române. Prin hotărîrea consfinţită de între­gul nostru popor, Intregrarea ţării noastre pe făgaşul socialismului este deschisă. Trăiască Republica Populară Ro­mână. J­uguşat Aho, Aho, Bună seara, bună gazdi Am venit să tragem brazdi Am venit cu pluguşorul După care duceţi dorul Mânaţi măi, hăl, hal. V’am adus o veste mare Azi in zi de sărbătoare Că anul s’a inoit Şi cu bine a venit Mânaţi măi, hal, hăl. Când vei trage măre! gazdă In ogorul tău o brazdă Trage-o cu folos şi spor Să scoţi grâu pentru popor Glia noastră strămoşească Pentru noi o să rodească Pentru cei care muncesc Şi pe brazdă se ’nfraresc Mânaţi măi, hăi, hăi Să urzim cu toţi sub soare In fabrici şi pe ogoare O ţară îmbelşugată Şi frumoasă şi bogată Mânaţi măi, hăi, hăi. Mânaţi fraţilor, mânaţi Braţ la braţ că suntem fraţi Fraţi buni şi nedespărţiţi Intru mulţi ani să trăiţi Spor la muncă şi înfrăţire La mulţi ani cu fericirea (Continuare în pagina a­­ -1 )Han­ta dintre minatorii da la oraş şi ţăranii de pe agrard — O vizită la şcoala ţărănească de cadre a partidului comunist român judeţul Sibiu — La îndemnul organizaţiilor săteşti ale partidului comunist român, dor­nice de a împărtăşi massele ţărăneşti din avuţia ideologică a marilor des­chizători de drumuri şi dascăli ai cla­sei muncitoare, judeţeană Sibiu a în­fiinţat o şcoală de carte cu o durată de 30 de zile, în care plugarii, mem­brii ai partidului comunist, să-şi însu­şească cunoştinţele de bază, adevăru­rile şi învăţăturile ce stau la temelia luptei partidului de avantgardă a cla­sei muncitoare şi a întregului popor. Datorită afluenţei mari a tinerilor plugari, setoşi de lumină şi cultură marxisto-leninistă, cursurile acestei şcoli au fost eşalonate în 3 serii de câte o lună, fiecare. Programul analitic al şcolii este compus din 15 lecţii, predate­­ către lectori selecţionaţi din rândurile frun­taşilor partidului, intelectuali şi mun­citori dintre cei mai bine dotaţi. Această şcoală se deosebeşte funda­mental de şcolile cu caracter prin eliminarea rigidităţii care distanţează pe elev de profesor. Această metodă didactică, uzitată şi în şcolile de cadre sindicale dă cele mai bune rezultate, elevii însuşindu-şi din discuţiile ce se poartă asupra lecţiilor mai uşor şi mai mult decât din citirea sau expunerea rigidă a materiei. Comuniunea şi apropierea sufle­tească dintre elevi şi lector, înlesnesc deslegarea, nici întrebări şi răspun­suri, a problemelor mai greu de în­ţeles. »ALIANŢA INTRE MUNCITOR ŞI TARANI« Intrând în sala de cursuri, am găsit pe d. înv. Ion Vintilă, dând răspunsuri întrebărilor puse de elevi la lecţia »Alianţa între muncitori şi ţărani«. Irtr’o perfectă disciplină, liber consim­ţită, cu atenţia încordată la lector, elevii-plugari, sorbeau cu nesaţ epi­soade din trecutul îndepărtat, în cime, adesea muncitorii din uzine şi ţăranii­­ de pe glie, s’au întâlnit în luptă co-Imună pentru drepturi şi libertate, pen­tru pământ şi o vieaţă mai bună. »Ideia alianţei dintre muncitorii dela­­ oraşe şi ţăranii de pe ogoare — spune­a înv. Ion Vintil — s’a născut în ur­­­­ma tristelor experienţe pe care cele două categorii de muncitori le-au fă­cut în decursul frământatei lor istorii şi mai ales după ce cele două cate­­gorii de muncitori au ajuns la con­vingerea că interesele lor, în lupta dusă împotriva asupritorilor, sunt identice. Este suficient să amintim aici — spune d-sa — răscoala ţăranilor din Muntenia, Moldova şi Oltenia, din anul 1907, care a fost înăbuşită şi în­­necată în sânge, fiind ucişi mişeleşte 11.000 de ţărani, care cereau pământ, apoi răscoalele lui Gheo­ghe Doja, re­voluţia condusă de Horia, Cloşca şi Crişan, care au avut o soartă tot a­­­­tât de crudă, deoarece nu a existat­­ alianţa de luptă între cele două clase­­ asuprite, ţărănimea luptând singură şi­­ neorganizată.­­ Istoria este martora dramaticelor lupte purtate veacuri de-a­ rândul de ţăranii de pe ogoare şi de muncitorii de la oraşe împotriva asupritorilor lor Rezultatele acestor lupte ne arată limpede că oridecâte ori cele două ca­tegorii de muncitori au mers în an­ artă, hătălîa a fost câștigată .

Next