România Viitoare, 1948. iulie-septembrie (Anul 5, nr. 126-204)

1948-07-01 / nr. 126

ANUL V, Nr. 126 (961) Prețul 4 Lei Taxa postali putitft In numerar conform aprobrii D­r. Gen. PTT Nr. 1621/1945. Cont cec. 63.S45 Joi, I Iulie 1. REDACŢIA: Sibiu, str. Avram lancu Nr. 10, Tel 410 ADMINISTRAŢIA: Str. Avram lancu Nr. 10, Tel. 74 Apare sub direcţia unui comitet ­•Revizuirea pensiilor Iată o problemă la ordinea ulei, mult discutată şi frământată, sub toate aspec­tele ei, de către pensionarii publici, care şi-au găsit, în urbea Sibiului, ce mai prielnic cuib de sălăşuire. Revizuirea pensiilor foştilor slujbaşi pu­blici este o reformă de guvernământ ne­cesară, care nu poate surprinde decât pe cei ce nu au urmărit de aproapie evo­luţia ţării noastre pe drumul und drepte orânduiri sociale. Şi în rândurile pensionarilor, ca de alt­fel şi în acelea ale altor categorii sociale, existau o sumedenie de nepotriviri în criteriile după care erau fixate drepturile băneşti în urma anilor slujiţi la Stat. Prin proaspătul decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale va fi soluţio­nată şi această problemă în modul ce mai echitabil. Nu trebue, însă, ca pensionari noştri să treacă, prea uşor, peste analiza pro­blemei. Dacă ce favorizaţi de o pensie bunicică — pe lângă care se adaugă şi alte resurse de venit — vor privi în jurul lor, vor constata că mai este altă categorie de pensionari, pentru care su­mele ce le primeau sub titlul de „pen­se lunară’” abia dacă le ajungea să-şi încropească nevoile de pe o zi pe alta. In mod firesc, aceştia din urmă îşi stri­gau nedreptatea, în opoziţie cu vieaţa, de mai puţine griji, a primei categorii. Fără îndoială că, aceste nepotriviri, au determinat pe legiuitor să alcătuiască de­cretul cel nou cu privire la revizuirea pensiilor tuturor pensionarilor public. Să vedem, deci, cum este pusă proble­ma în lumina căilor pe care le trasează Statul. Pensionarii publici — după cum se des­prinde din decret — nu vor putea primi, în viitor și în nici un caz, o pensie netă PARTENIE RÂUREANU (Continuare la pagina a 6-a) Presa francezi se ridica împotriva acordului bilateral franco-american PARIS, 30. — Aproape întreagă presă se ridică împotriva acordului bilateral între Franţa şi Statele Unite, care urmează a fi semnat acum pentru punerea în aplicare a „planului Marshall“. Astfel, în ziarul „L’Humanité” Carrell scrie, că punerea în practică a acestui acord va transforma Franţa într’o colonie americană. Dacă Consiliul de Miniştri va aproba acest acord, el îşi va asuma o nouă răspundere în faţa istoriei, după „sfânta“ alianţă militară de la Bruxelles şi dictatul de la Londra. Franţa va fi redusă într’un vasal american. Adresându-se guvernului, ziarul „Franc­. , , , I Ti­eur“ afirmă: „Nu aveţi dreptul să scm­d. Andre I . , ’ , , , , , naţi acest acord, fiindcă el leagă de mână Franţa, fără a lega cu nimic Statele Unitei“ Ziarul „France Libre“ constată cu îngri­jorare că a venit pentru Franța Un nou termen de plată. In Italia lupta de clasă a Intrat în faza decisivă ROMA, 30. — La Genova continuă­­ comuniştii, a fost justă şi va fi urmărită lucrările celui de al 27-lea Congres al­­ şi în viitor. D-sa a criticat pe acei care Partidului Socialist. Ieri a luat cuvântul au abandonat lupta de clasă şi în folosul secretând general al acestui partid, da­r reacţiunii capitaliste au trădat cauza Lelio Basso care a arătat că niciodată muncitorească. Există numai două căi: nu au avut loc în Italia alegeri atât de j­ug,u a merge cu muncitorimea sau cu antidemocratice cum au fost cele de la burghezimea. Astăzi în Italia lupta de 18 Aprilie a. c. D-sa a spus că linia de­­ clasă a intrat într’o fază decisivă, până acum a partidului, colaborarea cu " Pregătirile americane în vederea alegerilor prezidenţiale — Adevărata faţă a literarilor — Manevrele dintre culise — — Forţele democrate din al treilea partid — Cu cât se aproprie luna Noemvrie, ca atât lipta trusturilor capitaliste americane, pentru fo­toliul prezidenţial, de la Casa AM, ia din ce în ce mai mult, un caracter concret Cele două partide republican şi democrat, care şi-au frecat pe rând puterea unul altuia, îşi desemnează candidaţii pentru alegeri. Partidul Democrat condus de Trumann, lasă să se întrevadă că actualul preşedinte va fi din nou candidatul său oficial. Partidul Republican din opoziţie, în urma Con­gresului ce l-a avut la Filadelfia, a desemnat pe Thomas Dewey guvernatorul statului New-York la postul de preşedinte, iar pe Earl Warren, gu­vernatorul Californiei, la vicepreşedinte. Adevărata faţă a lucrărilor I plătoare. Politica ambelor partide se aseamănă I ca două picături de apă şi se completează re­­­­ciproc. Este politica intereselor bancherilor a-­I­mericani care am nevoie de un om de încredere­­ la Casa Albă, ,pe care să-l manevreze după­­ bunul lor plac şi după cum le dictează dorinţa I lor de dominaţie şi de speculaţie mondială. Este­­ politica ce urmăreşte să desfiinţeze toate re- Desemnarea personalităţilor care vor candida­­ formele din domeniul muncii şi toate celelalte la preşedinţie şi vicepreşedinţie, nu este întâmn- | reforme pe care le-a obţinut poporul american », ■■iihiii»iiiiiiiii in in iii I mi hihihi mpi«—­­ în anii preşedinţiei lui Roosevelt. Este politica­­ de aţâţare la răsboiu, de suprimare a libertăţilor I şi aservirea popoarelor.­­ Dacă într’unul din partide se evidenţiază cineva I­I­I cu vederi personale, care ar prejudicia interesele BB­C| ! celor circa 1.000 capitalişti, ce deţin supremaţia­­ economică americană, atunci acesta sau este tre­cut în umbră, compromiţându-l prin diferite sis­teme „gen american”, sau i se dă un post bine plătit, pentru a-l avea partizan după formula: „e mai bine­­să-l ai prieten decât duşman” Manevrele dintre enlise Dar în timp ce la tribună se rostesc discursuri diferite, adevăratele hotărîri se iau între culisa unde pretendenţii la posturi înalte caută să-şi asigure o situaţie avantajoasă. Astfel senatorul Martin care intenţiona să candideze la preşe­dinţie, fiind sprijinit de o fracţiune a partidului, a renunţat în favoarea lui Dewey, după ce i s-a promis că va fi numit ministru al Apărării Na­ţionale. Vandemberg, Strassen şi Taft au renunţat­­ deasemenea declarând imed­iat după alegerea lui­­ Dewey că sunt gata să primească „orice înal­­t­­ă funcţiune”. In goana după posturi grase, frun- I taşii reacţionari din Partidul Republican, îşi îm­­i part de pe acum portofoliile, în viitorul gu- I vern american.­­ De aceea, indiferent care va fi alesul, demo- I crat sau republican, un lucru este sigur: că el I este exponentul intereselor marilor financiari care­­ conduc destinele politice, economice și sociale 1 I. STERPU In zi de Marţi ... « Prin pletele pline da beim — Aspecte — Legume din greu — Au apărut trufandalele — Anemie în piaţa „bucatelor“ — Vremea bună a dat putinţa, atât negustorilor, cât şi pro­ducătorilor, să-şi pună spre vânzare, tot ceea ce dărnicia pământiului şi sârguiaţa mâinilor harnice, a putut să producă mai bun, mai frumos şi mai îmbietor. Un belşug de legume. Iţi furau ochii... Nu ştiai ce să priveşti mai întâi, ce să cumperi, ce să admiri. Grămezi întregi de ceapă, ridichi, fasole verde, varză nouă, dovlecei, cartofi — roşi şi albi — ardei gras, ardei iute, castraveţi, mazăre — în sfârşit, un mozaic întreg de culori. Intă şi fructele — trufandale — caise, corcoduşe şi mere — aduse din podgoriile Aradului, Drăgăşanilor sau Râmnicul Vâl­cea. Unele — întârziate la transport — senilor. Vor oamenii să vândă mai repede ca să se poată întoarce acasă, la muncile câmpului. Nu prea au vreme de pierdut. De aci varietatea preţimută, după cum urmează: ardei gras 15—20 lei buc; ardei iute 8—10 lei buc.; castraveţi 20—25—30 lei; ridich­i 3—4—6 lei; ceapa 8—10 lei legătura, dovlecelul 30—40 lei buc.; varză nouă 30—35 lei kg; cartofi 20 lei albi și 15 lei roşii. Fructele trufanda: corcoduşe albe 40 lei. (Continuare în pagina a 2-a) Acţiunea de subminare a foştilor exploatatori Un important stoc de chimicale dosite de fostul patron Ritivoiu fală de cca 400.000 lei, cu aceleaşi scopuri condamnabile. Acest caz dovedeşte, în afară de spiritul dăunător de care erau pătrunşi foştii pro­prietari ce a huzurit pe spinarea poporului şi vigilenţa clasei muncitoare care dă în vileag orice acţiune de subminare a avutu­lui statului. Republica Populara Română participa la Târgul de Mostre internaţional din Bulgaria BUCUREŞTI. 30. „ In urma invitaţiei primite, România va participa la­­ Târgul Internaţional de Mostre“ de la Plovdiv (Bulgaria) din a doua jumătate a lunei August. In pavilionul care i-a fost rezer­vat vor fi expuse produse ale industriei românești. Aprobările de vânzări de materii prime BUCUREȘTI. 30. — Ministerul Comer­țului a decis ca pentru toate aprobările de vânzare de materii prime și accesorii, dela o întreprindere industrială la alta, nu mai e nevoie de aprobarea comisiunii prevăzute în decizia Nr. 6578, care regle­mentează vânzările de materii prime sau de accesorii deținute într-o întreprindere pentru propriul ei proces de fabricație. Aprobarea oficiului industrial respectiv este suficientă. Presa sovietică despre naţionalizările din România MOSCOVA, 30.­­ Intr’un articol a­­părut în ziarul „Moskowski Bolşevic“ se declară că legea naţionalizărilor, adop­tată de Marea Adunare Naţională din Ro­mânia deschide o nouă pagină în istoria ţării. Această lege a smuls din mâinile patronilor particulari instrumentul de presiune asupra vieţii politice din Ro­mânia şi este un eveniment de impor­tanţe i­storică ca şi reforma agrară care a luat reacţiunii baza ei materială. Legea naţionalizării este mărturia creş­terii forţei democraţiei române, a ma­turităţii sale în tratarea afacerilor de stat şi a capacităţii sale de a rezolva pro­blemele economice importante; ea va ac­celera procesul refacerii economice şi transformarea României într-o ţară in­dustrială şi agricolă avansată. f (Continuare în pagina a 2-a)

Next