România Viitoare, 1948. octombrie-decembrie (Anul 5, nr. 205-281)
1948-10-01 / nr. 205
rbhiï — m. nos áréiul 4 &>@i Tata I»octali pl*t»tä í® omnerav confirm »•*■•« Hí* G«*; PTT Ht. W2M945. Cont cec. 63.S4-S » mi e la apariţia „Istoriei Partiai URSS. Curs surf Se împlinesc zilele acestea zece ani dela iubită a milioane de oameni din URSS , apariţia cunoscutei opere a marxismului- şi de dincolo de graniţele ei, leninismului, lucrarea clasică a lui I. V. In cei 10 ani dela apariţia ei, „Istoria Stalin, „Istoria Partidului Comunist (bol- | Partidului Comunist (bolşevic) al URSSevic) al URSS — Curs scurt“. ului“ a fost editată în nenumărate limbi ■ Apariţia acestei cărţi a fost un event şi în nenumărate ediţii, atât pe teritoriulment de importanţă istorică mondială.; Uniunii Sovietice, cât şi în toate ţăiîe ' K/Jl pT'ijriaV l Nu numai Partidul Bolşevic, poporul so- j lumii. Această carte a lui I. V. Stalin a h;| ‘ ; • vietic, ci şi toţi oamenii muncii şi ex- î fost şi este citită de milioane de oameni dea"' fc ploataţii tuturor ţârilor a-j căpătat, o apă din toate ungherele pământului, cu apariţia „Istoriei Partidului Comunist ! Uriaşa răspândire a „Cursului scurt al (bolşevic) al URSS“ o nouă şi puternică istoriei P. C. (b) al URSS“ reprezinţi o armă ideologică în lupa pentru libertate, confirmare a cuvintelor lui A. A. Jdademocraţie şi comunism. _ _ ri nov la al XVIII-lea Congres al Partidu-In Cursul scurt al Istoriei Partidului . ]u. Bolşevic, ca!'€ a arătat că milioane Comunist (bolşevic) al URSS este ma- t (de oameni au început să studieze margîstral expusă și în chip instructiv ge- j xism-leninismul şi „Cursul scurt aloste neralizată enorma experienţă istorică a uiei partidului Comunist (bolşevic, al Partidului Bolşevic, experienţă fără de URSS“. „Trebue spus direct că în tot egal în istoria vreunui alt partid politic , cursul existenţei marxismului aceasta este din lume. In acest manual de sinteză se ! priraa rarte ^re a căpătat o atât de largă ! poate găsi explicarea cu adevărat știin- ! răspândire.“ iţifică a principalelor probleme ale marxism-leninismului. . __________ _________________ Clasica lucrare a ltd I. V. Stalin ajută i ” marea Revoluție Socialistă din Octomvrie, —----..............-------------—____.................... , ----------~ victorioasă, în luptele războiului civil, în *| } K Vineri, 1 Octomvrie 1948 REDACȚIA : Situa: SU. A. Iancu Nr. 10, tel. 810 ADMINISTRAȚIA : Str. A. Iancu Nr. 10, TeL 74 ilperessife» «8ir@«tia mul c^ssait®£ « M r H» I ft! WI pertl^u!^inci'orsc toman is 1 P Vineri, 1 Octomvrie 10-18 orele 10,30 jjlii se va serba :n sala Teatrului 00 Poporului, aniversarea a II am.y t apariţia iucrâri tov. tm .Curs scurt al Istoriei i|i|t U. ii. S. S.“ — Cu iii!e|îl IUI* Sîanii va conferenţia Iov. Sil roia An irei, secretarul P. M. P., Sibiu, despre ,10 ani de la apariţia cursului scurt al Istoriei P. C. (0) al U. P. S. S. Enciclopedia tunos ,„Ş?tinţelor de baza în domeniul Marxism-leninismului“. — Conferinţa este urmată fie un program artistic.— Intrarea liberă! Comitetul judeţean P. SI. K«, »«din Organizația judeţeana jtt priz- IP3 IBIU Muncitorii fabrici or „independenţa“ au început lupta pentru: ^ îmbunătăţire» calităţii fabricatelor, § economisirea «»«Seriilor prime, ^ micşorarea deşeurilor, pe comuniştii din toate ţările şi mastere ! La aDeh»! muncitorilor dela ?. M. S. Braşov, largi populare să aprofundeze bolşeviis- --------------- unul, îi înarmează cu cunoaşterea legilor desvoltării sociale şi ale luptei politice, cu înţelegerea sensului şi legăturii interne a evenimentelor zilei şi consolidereză credinţa lor în victoria marei cauze a clasei muncitoare. Ideile marxism-leninismului, a căror trecut un mare examen”istoric- Vitalitatea l- Pe zi ce trece muncitorimea, pătrunsă de . şi-au luat sarcina de a rezolva acediiă ; micşorarea deşeurilor şi economiei’-'©» mnşi invincibilitatea lor, rolul lor organi- ; învăţăturile P.d.-ului, dă tot mai des de problemă. Incustăm astăzi angajamentele teriilor prime, datoric şi transformator au fost c°nfir- i vezi concrete de elanul cu care luptă priim luate de către muncitorimea fabricilor „fumate de întreaga istorie’a Partidului Bol- ! îmbunătăţirea calitativă a produslor, una , dependenţa“ (fost Andrei Rieger) , care înşevie, de întreaga existenţă de 30 de ani dintre condiţiile principale pentru făurirea suşindu-şi în totul apelul tovarăşilor de la a puterii sovietice de victoria democra- I unei producţii car© să ne grăbească mersul I.M.S. Braşov, şi-a luat ca sarcină concretă, ţrei copulare în ţările Europei Centrale, sp*e socialism. _ _ J să înceapă o luptă neprecupeţită pentru reaşi de Sud-Est. Ele au fost verificate în In Sibiu, muncitorii din numeroase fabrici lizarea îmbunătăţi ii ca italice a produselor. Muncitorii şi tehnicienii de la „Independenţa“ ne-au adresat o scrisoare prin care ne aduc la cunoştinţă sarcine pe care şi le-au luat: „La adunarea generală de azi, muncitorii şi tehnicienii fabricilor noastre, au stat în diluţie, şi prelucrat, apelul tovarăşilor de la I.M.S. Braşov. Adâncind acest apel s’a constatat că: — Actul naţionalizării a pus î® mâna (Continuare în pagina a 4-a) Scrisoarea adresata ziarului nostru construirea societăţii socialiste, în vie- O altă problemă »de gospodărie urbană toriosul războiu împotriva Germaniei ........................... ......... ............ " 11 nouile succese postbelice ale construcţiei !Cum au fost întrebuinţate fondurile destin. In actuala fază a desvoltărîi istorice, inate unor lucrări de reconstrucţie edilitară! lumea întreagă, care caută drumurile eli-1 iitAţilor proprii. — Cum se va face faţa situaţiei de viitor. —i berării lor, găsesc tot mai mult răspunsul la problemele vitale care îi preocupă, în i In obişnuitele noastre notiţe şi reportagii, în afectate scopului de mai sus. măreaţa învăţătură a lui Marx-Engels- crestate in coloanele gazetei, ne-am ocupat, la Vom arăta, mai întâi, că în programul de Lenin-Stalin. Ideile marxism-leninismului timpul său, de necesitatea imperioasă a impor- lucrări anexă la bugetul administraţiei comunale, unesc sub steagul partidelor c°niuniste tantelor lucrări de ordin edilitar şi urbanistic efect pe exerciţiul financiar 1948/1949 s’a prevăzut milioane de oameni înaintaţi din întreaga toate în cursul acestui an, de către Municipiul pavate a a patru artere importante de circulaţie lume, reprezintă cea mai puternică armă Sibiu. De data acesta, ne luăm sarcina de apre pe aria Municipiului Sibiu. Fondurie necesare spirituală în lupta ior.i zenţa cititorilor noştri valoarea, în cifre, a acestor executării acestor lucrări în valoare totală — Iată de ce cartea lui I. V. Stalin „Istoria lucrări, arătând, în acelaș timp, ce sta executat după deviz — de cea 30.000.000 lei, sau pre-Partidului Comunist (bolșevic) al URSS“ din programul alcătuit In cadrul bugetului anexă văzut după cum urmează: din excedentul pro- , a devenit cartea de căpătâi şi cea mai şi mai ales cum au fost întrebuinţate sumele babil al exerciţiului financiar 1948/1949: 12 milioane lei şi din subvenţia Ministerului Afacerilor Interne, de la Fondul Comunal: 25 milioane lei. Cu ocazia aprobării bugetului pe exerciţiul financiar 1948/49, Ministerul de Interne a acordat — mai mult simbolic — o subvenţie de 1.000.000 lei, ori această sumă nici până în prezent nu a fost ordonanţată şi se crede că ea nici nu va fi ordonaţată, urmând ca Primăria să-şi execute cu mijloace proprii, sunt stegarii păcii între popoare ci şi toţi reprelux-urile edilitare programate. Mijloacele proprii zentanţii Uniunii Sovietice. Ne este iarăşi cunoscut ce răsunet puternic a avut cuvântarea lui A. I. Vâşinski la adunarea generală a O. N. U., cuvântare prin care a fost încă odată înfierată propaganda mârşavă la războiu împotriva U. R. S. S. a monopoliştilor anglo-americani. In acest spirit formaţi şi cu atari atitudini 0 REVIZUIRE A POSIBILITĂŢILOR PROPRII Faţă de această situaţie, Serviciul Financiar al Primăriei Municipiului, arătând situaţia din punct de vedere financiar, a opiniat ca să se |Contiruare la pagina a 4-a) când socialismul a intrat pe ordinea de c ,npbramat şi ce s’a executat zi în Viaţa popoarelor, muncitorii dini sa programat şi ce Sd.exetuiai — 0 revizuire a posibil ale Primăriei sunt de 12.000.000 lei, reprezentând un excedent bugetar la finele exerciţiului. Problemele pâcii şi Congresul Filialei A. R. L. U. S. Sibiu In faţa congresului Filialei ARLUS Sibiu din 3 Octomvrie ert. stau sarcini de o importanţă vitală pentru Republica Populară Română. Allasul militând pentru prietenia cu Uniunea Sovietică, lupta în acelaş timp pentru principiile socialismului, între care, printre primele, se înscriu lupta pentru pace. Uniunea Sovietică este statul păcii organizate, prin limitarea înarmărilor şi prin mobilizarea mamelor progresiste intru menţinerea ei. Cine nu cunoaşte câtă căldură au pus reprezentanţii sovietici la Congresul de la Wroclaw, pentru apărarea păcii?! Şi cu câtă dârzenie şi necruţare au demascat pe tulburătorii ei! Dar nu numai Fadeev, Ilya Ehrenburg sau Zaslawki (Continuare în pagina a 2-a) 22 volt. ul Insămânţării. Haosul care a domnit în producţia industrială a regimului capitalist îşi făcuse joc şi in producţia agricolă, ilarii moşieri, stâpânitori a suce şi mii de hectare arabile, împinşi de setea de câştig ajunseseră aa cultive numai plante ce aveau o mare căutare in fabricile capitaliştilor din ţară sau din afară. In felul acesta clasa muncitoare era lipsită de grâul, porumbul, uleiul, zahărul şi celelalte produse ale ogoarelor, strict necesare vieţii. Cu trecerea puterii politice în mâna clasei muncitoare şi a partidului său, anarhia din producţia industrială şi agrară încetează. Planificarea şi dirijarea economică stabileşte precis nevoile şi modul de împlinire, aducând în primul rând în circulaţie bunuri de primă utilitate şi apoi articolele de interes secundar. De aceea însămânţănle din noul an agricol, se vor face după un plan amănunţit întocmit pe judeţe, plaşi, comune şi gospodării. Plecare plugar a primit în mână un plan de cultură a pămâtului ce-l posedă, aşa încât ştie precis cât pământ trebue să însămânţeze în toamnă şi cât în primăvară şi cu ce anume culturi. Aducerea la îndeplinire a acestui plan este de cea mai mare importanţă pentru fiecare plugar în parte şi pentru economia generală a ţării, în special. Cele 18.200 ha repartizate judeţului Sibiu trebuesc neapărat însămânţate cu grâu de toamnă. Orice amânare este un timp pierdut, care nu se mai întoarce. Faptul că nu plouă, că terenul este ~-~at, că sămânţa aruncată in uscătură nu încojj.şie, nu poate sa constitue motive de neînsămânţare. Cine poate garanta că va ploua în timpul prielnic sămănătului care In regiunea Sibiu este până la 20—25 Octomvrie şi cine ne asigură că o ploaie odată venită, nu va fi urmată imediat de îngheţuri şi zăpadă în acest caz, când vom mai însămânţa? La primăvara? Atunci va I. STERPU (Continuare în pagina a 6-a) Marshall a cerut delegaţilor sâ uşureze acţiunea de „restaurare a pâcii şi a prosperitâţii“.