România Viitoare, 1948. octombrie-decembrie (Anul 5, nr. 205-281)

1948-10-01 / nr. 205

Pagina 4 Cum au fost întrebuinţate fondurile des­­g^ÎTi“‘"b.II‘T finale unor lucrări de reconstrucţie edilitară (Urmare din pagina l-a) limitez­ programe de lucrări edilitare la posi­bilităţile de plată propri. I Ori, la intervenţiile şi nenumăratele cereri atât­­ ale organelor politice locale, cât şi ale cetă­ţenilor şi­ instituţiilor, Primăria a dispus, totuşi,­­ executarea programului de lucrări astfel cum el a fost întocmit deşi disponibilităţile finan­ciare se reduceau la suma de 12.000.000 lei , faţă de devizul de 30.000.000 lei. Pentru a putea face faţă sarcinilor luate, peste limitele posibilităţilor băneşti, Serviciul Fi­nanciar s’a văzut silit să ia o serie de măsuri, de pe urma cărora s’a putut acoperi valoarea lucrărilor, prin mijloace bugetare proprii.­­ Astfel, s’au revizuit devizele iniţiale şi, în l­um­a executării în regie a unor lucrări, va­loarea totală s’a redus la cca 22.000.000 lei, dela 30.000.000 lei, cât era devizul iniţial. Ex­eden­tul definitiv s’a majorat, apoi, dela 12 milioane lei la 14,382.000 lai — deci un plus de 2.382.000 lei. De asemenea, s’au restrâns, la maximum posibil, cheltuielile generale şi în acelaş timp s’au luat măsuri pentru intensificarea înca­sărilor, casările tuturor administraţiilor locale erau în­­ suferinţă­­ în primul semestru al exerciţiului financiar. Din punct de vedere financiar, cheltuielile cu pavarea străzilor au fost asigurate, astfel : din creditul de lei 12,000.000 dela art. 80 s’a li­chidat definitiv 11,924.441 lei; dela portofoliu până la modificarea bugetului și deci alimen­tarea art. 80, s’a achitat, până în prezent 5,300.000 lei — deci un total de 17,224.441 lei — mai urm­ând să se achite cca 4,000.000 lei. CUM SE VA FACE FAŢA SITUAŢIEI PE VIITOR Pentru acoperirea totală a cheltuelitor îm­preunate cu lucrările de drumuri şi avându-se în vedere situaţia încasărilor, s-au luat următoarele măsuri: subvenţionarea cap­. II cu suma de lei 9.000.000, prin restrângerea cheltuelilor la unele articole bugetare, până la limita sumei de 1.500.000 lei. Din excedentul definitiv, plus în­casările -'cp.c­ăzute şi întâmplătoare la cap. II,­­ rezultă un plus de 2.700.000 lei deci un total de 7.200.000 lei — sumă cu care se va putea alimenta art. 80, pentru „investiţii şi lucrări edi­litare” — Serviciul Financiar mai rămânând des­coperit la portofoliu, cu suma de 2.000.000 lei. Se crede că, până la sfârşitul exerciţiului fi­nanciar, se va putea acoperi şi acest rest de lei In urma acestor măsuri, programul de lucrări, privind pavarea celor patru artere de circulaţie. LUCRĂRILE EXECUTATE Fleacă Vasile, Bubîeş Petru, Radu Corn-­­­elantia, Restanţia B-jtru, Botezatu Mihai,­­ Roth Valter, Nicoară Erminiu, C--mu Ion,­­ Văcăriţă Oprea, Balcaş Octavian, Ionescu­­ Pavel, Sandra Ilarion, Vintilă P. Nicolae, sfcr. 11 Iunie (fost Luncă), Protopop Rusu, Drumul Chidu I. Petru, Itu Gheorghe, Dima Ion, ‘ Nocrichului etc. a fost executat, fără prea mari Negrii­­i N. Nicolae,­­ lipsuri iar, astăzi, ultima stradă, din cele pro-­­ financiare proprii, a putut duce, la un bun sfârșit, . , Tocu N. Aurel, Bogdan Vasile, Bujor C. | S^te ««* an, este aproape terminată, efecnterar, unor lucrări edilitare, pe cât de im- | demicianul Tramin, Lucean, Ilieş Vasile, Lepădat Ion, Oancea . E locul aici să amintim că executarea hieră- portante, pe atât de mult simţite de obşte.­­ Acestea au fost în esență principalele hotărâri C. Const., Mihalache Florentin, Brana Ilie,­­ rilor s’au efectuat tocmai în perioada când tar­a REP. , luate la Congresul dela Praga, hotărâri care toate ill Muncitorii fabr­itor .Incepent­enta“ au tnceput j, ~ °"‘M' îa” °‘r”'1' Ba"'i 1 lupta pentru îmbunătăţirea calităţii fabricatelor­­ răspuns drastic dat acelora care deslănţuie azi ’1 * ’ o vastâ campanie de defăimare şi aţâţare im­ (Urmare din "actua­l­a) Sarcinile pe care şi le-au luat muncitorii noastră, a îl regului popor, toate mij­loacele de producţia. — Clasa mutic­ă,mare conşliemtă, este de acum stăpână pe destinele ei şi a început lupta pe­tru desăvârşirea acestui mare act revoluţionar. — Prin ridicarea plafonului la munca în acord, s’a dat un nou impuls munci­torilor în marea întrecere a ridicării producţiei. Unii tovarăşi, nelămuriţi îndeajuns, şi dornici de un câştig ev­­erat, au dat muncii lor, un ritm care n­u corespunde atenţiei şi grijei pe care fiecare munci­­i de la fabricile „Independenţa“, nu mai au­tor conştient trebue să o dea lucrului ■ nevoie de nici un comentariu. Ele trebue satu­­ doar să fie urmate cât mai curând posibil. Efectele acestei dorinţi de a câştiga,­­ de toată lumea muncitoare din oraşul şi­ju­­au provocat şi la noi, ca şi în alte părţi , deţul metru pentru ca să ajungem astfel ca şi producţia locală să fie un important factor în dezvoltarea industriei din Republica noastră, o calitate inferioară a produselor, re-­­ buturi exagerate, ri­­pă de materi­i­­ prim­e, neglijare® maşinilor şi uneltelor,­­ toate ace­lea ducând la o scumpire a vieţii . Faţă de această situaţie îngrijorătoare, noi, muncitorii de la fabricile „Indepen­denţa“ Sibiu, conştienţi de importanţa rolului ce-l are întreprinderea noastră în angrenajul economiei naţionale, sub­liniem că suntem întru totul de acord cu conţinutul apelului tovarăşilor noştri de la I.M.S. Braşov, şi ne luăm angaja­mentul ca sub îndrumările organizatoare ale Partidului Muncitoresc Român, şi bricatelor noastre, micşorarea deşeurilor­­ ma­­pi­e şi economisirea materiilor prime. Prin realizarea ace­lor sarcini suntem f­l­lu­­m­i siguri că vom contribui la oftinirea vieţii şi la consolidarea trainică a scumpei noastre Republici Populara Chemăm alături de noi, în această luptă organizată, întreaga muncitorime metalurgică din oraşul şi judeţul nostru.“ * TEHNICI MECANICI AGRICOLI­­ ANUL I. Avram Tudor, Niculescu Aurel Mureșanu­­ P. Radu, Mia Gheorghe, Copacea Nicolae,­­ Cismanta M. Ion, Cristean N. Ion, Radu I.­­ Ion, Babă I. Ion, Miron Constantin, Mitro-­­ fan Leonard, Cacoveanu Nicolae, Popa Sep­ s Uni ■■­­ști industriali și va­go­nete de vânzare Adresa la ziar. ,ROMÂNIA VIITOARE*' ANUL V. — Nr. 205 (1040) ezultatul examenelor de admitere la, Praga şi-a încheiat de curând, lucrările­­ prin reprezentanţii săi autorizaţi, vine­r la cel de al treilea congres al Asociaţiei Internaţi)- scurt interval după congresu­l mondial al inte-grupul şcolar tehnic Agricol Sibiu cornu- S­timin, Tudor Nicolse, Mitrofan Gheorghe, TM ^ Jf W~CfW’ “ T“* “* «că rezult .Uri examenelor de admitere. Cei ! Barbu Şt Stelian, tab Viorel. j 9, o delegaţie » R. P. E. Ordinea de B s congru , rautal «. k aducă «porta mu, pentru cimentarea reuşiţi sunt «nmăraţi în ordinea mediilor. Roman Ion, Crăciun«*« Cornel, Marcu Gh. f1^ * .cupms problems itpcwm­ cnmmldor J une. păci durabile mondiale și a prietenie* dintre t _ . _ _ . _ de războiu, problema garanţiei drepturilor omului popoare. Traian, Ev. Ion, Frap­a Ion Bordeianu Dan, ^ ^*«**0* aţâţă­j Cma^ Gheorghe, Corn« Lupce«. j ^ h­ăzboiu prin preA „ , r, , r X..X r, «-, • T«.! Efrim Gheorghe, Barbu C. Spiridon, An-* In capitala Cehoslovaciei s’au întâlnit jurişti, r° . 1 if °r°ie’ r.1 * , . a * toniu Nicolae, Marcu Stelian, Broos Teut, reprezentanţi ai tuturor ţărilor democrat» în mesen nton» a^ton ara» ^ mag ii u », Costea Ion, Budeanu Constantin, Trâmbiţa, frunte ca reprezentanţii U. R. S. S.-ului — • iatieev ?1­8’ ,,aMa­onstantin, 18cn • Aurel, Dragan I. Ion, Vieru Ovliu, Andrei bastionul democraţiei şi păcii — constituiţi în umitru, a­­or *' "r,~2al ,1»ore’ 01 Gheorghe, Bun­ee Ion, Babeş S. Simion, Asociaţia internaţională a juriştilor democraţi, ec on, o­ran , on, „lunca­­n, ec Iacob­­ Adrian, Mogoş Oprea, Andreeş So­­ca să-şi pună întreaga lor ştiinţă ca oameni şi Nicolae A­ln Alexandru, Pop,dan Aurora, Iefîm, Ciora Nicolae, Minth Er­ch, Macavei dreptului, în semenii păcii. Necea I. Elena, I . Lazăr, Ionescu Gheorghe, Dendiu Gh. Ion.­­ Aruncând o scurtă privire asupra revoluţiei Lud­u Gheorghe, Burt­c Matai, I­isrcu P. I­orețiu Nicolae, Enjonu Constantin, Miliţă , adoptată la congres, ne putem da seaua de Mircea, Dobre Leonid, Orha Cornel, Todea Emil, paul Günther.­­ importanţa covârşitoare a acestei asociaţii, care Nicolae, Motoi Damian, Zugravi* P. Con-___________________________________________________________________________________________ stantm. Handrea Ion. modă, Dinculescu Ion, Tihan Ilie, Enache Nicolse, Naivan Ni­­canor, Geamănu Petru, Baiculescu Marin, Savu Iulan, Cândea Iulian, Constantinescu I. Alexandru, Trofin C. Trăian, Bordeianu C. Constantin, Milităroiu Gheorghe, Slavu Ion, Frumuşeșu Ion, Ploşniţă Valentină, Dinu Constantin. ANUL II. Tömesen Sabina, Stromeschi M. Vasile, Pa­­vel I. Filofteia, Matache Aurica, Popianus Valentin, Petcu Nicolae, Popa I. Elena, Sâr­bu Ana, Păsăraru Ion, Filip Elena Răducan Maria, Vasia N. Nicolae, Herman Voîser, Kalman Mihai, Negricea Elena, Hamnenhai Andrei, Dumitrescu Robert, Hogescu Alexandra, Gri­­stoffy Victor, Grovn Eugen, Cibu Nicolae, Grigorescu M. Minerva, Fi­­lipoiu Ana, Albie­ Gh. Ioana, Roşea Doina, Dumitrescu Gh. Ioana. 24 locuri disponibile. TEHNIC VETERINAR ANUL L I Muntean Gheorghe, Floricel Emil, Roşea­­ _________________________________________________________________— ■■___ —_______^ —­ au acelaş scop final: lupta statornică şi hotărâtă Teodor, Popescu M­h­ai, Mihu Constantin, ; J"_l " ^­­ pentru pace, şi colaborare dintre naţiuni. Iordache Parapiliu, Salomia Gheorghe, Gligor­­ Vior, Lăzărici Gh. Cornel, Ştefan Aurelia,­ Maren P. Ilie, Raciu Ion, Popescu Ion, Vel-i­ţan Septimiu, Drăghici Simion, Curteanu Ion, Constantin, Dutcuş ANUL II.­ ­ Dochia Luian, Diac Viorel, Florea Octa­vian, Orza Vasile, Opriţescu Victor, Ch­icu­­şan Ion, Balcaş Ion, Iftimiu Olimpia, Simion Lucan, Leien Mi- ’ hai, Nandrea Ion, Vişan Octavian, Sasu­­ Traian, Marinescu I. Cornel, Popescu Mihai. Ui© cu Pompi­­u, Ţiţeii Gheorgh­e, StefGhe-­­ orghe, Dănilă Nicolae, Tucan Gheorghe, Ha­­dăr Vasile, Popa Nicolae, Dan Gheorghe,­­ Neamţu Ion, Zikeli Günter. I 24 locuri rămase disponibile.| I la Grupul Stolar Tehnic Agricol Sibiu TEHNIC AGRICOL ANUL I. In serviciul păcii Acest congres era necesar şi binevenit azi când puterile imperialiste, violează obligaţiile solemne pe care şi le-au luat în legătură cu demilitarizarea şi democratizarea Germaniei, pe­depsirea criminalitor de războiu şi împiedecarea aţâţărilor la războiu prin presă, azi când sem­nele reînvierii fascismului sânt vizibile în uneia ţări şi când problema apărării drepturilor omului este de o importanţă primordială la lupta pen­tru pace şi democraţie. Glasul comun al oamenilor dreptului întruniţi la Praga s-a ridicat deasupra svârcolirilor gu­vernelor reacţionare din ţările capitaliste apu­sene, vândute imperialismului american, s’a ridi­cat deasupra celor ce caută prin ameninţări şi aţâţări la un nou războiu, să împiedece popoarele muncitoare de a-şi făuri o viaţă mai bună, bazată pe pace şi progres. Oamenii dreptului treime să se întrebe, pentru cine elaborează legile, în serviciul cui sunt ele puse, ca să nu se facă vinovaţi faţă de popoa­rele lor. Ei treime se stea de veghe la acelaşi timp ca aceste legi să fie aplicate cu stricteţă ■ şi fără menajamente faţă de cei ce prin orice mij­loace se opun dorinţei mondiale a oamenilor muncii, de a trăi în pace, fiindcă numai aşa vor fi demni­a­ţi de misiunile ce le incumbă. Călăuziţi de aceste principii, juriştii democraţi întruniţi în congres la Praga, au adoptat o rezoluţie cu privire la apărarea drepturilor omului,­­ la măsuri pentru combaterea propagandei unui alt războiu şi pedepsirea criminalilor de războiu şi a colaboratorilor lor. Congresul şi-a exprimat dorinţa ca viitoarea declaraţie a drepturilor­­ omului să fie complectată cu convenţii internaţio­­­­nale care să apere drepturile omului şi să pro­­­­clame apărarea acestor drepturi ca o chestiune urgentă. Apoi congresul a decis ca aţâţarea la războiu sub orice formă şi prin orice mijloace să fie interzisă printr’o lege internaţională. In legătură cu pedepsirea criminalilor de răz­boiu şi a colaboratorilor lor congresul a subliniat că „anumite ţări au trădat politica de predare a criminalilor de războiu acelor ţări, unde aceştia­­ au săvârşit crimele”. Congresul a ales un comitet care să se ocupe de chestiunea crin­inalilor de războiu, şi care trebue să alcătuiască înainte de ianuarie 1949 o listă a tuturor criminalilor de războiu ce trebuesc predaţi ţărilor respective. 2.000.000 — astfel încât Primăria Municipiului­­ nostru să poată spune că, numai prin mijloace Rezoluţia a fost adoptată în unanimitate la pnx , punerea conducătorului delegaţiei Sovietice, aca­ajutaţi de organele noastre sindicale | potriva ţărilor democrate, iar lupta începută superioare, să începem lupta neprecu- j b de delegaţii dela congres, va fi con­peţită pentru realizarea următoarelor­­ deziderate: îmbunătăţirea calităţii fa- ! W­ ă * ^ lor reSp6ctlve P­RU3. Avocat L DRAGOMIR. BAHICA M­A T MOV­A­LA A ANUNŢ Cu începere dela 24 Septemvrie 1948, serviciile Sediului s’au muta­tiî Mîtg­opolifi 16, (localul fostei Bănci „Albina1'). — In strad­a. I. Molotov 14 funcţionează serviciile Agenţiei B. N. R.. Sibiu. Banca Naţională a Kontart * Sucursala Sibiu B3X

Next