România Viitoare, 1948. octombrie-decembrie (Anul 5, nr. 205-281)

1948-10-14 / nr. 216

Ami. V. — Mr. SI« Î1051J Prețul 4 iei Taxa poftali plfttttf to numerar ecoform ■•i.r.» ib» Gea. PTT N». 1621,144. Cont cec. 63.S4S ipere sub direcția smwsaî camJiet Joi, 14 Octomvrie 1948 REDACȚIA: Sih.n. Str. A. lancu Nr. 10, Tel 810 ADMINISTRAȚIA : Str. A. lancu Nr. 10, TeL 74 După cum am arătat din timp, uzinele „In­dependenţa” (fost Rieger) se găsesc în întreceri socialiste cu IMS Braşov şi Benker & Jikely din localitate. Provocarea la întreceri în vederea întâmpinării zilei de 7 Noemvrie a surprins oarecum — după cum declară însuşi directorul uzinelor „Inde­pendenţa” — pe muncitorii de aici, care nu erau Sub semnul construirii socialismului La Uzinele „Independenţa“ domneşte frământarea întrecerilor socialiste — Primele măsuri şi succese. — O măsură care a dat roade. — Lipsuri şi concluzii — întreaga muncitorime din această uzină a pornit cu entuziasm şi febrilitate la pregătirea condi­ţiilor pe care le impunea întrecerea. După cum este şi firesc motorul mobilizator şi organizator al întrecerilor de la „Independenţa” îl constituie Organizaţia de Partid, care, pătrunsă de importanţa întrecerilor socialiste, s’a aşezat în fruntea tuturor celorlalţi factori ca : direc­pe deplin pregătiţi în vederea acestor lucrări.­­­ţiune, comitet de întreprindere, comisie de pro- Cu toate acestea provocarea odată primită, i­ducţie etc. trecând imediat la munca practică de : organizare, mobilizare şi animare a întrecerilor.­­ Imediat, a doua zi după primirea provocării la întrecere, într’o adunare generală sindicală, muncitorii au aflat de provocare, de condiţiunile­­ întrecerii răspunzând cu entuziasm prin angaja­­­­mente concrete.­­ Organizaţia de Partid a prelucrat şi ea conţ­­­i­nutul întrecerii cu toţi membrii tui.­­ Direcţiunea în strânsă colaborare cu Organi­zaţia de Partid şi Comitetul de fabrică, a elabo­­­­rat planul întrecerilor până în cele mai mici a­­, mântuite. S’au stabilit astfel normele precise pe­­ secţiuni pe grupe de maşini şi chiar pe oameni . Comisia de producţie care avea în sânul său I elemente inactive, a fost reorganizată şi activi­­­­zată. In acelaşi timp s’a constituit şi o comisie a întrecerilor. I Cu personalul conducător şi cu tehnicienii in»­­ j­treprinderii întrecerile au fost prelucrate într’o 0 MĂSURĂ CARE ROADE A DAT O iniţiativă lăudabilă La Uzina ..Gratiosa“ Sibiu s’a 99 făcut unificarea bibliotecilor Am scris altădată de neajunsul pe care ş este desvoltarea gustului pentru citit,­­ şedinţă specială. O prezintă împrăştierea cărţilor în mici­­ până la cel mai puţin cunoscător şi până grupuleţe pentru organizaţia de bază,­­ la alfabetizaţii cursurilor din anul trecut,­­ tineret, UFDR, ARLUS, silv­­icat, etc. arătând că este mult mai bine ca toate volumele ce le posedă o întreprindere, o instituţie sau chiar o comună, să fie gru­pate într’o singură bibliotecă numeroasă, pusă sub conducerea unui responsabil priceput şi competent, care ia nevoe să facă chiar comentarii cu cetitorii asupra volumelor ce le are în rafturi. Şi mai arătam atunci că principala operaţiune după gruparea bibliotecilor Numai aşa vom fi la înălţimea chemării noastre într’un stat al oamenilor muncii conştienţi de viitoarea formă socialistă ! Una din condiţiunile întrecerii este şi scăderea şi consecvenţa învăţăturii marilor dascăli la minimum posibil a rebuturilor. S’a constatat ai marxism-leninism-stalinismului, care ne e sistemul de recepţionare a fabricatelor nu recomandă insistent să citim şi să în­­j­ugţe satisfăcător şi din acest motiv procentul de vătăm în permanenţă.­­ rgbuţuri este mare. De aceea s’a introdus un nou Muncitorii dela uzina Gratiosa sunt­­ sistem de controlare a fabricatelor dela secţie primii care au simţit necesitatea împlinirii­­ la secţie. Acest lucru însemnează că materia primă acestui desiderat, adunând la un loc toate odată intrată în lucru este controlată la fie­­grupuleţele de biblioteci şi punând bazele­­ care etapă de fabricaţie şi nu numai atunci unei biblioteci mari şi puternice care se­­­când marfa este gata. Prin această măsură relee­­va îmbogăţi pe zi ce trece cu noul vo- j tarile au scăzut simţitor. De exemplu la tuburi " • - • - - • ’ " - I-----------------------------------------------­lume. Pentru acest lucru cercul „Aricis“­­ ! a organizat chiar un festival artistic la I j care s’a conferenţiat despre „Rolul cărţii“ j i iar fondurile rezultate vor fi învestite în­­ j cărţi. Nu rămâne nicio îndoială că al doilea,­ deziderat, acela al frecventării bibliotecii j va fi îndeplinit tot aşa de conştiincios, j j fiindcă „Gratiosa“ este o întreprindere : BUCUREŞTI, 13.­­ In complectam mă­­­ în care cei ce muncesc se strădue­sc să­­­surilor pentru aprovizionarea ţăranilor cu­m aplice învăţăturile şi experienţa oameni- unelte prin închiriere de la cooperative s’au­­ lor munch din URSS pentru a ajunge m­ai­­ luat măsuri ca aceste cooperative, pe lângă repede spre un liman de vieaţă mai li­ stocurile de maşini şi unelte existente, să fii­­­niştită şi mai îmbelşugată,­­ aprovizionate en «««■ cantităţi din producţii Lupta pentru calitate de economie Cum a reuşit muncitoarea Fetan Maria, dela „Firul Roşu“ Tilmaciu, să reducă deşarta De mai mult timp, lucrătoarea Fetan Maria , dela filatura „Firul Roşu” Tălmaciu, era în con- J tinuă luptă şi frământare cu deşeurile, fără a­­ putea totuşi să reducă numărul lor.­­ Intrio zi însă, îi încolţi în gând o idee: Ce-ar fi dacă în loc te taie firul care se în-­­ făşoară pe rolă, l-ar depăna înapoi pe fus şi­­ apoi ar înădi firul dela capătul tau. Oare nu­­ tr economisi câţiva metri de fir, din­triodată? ! Nu a stat mult pe gânduri şi a început să aplice această idee. Vreţi tu ştiţi rezultatul? De la 40 gr. deşeuri cât făcea până atunci pe zi Feţan Maria a ajuns la 12 gr. pe zi, realizând deci o economie de 75 m/o. Exemplul ei este azi urmat de întreaga secţie. V. CRIŞAN coresp. i Lucrările compet pentru energia atomică PARIS. 13. — In comitetul energiei atomice delegatul indian a prezentat o nouă rezoluţie privitoare la controlul energiei atomice. DL Malik, reprezentantul Uniunii Sovietice a declarat că delegaţia sovietică a prezentat un plan con­cret pentru controlul energiei atomice şi acum este rândul puterilor occidentale să prezinte un plan. * PARIS, 13. — fie comisia de tutelă reprezen­tantul sovietic a cerut alcătuirea unei comisii a ONU-lui care să ancheteze situaţia în colonii şi să examineze revendicările popoarelor colo­­­­niale. Dsa a arătat că ONU încă nu a făcut­­ nimic pentm administrația autonomă a popoarelor­­ coloniale. l­ ­­citorii de la industria­­ nelli“) nu au cantină, higienice în localurile cantinelor, prepararre­a, servirea şi reducerea preţului de cost, vor fi preocupări permanente ale acestor cos­i­mblii, având în această privinţă concursul Griia pentru hrana salariaţilor Lupta hotărîtă pe care clasa muncitoare,­­ sparte, în bucătărie lipsesc ventilatoare^ j Lupta pentru îmbunătăţirea calităţii m*­sub conducerea partidului ei da avangardă,­­ iar la bufet igiena şi curăţenia lasă de dorit. ţ selor la cantine, asigurarea condiţuinilor o duce pentru ridicarea nivelului cantitativ • La întreprinderile „Artalith“, la Fabrica şi calitativ al producţiei, pentru dezvoltarea­­ Română de Creioane, la „Deropa“ costul sectorului socialist şi definitiva lichidare a mesei este între 23—25 lei, în timp ce la a exploatării omului de către om, se des- 1 „Independenţa“ se ridică adesea la 27 lei. făşoară paralel cu lupta pentru îmbunătă-­iar la cantina funcţionarilor publici preţul ţutur°r forurilor sindicale dela comitetul de ţirea condiţiunilor de traiu ale tuturor celor­­ me eo este de 35 lei’­­ întreprindere şi până la secţia socială a ce trude c | T r-: - _ • ... . i Confederaţiei Generale a Muncii. 1 • . . ! La Cisnădie costul mesei diferă aproape ’ . , Grija pentru hrana, căldura şi pentru azi- j de]a fabrica o fabrică, iar ]a Tălmaciu, în Alături de r*pontele red,IC asn «­gurarea unor optime condiţiuni de muncă, , yTemlb , la fabrica „Firul Roşu“ se serveşte ’ ale produselor de mare consum şi alături face parte integrantă din ansamblul preocu- j 0 consistentă la preţul de lei 25, mim- de celelalte măsuri aplica­te de Partidul de a. X 1 — Tliiol-I Jlial Ai n « O 1 I/vTlVO A 1 * I pârilor pe care Partidul Muncitoresc Ro­mân le are în vederea unei maxime intensi­ficări a muncii în toate compartimentele productive. O hrană de bună calitate şi suficientă cantitativ, va mări simţitor puterea de muncă a salariaţilor şi va contribui la multiplicarea eforturilor pentru atingerea unui maxim nivel de producţie şi transformarea între­prinderilor noastre industriale în unităţi eco­nomice puternice şi rentabile. Hotărîrea Comitetului Executiv al Confe­deraţiei Generale a Muncii, privind înfiin­ţarea unor com­ii de supraveghere a can­tinelor, a căror scop este de a controla zilnic calitatea şi cantitatea hranei, se situează p® linia permanentei preocupări a forului suprem de conducere al mişcării sindicale din ţara noastră, preocupări care se iden­tifică întocmai cu interesele clasei munci­toare angajată într’o luptă şi o muncă plină de avânt pentru construirea socialismului. Cor­i­il­e de supraveghere a cantinelor formate din muncitori, vor scoate din inerţie şi comoditate, din nepăsarea şi vechiul cala­pod moştenit de către mulţi administratori de cantine de la foştii exploatatori, care n’a­­veau nici un interes ca exploataţii lor să aibă o hrană substanţială. In orânduirea nouă creată prin lupta etn­ei muncitoare, grija pentru om este şi trebue să fie o preocupare de căpetenie. Corni­­ile de supraveghere a cantinelor ce vor lua fiinţă în toate instituţiile şi intre-­­ prinderile, vor împlini în această privinţă­­ un gol adânc simţit în multe părţi şi în­­­deosebi la întreprinderile particulare. Rezumându-ne la situaţia cantinelor din oraşul şi judeţul Sibiu, constatăm pe de o parte deosebirile între preţul de cost al­­ me­elor iar pe de altă parte între calitatea I mâncării la diferitele cantine şi mai con-­­ statăm că adesea se întâmplă ca la cantinele­­ care servesc o masă mai consistentă să fie­­ şi preţul mai scăzut, ce­ea ce înseamnă că , acolo unde etxita o bună gospodărie se poate obţine o mâncare bună şi la preţ conve­nabil. Iată de pildă cazul uzinelor „Gratiosa**, Unde se serveşte o masă de bună calitate cu pâinea necesară la preţul de lei 20, în timp ce la fabrica „Ţesătura Roşie“ fostă Hedit, costul mesei se ridică la 32 lei Preţul mesei la „Ţesătura Roşie“ pare in­explicabil şi cauza nu poate fi găsită decât în anumite deficienţe de ordin organizatoric­­ şi gospodăresc, care rezultă de altfel şi «rin­­ faptul că la acea cantină geamurile sunt forestieră („Fel­ri­avangardă al clasei muncitoare, asigiurarea unei hrane de bună calitate şi la preţ acce-Unificarea costului mesei şi mai ales îm- j sMb controlu­ riguros al organelor instituite bunătăţirea calităţii hranei şi reducerea pre- ; ^ hotărîrea qq-M_ in „ priveşte buna­tului de cost, constitue sarcinile primordialeI gospodărire a cantinelor, este încă un semn ’ ale comisiilor ce vor lua fiinţă, sarcini a al ^ şî ^citadinei de care se bucură căror împlinire va aduce nu numai mulţu- i oamenii muncii din Republica noastră popu­­l mirea salariaţilor ci şi creşterea capacităţii ! Iară, de muncă şi mărirea producţiei.­­ DOINA SALAGEANU Nu poate fi vorba de o blocadă a Berlinlui BERLIN. 13. — Conducătorii Consiliului Popu­lar German, d-nii Wilhelm Piek şi Otto Muschka, au declarat, că reforma monetară separată, a­­plicată de anglo-americani, a necesitat măsuri spe­ciale din partea autorităţilor sovietice, pentru împiedecarea haosului economic şi pentru prote­jarea intereselor populaţiei germane. Consiliul Economic a făcut total pentru aprovizionarea populaţiei germane cu cereale şi grăsimile sosite în mari cantităţi din Uniunea Sovietică. Nici nu poate fi vorba de o blocadă a Berlinului Vor­băria anglo-americanilor la ONU despre o pre­tinsă foamete şi pericol de epidemii şi despre alte născociri răuvoitoare are scopul să sustragă atenţia dela politica lor de dezmembrare a Gerr­maniei şi dela acţiunea lor care periclitează­ pacea. Anglo-americanii poartă vina că Germania­­ încă nu are un tratat de pace și nu este uni­tară. (Continuare în pagina a 6-a) Aprovizionarea ţăranilor cu unelte obţinute pria • » ineh­iriere J I. DANCIU ' curentă a fabgui.*..,»-,

Next