România Viitoare, 1949. aprilie (Anul 6, nr. 75-98)

1949-04-01 / nr. 75

ravina a ­Hertzen Alexandru Ivanovici Hertzen, renumitul luptător împotriva tiraniei ţariste, este unul dintre mari fii ai poporului rus. Fiind de dont ori exilat din patria sa pentru manifestări opoziţioniste şi anti­­ţariste. Hertzen participii în mod activ de la Paris, la revoluţia din 18­8. Ca agitator şi trib­on, el a chemat poporul rus la lupta dr­ită împotriva tuturor tiranilor. Prin re­vis­ta sa „Kolokol’’ edi­tată în străinătate Hertzen lupta pentru trezirea forţ­e­i progresiste, chemându-le­­­ă se opună vechiului regim reacţionar. Ari când comemorăm pe revoluţionarul­ Hertzen, tr­tua să precizăm adevărata poziţie a scriitorului care a jucat un rol covârşitor în pregătirea revoluţiei ruse.­­ Hertzen aparţinea generaţiei de revolu-­­ţionari nobili, moşieri, din prima ju-­­mătate a secolului trecut. Ridicându-se din mijlocul acestora. Hertzen a fost­ trezit de răscoala ,,decembriştilor” în­­suşindu-şi în prealabil dialectica lui Hegel şi materialismul lui Feu­rbach. Lucrările­­ sale ,,Empirismul şi idealismul” ca şi , ,.Scrisorile despre stud­ul naturii’’ îl pre­zintă pe Hertzen apropiat de materialismul dialectic. Dar Hertzen a rămas aici, op.ir.du-so‘ faţa materialismului istoric. El a pă­răsit Rusia observând frământările revo-­ luţionare din depărtare. Hertzen a fost­ un burghez socialist în vremea când spi-­ ritul revoluţionar al burgheziei era o cale să dispară, iar spiritul revoluţionar al proletariatului încă nu ajunse la ma­turitate. Astfel se explică scepticismul în pesimismul care la un moment dat au pus stăpânire pe acest mare cugetător.­­ El este în tem­e­torul socialismului ru­­­sesc al „narodnicismului” care propos, văduia înfăptuirea acestui socialism pros eliberarea şi împroprietărirea ţăranilor*i prin stăpânirea obştească a acestora asupra pământului, negând faptul că ast­fel — fadruncinând pe de o parte de aninaţia moşieriior Loiali — se deschit­a on dum larg capitalismului. Acest fapt­­ s’a dovedit a fi adevărat în 1905 cân­d proletariatul a pornit în mod independent ş­i în fruntea luptei revoluţionare, creaţii Partdul Muncito­resc Socialist Democrat«, iar ţăranii revoluţionari luptând pentru desfiinţarea f cu blamului, luptau în a­­celaşi timp ca nişte mici proprietari Dar marele merit al lui Hertzen constă în faptul că el a creat o presă liberă, dincolo de hotare, ridicându-se cu îndâr­jire pentru eliberarea ţăranilor care de secole sufereau sub jugul unei exploa­tări sângeroase. Hertzen a lup­tat în „Kolokol” pentru libertate și îm­potriva unui regim care asuprea poporuL De aici el a protestat împotriva arestării lui Cernâşevski, numind guvernul 3 „bandă de tâlhari şi nemernic?’. De aii el atacă hoarda liberalilor slugarnici, pe călăii lui Alexandru II, pe represonişti i sbiri şi luptă pentru cauza apărării coloniei salvând astfel onoarea democ­raţiei ruse. Aşa zisa „societate cultă’’, l-a părăsit pe Hertzen, apărătorul cauzei ferte atunci când „Kolokol” şi-a îndrep­tat lovituri de impacts,­ asupr­­ioare. Hertzen a fost un luptător şi un mare cugetător al epocii prerevoluţio­nare ruse Părţii? sale slabe sunt lesne de înţeles când îe atribuim faptului c&­ Hertzen nu a putut vedea poporul m-' voluţionar în însăşi r' din deceniul: aî cincelea al secolului trecut Intorcor,du­ce după aproape 20­0 ani şi luând contact direct cu frămur."'ri­e din patria sa, Hertzen a trecu fără şo­văire de partea democraţiei reviluţonare. Lui Hertzen ii revine mai­­ merit de a fi fost unul dintre primii „tineri cârmaci a­i furtuni’ viitoare’, ridicând ma-­ rele steag al luptei şi adresând maselor cuvântul liber­usesc. Lenin are despre Hertzen că acesta a jucat „un rol uriaș în pregătirea révolu. ' ruse luptând pentru victoria poporului asupra țaris­mului”. I ADRIANA ALBIN Exhn­iha Cârti» Duminecă 3 Aortli© 1949, între ore­i 10.30 —13 30, în localul „Librăria Noastră“" di­n str. I. V.­ătaliu Nr. 2, va fi deschisă dispoziţia m­orţii şi vânzare, care va cuprinde cele mai noui şi interesante opere apărute în Editura Partduului Muncitoresc Român. Expoziţia va fi încadrată de o conferință. .ROMANTA VIITOARE*’ ANUL TI. — Nr. 1$ (itgt) Concurs între corur­e şi echipele de dans sindicale din judeţul Sibiu Consiliul Sindical judeţean,­ Secţia Educaţe şi Cultură, orga­nizează un concurs între echi­pele sindicale de coruri şi dan­suri, pe judeţ. Concursul va avea loc Duminecă 3 Aprilie a. c. în sala festivă a Şcolii elementare Nr. I (Ur­­dine). Cu această oca­zie vor participa coruiile şi echi­pele de dricuri din toate între­prinderile, institu iile, gospodă­riile de Stat şi centrele de maşini agricole din judeţul Sibiu. An­­samblele artistice sindicale nu vor participa la acest concurs urmând ca ele să şi desfăşoare mai departe munca lor artistică după planul întocmit cu respon­sabilii pentru educaţie şi cul­­tu­r din sindicate. Nu se admite încadrarea în co­rurile şi ech­pele de dansuri sin­dicale a nici unui elemem pro­fe­sonist, excepţie făcând deja această regu­l doar diri­oral de cor, profesorul de dans şi diri­jorul orchestrei pentru dansuri, care pot fi profesionişti. Corurile sindicale vor cuprind­e între 40—60 persoane din aceeaşi fabrică, instituţie, gos­podărie agricolă sau centra d­e maşini. Echipele de dansuri vor cuprinde între 12—20 persoane din aceeaşi fabrică, ins­tituţie, fermă sau cen­­ru de maşini. Vor participa la acest concurs următoarele 43 întreprindea şi instituţii din oraşul şi judeţul Sibiu: „Tiparul Roşu”, ,,Cri­nul”, „Firul Roşu”, Spitalul aaaaaaaaa» aaaaaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAA Festival artistic în cadrul Ateneului Popular ,l|ie Pmtilie* Duminecă 27 Martie a. c.,­­ Echipa Culturală a Sindicatului­­ Salariațlor Comunali Sibiu, a dat, în cadrul Ateneului Popular „Ilie Pintilie”, Cartierul Cibin, o frumoasă serbare culturală artis­­tică. Serbarea s’a deschis prin into­narea , Internaţionalei” după care d. Ing. Flores­cu Constan­tin a conferenţiat despre „Vieaţa ţăranului colhoznic în URSS”. A urmat apoi la cuvânt d. prof. Donescu Mihail, care a vorbit despre „Congresul inte­lectualilor pentru pace”. După cele două conferinţe echipa culturală şi-a desvoltat programul artistic cultural, care a constat din cântece muncito­reşti şi populare, iar d-l Laza Traian a recitat cu mult simţ artistic poezia , Primul Plan”. După executarea programului d-na înv. Vintilă a propus asis­tenţei votarea unei moţiuni de solidarizare la lupta pentru apă­rarea păcii, spre a fi expediată Congresului Mondial al Intelec­tualilor pentru Pace, moţiune aprobată cu vii aplauze. Ser Oprea s’a închis cu cântecul „La luptă, la muncă înainte”.­ ­V ctth. a.cIn­tto--cc CctffSAnglQl Din vieaţa Câminulm Unicurul din comuna Sâlişte După cinci luni de la înfiinţare, Căminul Cultural din comuna Să­­lişte, este înzestrat cu o biblio­tecă ce cuprinde 1000 volume mult solicitate de populaţia co­munei, căreia îi stă la dispoziţie o sală de lectură spaţioasă cu 20 mese. Ziarele locale şi din capitală sunt înlocuite zilnic pe mesele sălii de lectură. Deasemenea Că­minul este abonat la revistele „Albina”, „îndrumătorul Cultu­ral” şi „Călăuza Bibliotecarului”. In cadrul Căminului Cultural se dau în fiecare săptămână şe­zători culturale la care panicip­ă un pub­ic foarte numeros. Dintre acestea remarcăm reprezentaţia dată de elevii Şcoala Tehnice de Administraţie Economică Sălişte, care a desfăşurat un bogat şi frumos program, încadrat de conferinţa d-lui Gabriel Atana­­siu. Au participat la acest fes­tival aproximativ 500 persoane. Beneficiul realizat a fost destinat pentru construirea sălii de gim­nastică, care în curând va fi pusă la dispoziţia populaţiei. Căminul Cultural din Salişte se afla în întrecere cu echipa culturii­ a Sindicatulu CFR In cadrul întrecerilor şi schim­bului de experienţă culturală, Că­minul Cultural , 23 August” din Sâlişte a fost provocat de către Sindicatul CFR Sibiu, care s’a prezentat la Sălişte, cu un bogat program compus din bucăţi exe­cutate de orchestră, piesă de teatru şi dansuri populare. Coral sub conducerea d-lui Florea loan a interpretat diferite bucăţi ro­mâne şi sovietice. „Planul de simplificare“ a fost jucat cu ma­t elan. S-au evidenţiat: C-tv Brav u, Ciobotă loan. Pansa C-tin. Fiind pătrunşi de importanţa întrecerilor, muncitorii ceferişti au dat dovadă de multă dragoste faţă de ţărănimea muncitoare din plasa noastră, care a fost ţinută în întunerec de fostele regimuri burghezo-moşiereşti. Coraăniei Nic., coresp. CETIȚI .Flacăra** Public, „Persia”, „îmbrăcă­minte”, Gaz Metan, , Artalit”, „Ţesătura Roşie”, „indepen­denţa”, „Cisnadie 5” „Cisnă­­die 2”, „11 Iunie”, „Meta”, CFR, Regionala Electrica, „Flamura Roşie”, „7 Noemvrie”, Justiţia, „Ela­tic”, Administraţia Finan­­cia­r, „Dumbrava”, „Tricotaje”, Sindicatul Agricol di­n Sălişte şi Poiana Sibiului, Sindicatul „Hi­giena”, „Regnicolara”, „Feltri­­nelli” şi Sindicatul funcţionari­lor particulari (toate cu echipă de cor şi dans) precum şi echi­pele de cor ale întreprinderilor: IPEIL, Fabrica de Creioane, „Gheaţa”, AFSM, IMS, Berea Si­biu, „Cometa", ACS, Sindicatul învâţătorilor şi „Libertatea". Pentru e­xd­­i­onarea echipelor, s-a ales pe judeţul Sibiu, urmă­toarea comisie de selecţionare: Miulescu Alex., preşedintele CSJ; Meţiu Ioan, responsabilul Secţiei Educaţie şi Cultură; Fa­­l­ba D-tru, responsabil artistic; Ghiţiu Ioan, con­ilier cultural; Henry Se­bing, d­rectorul Filar­monicei de Stat din Sibiu; Gh. Şoima, profesor de muzică; I. Cloţan din partea corn­ui „Tipa­rul Roşu”; Palade, corist CFR; St. Blaj, din corul „Elastic”; Kleinpeter Maria, din corul „Lica”; Iorus Maria, din echipa de dansuri a Spitalului Public; Barbu Elena, din ech­pa de dan­suri a fabricii „­­­esutura Ro­şie”; Stan M., profesor de dans şi Manon Weintraub, delegata Sindicatului ASZ. Repertoriul pentru corurile şi echipele de dansuri ce vor parti­cipa la concurs este cel indicat în instrucţiunile CGM şi difuzat fiecărui cor şi echipe de dans. Corurile şi echipele de dans ce vor reuşi la concursul pe ju­deţ în ziua de 3 Aprilie a. c., vor participa la concursul pe sector ce se va ţine la Braşov, iar cele care vor reuşi la concursul pe sector de la Braşov, vor parti­cipa în zilele de 28—30 Aprilie la concursul pe ţară ce se va desfăşura la Bucureşti în cadrul Confederaţiei Generale a Mun­cii. Martie 1949 RADIO ROMANO ŞI RADIO BUC®» Ii ESTI 1: 6.00: Deschidere® emisiunii — Ora exactă — Radio Ju­nal; 6.15: Ora exacta — Muzică; 6.20: Gimnastică; 6.30: Ora exacta — Muzică; 6.50: Rît zumatul Radio Jurnalului; 6.55: Bute­­tisul de stin In limba rusă. RADIO BUCURESTI I: 7.00: Ora exac­­tă — Muzică. RADIO ROMANIA; 7.00: Emisiune tai limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI 1 7.30­ Ora exactă — Citirea ar­­ticolului de fond din ziarul „Scânteia®; 7.40 Muzică; 7.57: Publicitate; 8.00: Ora exactă — închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI R..LIO BUCU­REŞTI I: IV30: Descriere a emisiunii — Ora exactă — Radio Jurnal; 12.40 • Mari cântăreţi; 13.00: Cotele apelor Dunării — Publicitate; 13.02: Re­­zumatul programului de a doua z; 13.07 • Melodii de Johann Strauss; 13.25: Re­vista presei; 13.30: Orchestra Marcel Gruia; 13.55: Publici­­te; 14 3: Con­tinu­ r­a­­­mului Orchestrei Marcel Gruia; 14.30: Ora ex U. Radio Iernat; 14.45: Cântece Revo’u'.lonare prezentare; 14.52: Publicitate; 14.57: Buletinul me­teorologic; 15.07: Compozitori din Şco­lile Naţionale; 15.30: R comandă din program; 15.33: Ora exacta — Inchiderea emisiunii RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI I: 17.00: Deschiderea emisiunii. Ora exacta. Recomandări din paramul de seară. Emisiune muzicală port­u co­pii; 17.30: Emisiune pentru Căminele Culturale; 18.00: Varietăţi sovietica; 18.30 Curs de limba rusă. RADIO BUCURE­ŞT­I: 19.00: Muzică Corală românească; 19.10: Carnet Cul­­tural. Cronica dramatică de Liana Maxy și Buletin schisi; 19.25: Mut­ă Corală românească. RADIO ROMANIA: 19.00: Emisfera in limba maghiară. RADIO ROMA NI ?! RADIO BUCU­RESTI I: 19.30: Un disc; 19.35: Univer­sitatea Radio; 19.45: Un disc.; 19.50: Prezentarea Coace, .u.ui simfoni , 20.00: Transmişi'' din rtu’io -j-certul simfo­nii al corului și Orch. R- " dirij. de maestrul Alfred Alessandrescu. Program închinat congresmul intelect­ .Iilor pen­tru pace și cultură. In pauză : Cra e-actă. Radio Jurnal şi Buletin sportiv; 21.27: Ansambluri româneşti şi so­­etice de mu­zică populară; 21.45: Figuri de artişti muzicieni luptători pent pace: „Hre­­ni­ov”, prezentare; 22.00: Ora exacta. Radio Jurnal; 22.15: Un disc.; 22.20: Publicitate; 22.26: Buletinul de ştiri în limba rusă; 22.30: Cântecele ţărănimei muncitoare, cântă Al.­­ Groziţă, Maria Lătăreţu şi Ioana Radu (magne­tofon); 23.00: Dansuri populare (disc.); 23.30: Radio Jurnal; 23.35: Dansuri populare — continuare: 23.55: Muzică populară românească; 24.00: Ora exac­tă: închiderea emisiunii. VICTORIA prezintă: „Din zon până ’n amurg“, film sovietici tehnicolor. CORSO prezintă: „Marsilieza“, film francez. Reprezentaţiile încep la orele 4, 6,30 şi 9. *AAA«AAAA4AAAAAAAAAAAAAAAAAi HAAAAAAAA«»AA& Coigresul Sind­calu­ii grafice și presă din de Arte CJ.S.S. Cu ocazia Congresului Sindicatului de întreprinderile de arte grafice participă Arte Grafice și presă din URSS, care a la întreceri pentru îndeplinirea înainte avut loc In Casa de Cultură din Moscova,­­ de termen a Planului Cincinal, iată încă s’a arătat că anul trecut au fost editate­­ un exemplu de importanţa pe care o 611 milioane cărţi de literatură, politică acordă oamenii sovietici culturii şi pres p altele. Muncitori şi funcţionari din J grosului

Next