România Viitoare, 1949. aprilie (Anul 6, nr. 75-98)
1949-04-01 / nr. 75
ravina a Hertzen Alexandru Ivanovici Hertzen, renumitul luptător împotriva tiraniei ţariste, este unul dintre mari fii ai poporului rus. Fiind de dont ori exilat din patria sa pentru manifestări opoziţioniste şi antiţariste. Hertzen participii în mod activ de la Paris, la revoluţia din 188. Ca agitator şi tribon, el a chemat poporul rus la lupta drită împotriva tuturor tiranilor. Prin revista sa „Kolokol’’ editată în străinătate Hertzen lupta pentru trezirea forţei progresiste, chemându-leă se opună vechiului regim reacţionar. Ari când comemorăm pe revoluţionarul Hertzen, trtua să precizăm adevărata poziţie a scriitorului care a jucat un rol covârşitor în pregătirea revoluţiei ruse. Hertzen aparţinea generaţiei de revolu-ţionari nobili, moşieri, din prima ju-mătate a secolului trecut. Ridicându-se din mijlocul acestora. Hertzen a fost trezit de răscoala ,,decembriştilor” însuşindu-şi în prealabil dialectica lui Hegel şi materialismul lui Feurbach. Lucrările sale ,,Empirismul şi idealismul” ca şi , ,.Scrisorile despre studul naturii’’ îl prezintă pe Hertzen apropiat de materialismul dialectic. Dar Hertzen a rămas aici, op.ir.du-so‘ faţa materialismului istoric. El a părăsit Rusia observând frământările revo- luţionare din depărtare. Hertzen a fost un burghez socialist în vremea când spi- ritul revoluţionar al burgheziei era o cale să dispară, iar spiritul revoluţionar al proletariatului încă nu ajunse la maturitate. Astfel se explică scepticismul în pesimismul care la un moment dat au pus stăpânire pe acest mare cugetător. El este în temetorul socialismului rusesc al „narodnicismului” care propos, văduia înfăptuirea acestui socialism pros eliberarea şi împroprietărirea ţăranilor*i prin stăpânirea obştească a acestora asupra pământului, negând faptul că astfel — fadruncinând pe de o parte de aninaţia moşieriior Loiali — se deschita on dum larg capitalismului. Acest fapt s’a dovedit a fi adevărat în 1905 când proletariatul a pornit în mod independent şi în fruntea luptei revoluţionare, creaţii Partdul Muncitoresc Socialist Democrat«, iar ţăranii revoluţionari luptând pentru desfiinţarea f cu blamului, luptau în acelaşi timp ca nişte mici proprietari Dar marele merit al lui Hertzen constă în faptul că el a creat o presă liberă, dincolo de hotare, ridicându-se cu îndârjire pentru eliberarea ţăranilor care de secole sufereau sub jugul unei exploatări sângeroase. Hertzen a luptat în „Kolokol” pentru libertate și împotriva unui regim care asuprea poporuL De aici el a protestat împotriva arestării lui Cernâşevski, numind guvernul 3 „bandă de tâlhari şi nemernic?’. De aii el atacă hoarda liberalilor slugarnici, pe călăii lui Alexandru II, pe represonişti i sbiri şi luptă pentru cauza apărării coloniei salvând astfel onoarea democraţiei ruse. Aşa zisa „societate cultă’’, l-a părăsit pe Hertzen, apărătorul cauzei ferte atunci când „Kolokol” şi-a îndreptat lovituri de impacts, asuprioare. Hertzen a fost un luptător şi un mare cugetător al epocii prerevoluţionare ruse Părţii? sale slabe sunt lesne de înţeles când îe atribuim faptului c& Hertzen nu a putut vedea poporul m-' voluţionar în însăşi r' din deceniul: aî cincelea al secolului trecut Intorcor,duce după aproape 200 ani şi luând contact direct cu frămur."'rie din patria sa, Hertzen a trecu fără şovăire de partea democraţiei reviluţonare. Lui Hertzen ii revine mai merit de a fi fost unul dintre primii „tineri cârmaci ai furtuni’ viitoare’, ridicând ma- rele steag al luptei şi adresând maselor cuvântul liberusesc. Lenin are despre Hertzen că acesta a jucat „un rol uriaș în pregătirea révolu. ' ruse luptând pentru victoria poporului asupra țarismului”. I ADRIANA ALBIN Exhniha Cârti» Duminecă 3 Aortli© 1949, între orei 10.30 —13 30, în localul „Librăria Noastră“" din str. I. V.ătaliu Nr. 2, va fi deschisă dispoziţia morţii şi vânzare, care va cuprinde cele mai noui şi interesante opere apărute în Editura Partduului Muncitoresc Român. Expoziţia va fi încadrată de o conferință. .ROMANTA VIITOARE*’ ANUL TI. — Nr. 1$ (itgt) Concurs între corure şi echipele de dans sindicale din judeţul Sibiu Consiliul Sindical judeţean, Secţia Educaţe şi Cultură, organizează un concurs între echipele sindicale de coruri şi dansuri, pe judeţ. Concursul va avea loc Duminecă 3 Aprilie a. c. în sala festivă a Şcolii elementare Nr. I (Urdine). Cu această ocazie vor participa coruiile şi echipele de dricuri din toate întreprinderile, institu iile, gospodăriile de Stat şi centrele de maşini agricole din judeţul Sibiu. Ansamblele artistice sindicale nu vor participa la acest concurs urmând ca ele să şi desfăşoare mai departe munca lor artistică după planul întocmit cu responsabilii pentru educaţie şi cultur din sindicate. Nu se admite încadrarea în corurile şi echpele de dansuri sindicale a nici unui elemem profesonist, excepţie făcând deja această regul doar dirioral de cor, profesorul de dans şi dirijorul orchestrei pentru dansuri, care pot fi profesionişti. Corurile sindicale vor cuprinde între 40—60 persoane din aceeaşi fabrică, instituţie, gospodărie agricolă sau centra de maşini. Echipele de dansuri vor cuprinde între 12—20 persoane din aceeaşi fabrică, instituţie, fermă sau cenru de maşini. Vor participa la acest concurs următoarele 43 întreprindea şi instituţii din oraşul şi judeţul Sibiu: „Tiparul Roşu”, ,,Crinul”, „Firul Roşu”, Spitalul aaaaaaaaa» aaaaaaaaaaaaaaaAAAAAAAAAAA AAAAAAAAAAAAA Festival artistic în cadrul Ateneului Popular ,l|ie Pmtilie* Duminecă 27 Martie a. c., Echipa Culturală a Sindicatului Salariațlor Comunali Sibiu, a dat, în cadrul Ateneului Popular „Ilie Pintilie”, Cartierul Cibin, o frumoasă serbare culturală artistică. Serbarea s’a deschis prin intonarea , Internaţionalei” după care d. Ing. Florescu Constantin a conferenţiat despre „Vieaţa ţăranului colhoznic în URSS”. A urmat apoi la cuvânt d. prof. Donescu Mihail, care a vorbit despre „Congresul intelectualilor pentru pace”. După cele două conferinţe echipa culturală şi-a desvoltat programul artistic cultural, care a constat din cântece muncitoreşti şi populare, iar d-l Laza Traian a recitat cu mult simţ artistic poezia , Primul Plan”. După executarea programului d-na înv. Vintilă a propus asistenţei votarea unei moţiuni de solidarizare la lupta pentru apărarea păcii, spre a fi expediată Congresului Mondial al Intelectualilor pentru Pace, moţiune aprobată cu vii aplauze. Ser Oprea s’a închis cu cântecul „La luptă, la muncă înainte”. V ctth. a.cIntto--cc CctffSAnglQl Din vieaţa Câminulm Unicurul din comuna Sâlişte După cinci luni de la înfiinţare, Căminul Cultural din comuna Sălişte, este înzestrat cu o bibliotecă ce cuprinde 1000 volume mult solicitate de populaţia comunei, căreia îi stă la dispoziţie o sală de lectură spaţioasă cu 20 mese. Ziarele locale şi din capitală sunt înlocuite zilnic pe mesele sălii de lectură. Deasemenea Căminul este abonat la revistele „Albina”, „îndrumătorul Cultural” şi „Călăuza Bibliotecarului”. In cadrul Căminului Cultural se dau în fiecare săptămână şezători culturale la care panicipă un pubic foarte numeros. Dintre acestea remarcăm reprezentaţia dată de elevii Şcoala Tehnice de Administraţie Economică Sălişte, care a desfăşurat un bogat şi frumos program, încadrat de conferinţa d-lui Gabriel Atanasiu. Au participat la acest festival aproximativ 500 persoane. Beneficiul realizat a fost destinat pentru construirea sălii de gimnastică, care în curând va fi pusă la dispoziţia populaţiei. Căminul Cultural din Salişte se afla în întrecere cu echipa culturii a Sindicatulu CFR In cadrul întrecerilor şi schimbului de experienţă culturală, Căminul Cultural , 23 August” din Sâlişte a fost provocat de către Sindicatul CFR Sibiu, care s’a prezentat la Sălişte, cu un bogat program compus din bucăţi executate de orchestră, piesă de teatru şi dansuri populare. Coral sub conducerea d-lui Florea loan a interpretat diferite bucăţi române şi sovietice. „Planul de simplificare“ a fost jucat cu mat elan. S-au evidenţiat: C-tv Brav u, Ciobotă loan. Pansa C-tin. Fiind pătrunşi de importanţa întrecerilor, muncitorii ceferişti au dat dovadă de multă dragoste faţă de ţărănimea muncitoare din plasa noastră, care a fost ţinută în întunerec de fostele regimuri burghezo-moşiereşti. Coraăniei Nic., coresp. CETIȚI .Flacăra** Public, „Persia”, „îmbrăcăminte”, Gaz Metan, , Artalit”, „Ţesătura Roşie”, „independenţa”, „Cisnadie 5” „Cisnădie 2”, „11 Iunie”, „Meta”, CFR, Regionala Electrica, „Flamura Roşie”, „7 Noemvrie”, Justiţia, „Elatic”, Administraţia Financiar, „Dumbrava”, „Tricotaje”, Sindicatul Agricol din Sălişte şi Poiana Sibiului, Sindicatul „Higiena”, „Regnicolara”, „Feltrinelli” şi Sindicatul funcţionarilor particulari (toate cu echipă de cor şi dans) precum şi echipele de cor ale întreprinderilor: IPEIL, Fabrica de Creioane, „Gheaţa”, AFSM, IMS, Berea Sibiu, „Cometa", ACS, Sindicatul învâţătorilor şi „Libertatea". Pentru exdionarea echipelor, s-a ales pe judeţul Sibiu, următoarea comisie de selecţionare: Miulescu Alex., preşedintele CSJ; Meţiu Ioan, responsabilul Secţiei Educaţie şi Cultură; Falba D-tru, responsabil artistic; Ghiţiu Ioan, conilier cultural; Henry Sebing, drectorul Filarmonicei de Stat din Sibiu; Gh. Şoima, profesor de muzică; I. Cloţan din partea cornui „Tiparul Roşu”; Palade, corist CFR; St. Blaj, din corul „Elastic”; Kleinpeter Maria, din corul „Lica”; Iorus Maria, din echipa de dansuri a Spitalului Public; Barbu Elena, din echpa de dansuri a fabricii „esutura Roşie”; Stan M., profesor de dans şi Manon Weintraub, delegata Sindicatului ASZ. Repertoriul pentru corurile şi echipele de dansuri ce vor participa la concurs este cel indicat în instrucţiunile CGM şi difuzat fiecărui cor şi echipe de dans. Corurile şi echipele de dans ce vor reuşi la concursul pe judeţ în ziua de 3 Aprilie a. c., vor participa la concursul pe sector ce se va ţine la Braşov, iar cele care vor reuşi la concursul pe sector de la Braşov, vor participa în zilele de 28—30 Aprilie la concursul pe ţară ce se va desfăşura la Bucureşti în cadrul Confederaţiei Generale a Muncii. Martie 1949 RADIO ROMANO ŞI RADIO BUC®» Ii ESTI 1: 6.00: Deschidere® emisiunii — Ora exactă — Radio Junal; 6.15: Ora exacta — Muzică; 6.20: Gimnastică; 6.30: Ora exacta — Muzică; 6.50: Rît zumatul Radio Jurnalului; 6.55: Butetisul de stin In limba rusă. RADIO BUCURESTI I: 7.00: Ora exactă — Muzică. RADIO ROMANIA; 7.00: Emisiune tai limba maghiară. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1 7.30 Ora exactă — Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia®; 7.40 Muzică; 7.57: Publicitate; 8.00: Ora exactă — închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI R..LIO BUCUREŞTI I: IV30: Descriere a emisiunii — Ora exactă — Radio Jurnal; 12.40 • Mari cântăreţi; 13.00: Cotele apelor Dunării — Publicitate; 13.02: Rezumatul programului de a doua z; 13.07 • Melodii de Johann Strauss; 13.25: Revista presei; 13.30: Orchestra Marcel Gruia; 13.55: Publicite; 14 3: Continu ramului Orchestrei Marcel Gruia; 14.30: Ora ex U. Radio Iernat; 14.45: Cântece Revo’u'.lonare prezentare; 14.52: Publicitate; 14.57: Buletinul meteorologic; 15.07: Compozitori din Şcolile Naţionale; 15.30: R comandă din program; 15.33: Ora exacta — Inchiderea emisiunii RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I: 17.00: Deschiderea emisiunii. Ora exacta. Recomandări din paramul de seară. Emisiune muzicală portu copii; 17.30: Emisiune pentru Căminele Culturale; 18.00: Varietăţi sovietica; 18.30 Curs de limba rusă. RADIO BUCUREŞTI: 19.00: Muzică Corală românească; 19.10: Carnet Cultural. Cronica dramatică de Liana Maxy și Buletin schisi; 19.25: Mută Corală românească. RADIO ROMANIA: 19.00: Emisfera in limba maghiară. RADIO ROMA NI ?! RADIO BUCURESTI I: 19.30: Un disc; 19.35: Universitatea Radio; 19.45: Un disc.; 19.50: Prezentarea Coace, .u.ui simfoni , 20.00: Transmişi'' din rtu’io -j-certul simfonii al corului și Orch. R- " dirij. de maestrul Alfred Alessandrescu. Program închinat congresmul intelect .Iilor pentru pace și cultură. In pauză : Cra e-actă. Radio Jurnal şi Buletin sportiv; 21.27: Ansambluri româneşti şi soetice de muzică populară; 21.45: Figuri de artişti muzicieni luptători pent pace: „Hreniov”, prezentare; 22.00: Ora exacta. Radio Jurnal; 22.15: Un disc.; 22.20: Publicitate; 22.26: Buletinul de ştiri în limba rusă; 22.30: Cântecele ţărănimei muncitoare, cântă Al. Groziţă, Maria Lătăreţu şi Ioana Radu (magnetofon); 23.00: Dansuri populare (disc.); 23.30: Radio Jurnal; 23.35: Dansuri populare — continuare: 23.55: Muzică populară românească; 24.00: Ora exactă: închiderea emisiunii. VICTORIA prezintă: „Din zon până ’n amurg“, film sovietici tehnicolor. CORSO prezintă: „Marsilieza“, film francez. Reprezentaţiile încep la orele 4, 6,30 şi 9. *AAA«AAAA4AAAAAAAAAAAAAAAAAi HAAAAAAAA«»AA& Coigresul Sindcaluii grafice și presă din de Arte CJ.S.S. Cu ocazia Congresului Sindicatului de întreprinderile de arte grafice participă Arte Grafice și presă din URSS, care a la întreceri pentru îndeplinirea înainte avut loc In Casa de Cultură din Moscova, de termen a Planului Cincinal, iată încă s’a arătat că anul trecut au fost editate un exemplu de importanţa pe care o 611 milioane cărţi de literatură, politică acordă oamenii sovietici culturii şi pres p altele. Muncitori şi funcţionari din J grosului