România, iunie 1938 (Anul 1, nr. 15-29)
1938-06-16 / nr. 15
* Iunie 1938 Brăţara de aur Un cântec lăutăresc, moştenit de Pe vremea războiului, pretindea că la Bacău se întâmplă mari dandanale. Şi probabil că se întâmplau ele ceva mai de multişor, deoarece în zicala populară, „a-ţi găsi Bacăul", însemna o ameninţare cu primejdie. De astădată, in acest târg moldovenesc al dandanalelor, se desfăşoară o ispravă mai puţin glumeaţă. Congresul meşteşugăresc, care a adunat lucrătorii şi micii patroni meseriaşi din întreaga ţară, e poate cea pai semnificativă manifestare a aşezărilor de nădejde înscrise în noua Constituţie. Până acum asemenea congrese, erau canalizate cu dibăcie spre matca politicei. Sfârşeau cu telegrame omagiale adresate guvernului ori cu vehemente proteste, după cum biruia în rândurile delegaţilor lotul guvernului sau al opoziţiei. Nevoile breslelor lunecau pe al doilea plan. Proiectele, doleanţele, strigătele de alarmă, rămâneau consemnate intrio moţiune. Adică pe o lespede de mormânt. Importantă era concluzia politică a congresului : s’a pronunţat pentru sau contra guvernului? La alegeri, această categorie socială, va vota pentru sau contra guvernului? A fost ori nu o dandana ? Cine şi cum şi-a găsit Bacăul? încolo, desbaterile nu rezolvau nimic, fiindcă propunerile cele mai întemeiate, nu erau luate în considerare la vreo legiuire unde precumpăneau alte interese. Îndeobşte, cele protivnice breslelor. Congresul meşteşugăresc dela Bacău, a decurs în altă atmosferă , într’o impresionantă concentrare a îngrijorărilor numai şi numai asupra organizaţiei şi nevoilor corporativi. Dintr’un trecut uitat, vitregit, ucis de grăbita şi nesocotită noastră industrializare după chipul şi asemănarea Occidentului, glorioasele bresle de altădată ale târgurilor, care îşi ageau sub Voevozi, steagurile, drepturile şi privilegiile lor, s’au dezmorţit chemate din nou la viaţă. Acei meşteri fauri ce ne-au lăsat atâtea comori, îmbinând utilul cu frumosul, Incrustând In cea mai umilă unealtă de trebuinţi imediate un blazon individual de nobleţe , acei patroni de mici ateliere unde lucrul lasă un joc liber iniţiativei fără abrutizarea vitezei şi confecţiunei tip standard , lată-i că se bucură iarăşi de cinstirea cuvenită. încă din 1875, marele Eminescu întors dela şcolile din Viena şi Berlin, atrăgea luarea-aminte asupra acestei nesăbuite năruiri a breslelor care avea să ne transforme in tributari ai industriei occidentale şi avea să deschidă oraşele invaziilor străine. Glasul n’a impresionat pe nimeni. Era pe atunci, numai glas de poet. Abia timpurile de mai târziu, au dovedit că fusese glas de profet. Toată economia ţării s’a destrămat printr-o politică absurdă, ce proteguia o industrie mare şi artificială, înăbuşind meşteşugurile cu vechi şi frumoase datini. Fizionomia oraşelor s’a schimbat. Structura lor etnică de aşijderi. Meşteşugul, brăţară de aur, s’a prefăcut in cătuşă grea de fier şi robie, pentru puţinii supravieţuitori ai breslelor, părăsiţi de guverne, lăsaţi pradă unei concurenţe neloaiale, a aşa zisei mari industrii, protejate de tarifele prohibitive şi de mănoasele consilii de administraţie unde se oploşeau ca viermele în fruct, părăsiţii politicei de partid. Şcolile de meserii fabricau funcţionari, viitori profesori, nu meşteşugari cu dragoste de breasla lor. O întreagă latură a vieţii noastre economice a fost falsificată. Congresul de la Bacău arată calea îndreptărilor. Nu erau prea departe, nici prea complicate. Numai că în trecutul de până mai eri, nu se potriveau cu mentalitatea și interesele partidelor aservite capitalului străin, printr’o mare industrie numită în derâderea naţională ! CEZAR PETRESCU In PAGINA 16-a Descoperrea unei bande contrabandiști , stupefiante RONARIo DA GINI La Ministerul de Interne s’a instituit o serie de examene pentru admiterea in posturile vacante de pretori, notari şi In serviciile exterioare ale Direcţiunei generale a Poliţiei. • Asemenea examene obiective, de-o severă selecţie, pun capăt vechilor numiri pe bază de hatâruri politice. S'ar spart o veche şi urâtă bubă a administraţiei noastre. Şi în acest corp regenerat, în loc de toată clientela cluburilor, dărăuşi şi neisprăviţi ai învăţământului, ce introduc astăzi elemente de o verificată pregătire intelectuală, titraţi de diferite grade, oameni fără pată şi reproş. Astfel, la ultimul examen pentru posturile vacante din Serviciile exterioare al Direcţiei generale a Poliţiei, s-au înscris 936 candidaţi, repartizaţi după cum urmează: 85 licenţiaţi In drept pentru postul de comisar; 337 absolvenţi de liceu, 1ficeitru postul de comisar ajutor; 371 absolvenţi de gimnaziu şi şcoli echivalente pentru postul de agent de poliţie ,142 absolvenţi de liceu şi şcoli echivalente pentru postul de impiegat, şi 1 ofiţer de reservă candidat pentru postul de şef de detaşament. In lumina cifrelor, 936 candidaţi titraţi, pentru 236 posturi vacante, pe când în personalul poliţienesc existent astăzi, cifrele arată 24 comisari-ajutori licenţiaţi în drept şi 43 agenţi.... "Suabsolvenţi de liceu sau hoare normale şi de comerţ. Toţi aceşti ofiţeri şi agenţi de poliţie, îndeplinind condiţiile cerute de statutul funcţionarilor publici şi legea de organizare a poliţiei, ar urma să fie înaintaţi. Locurile vacante penru candidaţii de mai sus se împuţinează prin avansări, dar selecţia va fi cu atât mai severă. Ne-am depărtat cu totul devremurile de pomină‘tile eroilor caragialeşti în poliţie, care nu s’au ilustrat, vai! numai pe scena Teatrului Naţional, ci dăinuiau până mai dătimăzi in carne, şi oase, pe stradă, la comisariate şi la poliţiile din Capitală, şi din provincie, copiaţi, aidoma după modelul faimosului Pristanda. Pe nedrept, o categorie de slujbaşi ai statului, care aveau în pază viaţa, avutul şi cinstea cetăţenilor, ordinea şi siguranţa publică, purtau portosul criteriilor viciate, politicianiste, de recrutare. Cei buni şi vrednici, în opinia nediferenţiată a mulţimei, se topeau în devălmăşia celorlalţi, pa fecare satrap politic local, îşi alătura o gardă aleasă pe z sprinceană, pe-o anumită sprinceană, împănând poliţia cu ,agenţi electorali de nădejde, pentru care nu exista nimic sfânt şi ilegal. Ilegalitatea era acoperită la centru de atotputernicia patronului politic. Iar singuratecele elenjente care se înverșunau să respecte legea și dreptatea, se aflau puse la index, fiindcă îndrăzneau să reziste abuzului din ordin. La ce am mai recapitula oare stările vechi, cu năravurile vechi? Vântul tonic de purificare se resimte în toată aşezarea nouă a administraţiei. Cum omul sfinţeşte locul, oamenii vor reabilita ceia ce tot prin oamenii a fost tăvălit în toate noroaiele electoral omului deşănţat. Deocamdată, examenele de la Ministerul de Interne, îşi vădesc două rosturi. Pe deoparte preocuparea de a ridica nivelul personalului prin introducerea titraţilor în toate serviciile, de la pretor şi notar, până la modeştii agenţi şi impiegaţi de poliţie. Pe de altă parte, se deschide o nouă posibilitate de plasare a intelectualilor, într’o epocă de şomaj, moştenire a nefericitei politici de dumping cultural, care a împânzit ţara cu muritori de foame şi cu diplome la buzunar. Aceşti titraţi, rămaşi fără mijloace de existenţă, neîncadraţi în societate, asvârliţi la marginea ei, prin firea lucrurilor se aflau svârliţi şi în braţele ideologiilor disperate. Noua aşezare, din duşmani ai ordinei, îi transformă în paznici ai ordinei. Şi e o măsură a cărei semnificaţie, nu se mai rezumă astfel numai la bilanţul unor examene, cu liste de admişi şi respinşi. PERMAPGNNCA UNUI EXAMEN Pentru o administraţie sipolifip oridentală IN ТОЛП KYTURIH VACANTE învăţătura Marelui Voevod Aflăm că, Măria Sa Marele Voevod Mihai, însoţit de cinci din clasa Sa, de un grup de sori de d. comandor Fundăţeanu se află in excursie pe Valea Jiului; că a vizitat satul Vladimir unde se găseşte casa lui Tudor Vladimirescu şi că, vizitând mănăstirea Polovrac, şi satul Novaci, Măria Sa Va rămâne in judeţul Gorj timp de şapte zile pentru a cunoaşte întreaga regiune. Faptul acesta trebuieşte reţinut şi înţeles aşa cum se cuvine, deoarece cuprinde in el un învăţământ rodnic. Măria Sa Marele Voevod Mihai nu este la prima sa excursie, de câţiva ani El colindă taran lung şi în lat pentru a o cunoaşte cu ochii săi, pentru a o auzi cu urechile Sale, pentru a o trăi cu sufletul Său. Odinioară, se obişnuia ca Moştenitorul Tronului să stea închis in Palat iar acolo, cărturari bătrâni, mai mult preocupaţi de ştiinţa lor decât de sufletul viitorului Rege, Ii spuneau lucruri pe care El, Moştenitorul, avea să le stăpânească fără sa le vadă, fără să le cunoască şi de multe ori să le iubească. Astăzi, principiile educaţiei care se cuvine Moştenitorului Tronului se cuvin să fie altele. Şi de aceea M. S. Regele ocupăndu-se nu deaproape de creşterea Augustului Său fiu, a hotărât ca, paralel cu obişnuita învăţătură de clasă, Măria Sa Voevodul să călătorească mult în toată ţara, pentru a o cunoaşte, deoarece pe cunoştinţele şi sentimentele pe care Măria Sa şi Le însuşeşte acum, se va sprijini Domnia Sa de mâine dusţinută de legăturile stabilite, îne El şi popor, in lungile excursii e astăzi. Cu fiecare nouă excursie,ăria Sa pătrunde tot mai adânc sufletul neamului Său şi de fieare dată tot mai mult se logodeşte ţara cu Ţara Sa. Iată înţelesul acestor excursii, şi fă de ce prezenţa Măriei Sale în ■ijlocul poporului trebuieşte privită , ca un semn trainic al dragostei grijei pe care M.s. Regele o poartă Neamului şi Ţării. Erasm DIRECŢIA ŞI REDACŢIA: STRADA REGALĂ No. IV ETAJ V TELEFOANE: Nr. 15 Moştenitoarea tronului Angliei cu bunica sa O nouă axă:Helsingfors-Varşovia-Bucureşti PARIS, 14. (Telor). — „Le Temps" se ocupă azi, de vizita ministrului de externe al Poloniei, d. Beck, la Tallin şi cu posibilităţile unei axe Helsingfors - Varşovia - Bucureşti. Ziarul subliniază că din punct de vedere teoretic formarea unui bloc al statelor mai mici, care n Щ1 vor să se ralieze unui bloc ideologic, ar fi numai de salutat. Realizarea practică a unei asemenea grupări de state, însă, ar întâmpina greutăţi serioase, în primul rând din cauza antagonismului care există între Poltinia şi Cehoslovacia, şi în al doilea rând fiindcă statele baltice mici se vor teme că într’o asemenea grupare, Polonia ar putea exercita o influentă prea puternică. In orice caz, spune ziarul francez, este vorba de un plan pentru o durată lungă, si acest bloc va avea la epoci diferite o valoare diferită, în conformitate cu împrejurările politice și schimbările lor. In Bolivia a isbucnit ciuma neagră BUENOS AIRES, lt (Rador). — O gravă epidemie de variolă a isbucnit in provincia Jujuy. Cazurile constatate sunt în număr de 351. Autorităţile provinciale au luat severe măsuri pentru a împiedica întinderea epidemiei. Pe de altă parte, autorităţile din provincia Salta au cerut guvernului să închidă frontiera din Bolivia, deoarece în zonele de frontieră din Bolivia a izbucnit epidemia de ciumă neagră. PRUNA MEXICANĂ „A fi fără sâmbure! Ce mare progres pentru o prună! Fireşte din punctul de vedere al aceluia care o mănâncă”, spunea în trio aeriană maximă un fantezist poet francez. Reflectaţi la această inocentă cugetare şi priviţi în jurul dv. Fiecare suntem „pruna” cuiva, şi fiecare suntem felicitaţi — la timp felicitaţi — pentru lipsa noastră de sâmbure. Toată arta constă—dintr’un punct de vedere — să te laşi mai fără osteneală mâncat. După cum, din punctul de vedere opus, ţinta supremă este să fărâmi măseaua. Epoca numără destule exemplare dintr’un soiu, şi nu puţine din celălalt. Nimeni n’ar putea să explice valabil, cum este mai bine şi cum este mai rău. Dealtminteri, cine ar putea să-şi aroge în acest capitol exagerata pretenţie la liber arbitru? Natura a croit indivizi cu personalitate şi indivizi maleabili pentru toate nevoile care s-ar imagina, în viaţa privată şi în viaţa publică. Mai mult, pe scara mai largă a raporturilor internaţionale, sunt state uşor digerabile şi altele rezistente până la aproape nepermise limite. Rândurile de faţă ne-au fost prilejuite de extraordinara aventură a Mexicului. Iată un stat mărunt — o, relativ mărunt! — care nu vrea, care se opune. Nu discutăm dreptatea sau nedreptatea cauzei. Nici nu ne interesează motivele pentru care Cedillo a murit înainta lui Cardenas. E așa departe Mexicul și de la noi de aici atât de relative disputele mexicane. Dar cine ne poate opri să salutăm, în calitate de membri ai unei naţiuni cu interese limitate, îndârjirea de dincolo de ocean? Nu e poveste chiar mexicană fără sâmbure. N. Carandino RECOLTA Problema cardinală a sezonului e desigur aceia a preţurilor recoltei. Există o grije părintească în această privinţă, acolo unde trebue. Se poate spune deocamdată atât: vom avea preţuri cu mult sporite celora de pe piaţa actuală. La grâu de pildă, sporul va atinge între 8-10.000 lei la vagon. Exportul ne va fi avantajat. Se stochează cu asiduitate — şi pasiune — în Orientul Europei. România, cu o recoltă excepţional de bună anul acesta, va fi un punct de specială atracţie şi atenţie. Se supralicitează. Atât putem preciza: se va reedita situaţia din 1914. Avem în această privinţă asigurată o bună politică economică. Şi o bună politică economică totdeauna coincide cu o bună politică propriu zisă. 1 ннпвввш Anglia a început să aibă iniţiative în Europa, începe să-şi facă simţită prezenţa. Pe planuri multiple. In Turcia de pildă a înregistrat, un mare succes. Recentul acord turcoenglez asigurând guvernului din Ankara 3 miliarde credit, atestă că politica otomană a obţinutdeplina încredere a financiarilor din City. Acest acord marchează sfârşitul politicei de izolare şi de independenţă faţă de Europa, inaugurată de Mustaţa Kemal şi continuată de guvernele prezidate de Ismet Paşa. Turcia intra în orbita marelor puteri pacifice. Apropierea de Anglia atrage şi pe cea faţă de Franţa. Noua schimbare de front pare a fi enervat neobişnuit statele de pe axa totalitară. TEMEIU D. iff. Rare a readuce în discuţie publică problema primatului muncii româneşti. Inovează, prin aceia că dă chestiunii adevăratul ei suport ideologic. Se vădeşte că problema se poate rezolva pe linia marilor principii de drept fără a trece la şovinism, fără a milita persecuţia sau împilarea. E un act de dreptate să promovezi naţiunea dominantă în posturile prime ale creaţiei technice. Prezentându-se deficitară, în această direcţie, „o operă democrată de a susţine pe cel slab“ să i se acorde cu generozitate protecţia necesară. Dacă în lupta cu industria străină se impune protecţionismul, aceiaşi stare de justiţie impune protecţia elementului autochton în concurenţă neloială cu străinii bine pregătiţi. A protegui munca românească, nu presupune ură, violenţă ci numai dreptate, CREDITE Noul regim a promis o politică de extindere a creditului. Ar însemna o politică de valorificare a bogăţiilor naţionale care-şi aşteaptă de ani mâna providenţială. Extinderea creditului ar mări volumul muncii, ar micşora quantumul şomerilor; implicit ar spori capacitatea de cumpărare de pe piaţă. Intr’un cuvânt, ar aduce propăşire. Se resimte nevoia de extindere a creditului mai ales înspre agricultură. Recenta vizită în România a d-lui Louis Tardy, directorul caselor de credit agricol din Franţa, delegat de Liga Naţiunilor, repune chestiunea în vie actualitate. E de reţinut că într-o ţară în care majoritatea venitului naţional îl formează agricultura, i se acordă din totalul plasamentelor de credit doar... 26 la sută. E o situaţie mai mult decât minoră. Sir GRANDUR). Oraşul Canton a suferit a 14-a bombardare in 15 zile. Este un record. Crapii din Dunăre au emigrat în mari cantităţi in mare. Sâmbătă are loc un parastas pentru regretatul Octavian Goga. S-a semnat Decretul Regal pentru numirea a şapte controlori superiori,