România - Provincie, octombrie 1938 (Anul 1, nr. 137-152)

1938-10-16 / nr. 137

t Serviciul social şi I Cămine culturale , pentru toţi dovedit acum, că toate reformele noastre de trei sferturi de veac încoace, au dat greş fiindcă nu se întemeiau pe o exactă cunoaştere a realităţilor româneşti. Intenţii bune au existat întotdeauna. Şi oameni cu tragere de inimă. Şi nu arareori, o svâcnire unanimă a unor clase întregi care se lepădau de privilegii, pentru a restaura un început de justiţie so­cială şi istorică, aşa cum a dat întâiul exemplu Mihail Kogălni­­ceanu fecior de Mare-Vornic şi totuşi cel dintâi ctitor al reformelor agrare, aşa cum a fost în Parlamentul din 1907 o nefăţarnică sgu­­duire a conştiinţelor din nefericire de scurtă durată, aşa cum vor fi dăinuit sincere iluzii, când s’a votat după răsboiu exproprierea latifundiilor şi împroprietărirea ţăranilor, ori mai târziu, legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Rezultatele au rămas însă întotdeauna departe de aşteptări. Reformele nu corespundeau stărilor de fapt, se loveau de surprize care zădărniceau planul iniţial, lunecau în exploatarea câtorva be­neficiari ce pândeau la potecă, gata să vămuiască legea cu măsluite răstâlmăciri juridice. S’ar putea spune astfel că istoria noastră politică de trei sfer­turi de veac încoace, a fost un cimitir de reforme cu bune intenţii şi cu efectul nefast. A judeca trecutul e de prisos. A folosi aceste experienţe pentru a purcede pe alt drum, era o datorie. Stat alcătuit dintr’o majoritate ţărănească, neam cu o veche tradiţie de plugărie şi de păstorie, am ignorat realităţile satului care îşi avea o civilizaţie a sa netăgăduită astăzi de toţi istoricii şi sociologii. Ne-am mulţumit cu o exaltare romantică a pitorescului şi a folclorului, a portului şi a artei populare. O întreagă literatură a crescut din acest sentimentalism care nu are de ce se ruşina, fiindcă a dat opere nepieritoare şi a creiat un climat prielnic re­formelor de justiţie socială ce aveau să vină şi vor mai veni. Dar investigaţia metodică a satului a lipsit. A lipsit însumarea realităţilor pe toate planurile, arhiva monografică pe sate, pe ţinu­turi, pe etape deosebite de evoluţie. Un început târziu a pornit abia din gândul princiar al Moşte­nitorului de Tron, care odată cu întemeierea „Fundaţiei Culturale Principele Carol“ încuraja şi îndruma înjghebarea celor dintâi Că­mine culturale la sate; s’a desăvârşit acest început prin gândul regal de mai târziu care îndemna la muncă întâiele echipe stu­denţeşti trimise să cerceteze şi să ridice satele; se împlineşte pe­ un plan mai vast şi definitiv, prin înfiinţarea „Serviciului Social". Profesorul Dimitrie Gusti, sfetnic statornic şi cărturar care a scos sociologia din îmbâcsită atmosferă a bibliotecii, pentru a o pune în acţiune pe teren, nu şi-a desminţit astfel principiile expuse în luminosul său studiu. SOCIOLOGIA MILITANS. Intru aceasta lucrează de ani şi de ani, acumulează şi reia ex­perienţe, lărgeşte treptat orizontul unei activităţi care a avut de biruit numeroase şi îndărătnice rezistenţe. Preluând o intenţie veche şi neluată în seamă de lumea politică, a lui Vasile Lascăr, care la 1903 socotea că nu poate fiinţa o bună administraţie a ţării fără o precisă cunoaştere prin întocmirea de monografii sociale, desvoltând opera inaugurată la „Institutul Social Român" şi la „Seminarul de Sociologie"; încadrând această operă în programul „Fundaţiei Culturale Regale Principele Carol" — în chip fatal mer­gea către o asemenea unică soluţie: întemeierea unui Serviciu social care să stea la baza alcătuirilor noastre­ de stat şi a tuturor refor­melor. Gândul regesc şi-a aflat astfel realizarea de fapt şi a găsit sfetnicul de imediată execuţie. Instituţia autonomă, „Serviciul Social", va conduce tineretul în munca, de reorganizare a satelor Înţeleasă ca o obligaţie cetăţe­nească şi naţională. Va generaliza înfiinţarea Căminelor Cu­lturale, cu menirea de a conduce viaţa satului. Va organiza şi îndruma opera de cunoaştere a ţării prin cercetările monografice, care vor forma temelia de lucru a Serviciului Social. Va organiza şcoli pentru educarea sătenilor şi orăşenilor în vederea activităţii Căminelor Culturale şi şcoli pentru pregătirea tinerilor chemaţi la Serviciul Social. Un adevărat plan de mobilizare pentru a pregăti ofensiva so­cială și culturală, de atâtea ori trâmbiţată şi de atâtea ori com­promisă sub regimul partidelor politice. Dar însemnările noastre nu se pot opri aci. Le vom relua cu prilejul cel mai apropiat, când proiectul de decret-lege va fi dat tiparului. CEZAR PETRESCU Ducesa de Aosta, soţia vice-regelui Etiopiei, la sosirea în Addis-Abeba Groaznic accident de automobil lângă Viena VIENA, 14 (Radar). — Un groaznic accident de autocamion s’a întâmplat la Felsenberg. Din cauza blocării frânelor, un autocamion s’a izbit cu mare viteză de un zid. Zece dintre ocupanţii autocamionului şi-au găsit moartea în acest accident. Ceilalţi 19 pasageri s-au ales cu răni mai mult sau mai puţin grave. Duminecă • • • • • 16 Octombrie 1938 Pretenţiile maghiare in Rusia subcarpatică n’au nici o consistenta Teritoriul autonom a rutenilor se întinde în formă de triunghiu, la extremitatea de răsărit a Cehoslo­vaciei. El se compune din judeţele: Maramureş, Ung, Ugocea si Bereg. E cunoscut sub numirea de Pod­­karpatska Rus sau Rusia Subcarpa­tică şi are o suprafaţă de 1998 km2, din care 1.085.453 de jugăre este a­­coperită de păduri. Ţinutul ei, în cea­ mai mare parte, este muntos. DREPTURILE ISTO­­RICE După istoriografia română şi ma­ghiară, cei mai vechi locuitori de baştină din ţinutul Rusiei Subcar­patice sunt românii. Rutenii s’au stabilit în acest ţinut, începând cu veacurile 14—15-lea, emigrarea lor din Galiţia a conti­nuat până în sec. al 18-lea. Elementul românesc din judeţele Rusiei Subcarpatice, care cu veacuri în urmă constituiri, voivodate puter­nice, în mare parte a fost rutenizat, iar în părţile dinspre Câmpia Tisei a fost maghiarizat. SITUAŢIA DEMOGRA­FICA Populaţia Ruteniei, în 1921, se repartiza în felul următor : 19.945 cehoslovaci; 10.792 ger­mani; 104.177 maghiari; 375.117 ruşi ; 558 poloni ; 81.529 evr­ei; 171 slavi sudici; 13.667 români şi 612 diverşi. Total general 606.568 locuitori. In harta naţionalităţilor din Cehoslovacia a lui­ Montosca, ro­mânii sunt trecuţi cu cifra de 53.000 suflete. PRIMA AUTONOMIE In 13 Aprilie 1918, Consiliul Naţional Rutean, ca reprezen­tant al populaţiei majoritare din Rusia Subcarpatică, a proclamat alipirea acestui teritoriu la Re­publica cehoslovacă. Prin tratatul de pace dela St. Germain, în articolele 10—13, s’a stipulat o autonomie a rutenilor, care se limita la o auto-adminis­­traţie şi la o legislaţie proprie. TEZA MAGHIARA In anii de după război, iredenta revizionistă din Ungaria a pledat neîntrerupt, pentru anexarea Ro- Subcarpatice.­­ Autorii maghiari, cari s’au ocu­pat de problema ruteană, susţin teza că toate interesele economice ale acestui teritoriu sunt îndreptate spre Câmpul Tisei—adică spre Un­găria — Şi Ca, OcilGSlOVâCxâ З.Г fi neputincioasă in rezolvirea chestiu­­nei economice, atâta timp cât acest teritoriu nu va fi realipit Ungariei. De câţiva ani in urmă la Varşo­via şi la Budapesta, s’a pornit o ac­ţiune de opinie publică pentru a încetăţeni ideea unei graniţe co­mune ungaro-polone prin Rusia Subcarpatină. In 27 Aprilie 1936, intr’o adunare prezidată de către dr. Bobrzinsky, preşedintele societăţii polono-ma­­ghiare s’a votat chiar o moţiune în acest sens. Precum se vede, din punct de ve­dere istoric, demografic, politic şi economic, teza nu poate însă re­zista, fiindcă realităţile sunt cate­goric împotrivă. Petre Petrinca Cel mai mare proces de spionaj din istoria Statelor­ Unite începe azi, la New-York NEW YORK, 14 (Rador). —­re­­dinţia judecătorului Knox, cel mai respondentul Agenţiei Havas trans­­mare proces de spionaj din istoria unite­i Statelor Unite. Sâmbătă va începe în faţa Curţii Sunt patru acuzaţi: Johanna Hof­­federale din New York sub prese-­fmann, coafeză de pe bordul va­sului german "Europa", acuzată că a servit ca intermediară în transmi­terea unor documente privind apă­rarea naţională a Statelor Unite, Guenther Gustav Rumrich, fost ser­gent în armata americană şi de­zertor, acuzat că a furat codul a­­viaţiei militare. Erich Glas­­r, sol­dat in aviaţia americană, acuzat că a furat documente secrete, şi­ Otto Hermann Voss, funcţionar al uzinei de avioane „Seversky", acuzat că a­ furat planurile unui nou tip de avion de vânătoare. Alţi 14 inculpaţi, mult mai impor­tanţi, nu vor fi prezenţi la proces întrucât se găsesc actualmente in străinătate. Printre aceştia se află şi trei ofiţeri din ministerul de răs­­boi al Reichului. ? D-nii generali Argeşeanu şi Glatz au demisionat din guvern D. general Gh. Argeşea­nu, ministrul apărării na­ţionale şi d. general Ale­xandru Glatz, subsecretar de stat la acelaş departa­ment, şi-au prezentat pre­şedintelui de consiliu de­misiile din guvern. Plecarea balonului stratosferic polon a fost amânată Din cauza unui accident, balonul n­u-şi va mai pu­­£e* lua sborul în toamna aceasta .. .. VARŞOVIA, 14 (Radar). — Se a­­nunţă din Zakopane că din cauza, u­­nui vânt violent a fost amânată ple­carea balonului stratosferic, care urma să se facă Vineri dimineaţa. S’a început desumflarea balonului. Deodată s’a produs o puternică explozie. Din fericire nu a fost di­strusă de foc decât o parte a înveli­şului superior. Focul a fost probabil provocat de o scânteie electrică, asemenea scân­tei putând să se producă atunci când învelişul balonului este expus unui vânt puternic. Această explicaţie are un carac­ter ipotetic dată fiind imposibilita­tea de a se preciza cauzele exacte în momentul de faţă. Accidentul nu a făcut victime, întrucât învelişul balonului are nevoie de reparaţii, este probabil că sborul în stratosfera nu se va mai face toamna aceasta. ­ plătită In numerar. •Cine crede că pacea a fost­ sal­vată de către cei­ patrul dela München, se vi-sam. . Cumpăna între război şi pace, a fost ţi­nută in acea noapite unică, doar de un sin­gur om — şi cu mândrie îi con­semnăm nume­le, fiindcă e „de-ai noştri" — d. Dumitru Teo­dor, din Grand, strada Pietrele Doamnei. In acea noap­te de groază şi tenebre, Dom­nul Teodor şi-a luat o piatră de pe inimă, pri­mind „cuvinte cereşti, ca ră­spuns la ciunile nu va boi", in scri­soarea pe care ne-o trimite, şi care cuprinde adevăruri cer­tificate de „pa­tru martori so­lidari pentru război" pre nu­me Aristotel Panait, Victor Conţescu, dom­­nu Anton şi domnu Pericle — profetul Du­mitru Teodor ne spune: „Domnii martori solidari, directori de la liceul Sfântu Gheorghi , domnii profesori a­i liceului, in momentul când se făcea înscri­erile elevilor şi erau Îngrijoraţi din cauza răz­boiului,­­ iar eu am declarat că nu va fi război, pentrucâ eu fac rugăciuni, sunt curat ca florile, şi in vitiune, primesc cuvinte că sufletul meu e strălucit ca Sfanţul De-aceia spus că nu fi război între Germania ş­i Cehos - Lovacia şi n’a fost". D. Dumitru Teodor ne mai atrage atenţia că tot d-sa a fost acela care „a stins sonda dela Moreni, în 13 Octombrie 1931". Şi atunci explicaţia e u­­Şoară: pentru un om care a stins sonda de­la Moreni, să stingă războiul mondial, era o simple, floare ureche! TOC MEMBRII __ BRIGĂZII INTERNAŢIONALE SPANIOLE DEFILEAZĂ PENTRU ULTIMA OARA Direcţia: Str. Regală Nr. 11. Tel. 557.85 Redacţia: Str. Regală 1 şi Academiei 37. Telefon 5.5758. Secretariatul: Telefon 5.57.76. Secretariatul provinciei: Telefon 557.77.­­ Administraţia: Pasagiul Victoriei (fost ■ ci Imobiliara) Scara C. Tel. 557.61­4.20.62. Ltl Publicitate - Abonamente-Informaţiuni: Str.­ C. Miile 9. — Telefon 4.89.05 Un mesagiu de dincolo de mormânt In faţa monumentului ridicat la Paris tatălui său — Marele Rege Albert I, cel­ sincer, loial,şi viteaz — Fiul său, Leopold al .Ш-1еа a făcut legământ de soli­daritate cu Franţa şi cu" toate naţiunile care vor pa­cea, cu respectul tuturor angajamentelor reuşite din tratatele post-belice. A avut Чос,­­ la impunătorul mo­nument, o manifestare ieşită din comun. In această­­epocă în care se pun la îndoială ami­ciţii şi se, scrutează orientări,­e de reţinut fermitatea , Franţei şi a Belgiei­­de­­ a apăra în solidar cauza păcii, în respectul independenţei statelor mici şi a trata­telor care le-au pecetluit­ unitatea. . S’a vorbit in preajma statuei, de o politică de co­laborare a popoarelor, într­’un cadru de încredere şi înţelegere reciprocă. In cultul morţilor mari, Franţa şi Belgia şi-au în­gemănat speranţe­­ în viitorul păcii şi al bunei înţele­geri europene. S-au repetat profeticile cuvinte ale lui Albert II — pentru ca viitorul să se lege cu trecutul, pen­tru ca lumea să-şi urmeze destinul, trebue ca oame­nii să lucreze în pace şi să simtă că domneşte între naţiuni concordia şi prietenia”. Cuvintele merită a fi săpate în soclul frumoasei statui, ca un mesagiu de dincolo de mormânt al „mor­ţilor care vorbesc”.­­

Next