România - Capitala, noiembrie 1938 (Anul 1, nr. 153-167)
1938-11-01 / nr. 153
eri dimineaţă a avut loc în aula de festivităţi a Şcoalei politehnice din Bucureşti, solemnitatea deschiderei cursurilor. Pe lângă un numeros public, format din profesori şi ofiţeri, a luat parte şi un mare număr de studenţi. Balcoanele sălii erau în întregime ocupate de studenţi premilitari şi studenţi care-şi fac stagiul militar, toţi purtau uniforma respectivă. Solemnitatea s-a deschis în prezenţa d-lor: Vasilescu-Karpen, rectorul Şcoalei politehnice, d. general Dombrovschi, primarul general al Capitalei, prof. Ţiţeica, Bianu, Buşilă, Ghermani, Macovei, Drăcea, Rudolf Radis, Taşcă, Răducanu, rectorul Academiei Comerciale, etc. Au participat şi *d-nii generali: Scheleti, Petrovanu, Liceanu şi colonel Soreanu. După «fieierea unui scurt serviciu, divin, ia cuvântul d. prof. Vasilescu- Karpen, rectorul Şcoalei politehnice. Cuvântarea d-lui rector Vasilescu-Karpen Deschizând al 19-lea an şcolar al Politehnicei şi al 71-lea de la înfiinţarea şi neîntrerupta funcţionare a Şcoalei Naţionale de Poduri şi Şosele, ne simţim în primul rând îndatoraţi a aduce, şi în această împrejurare, prinosul nostru de respectuoasă admiraţie de recunoştinţă şi de desăvârşit devotament, Aceluia Care, cu înţelepciune, veghează la destinele ţării, iniţiatorului şi îndrumătorului propăşirea forţelor noastre constructive şi de apărare naţională, Tăiască M. S. Regele. Trăiască Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia. (Asistenţa se ridică In picioare şi intonează Imnul Regal). Istoria va înregistra schimbarea profundă, în anul acesta, a regimului nostru politic, de către M. S. Regele Carol I, cu învoirea întregei naţiuni, ca o adevărată minune. Reforma învăţământului superior In materie de învăţământ, conducătorii învăţământului superior au luat cu satisfacţie, de curând, cunoştinţă de noul proect de lege, ale cărui dispoziţiuni constituesc o adevărată raţionalizare a învăţământului superior, raţionalizare ce devenise de multă vreme indispensabilă, întreg învăţământul superior aşeaptă de la această reformă cele mai bune rezultate. În ce ne priveşte, îl rugăm pe d. ministru al Educaţiei Naţionale, să primească expresiunea mulţumirilor noastre cele mai vii şi mai recunoscătoare, pentru atenţiunea ce a acordat Politechnicelor, în această reformă a învăţământului superior. Instituţia noastră, încă de la înfiinţarea ei, a luptat pentru raţionalizarea învăţământului tehnic superior, şi ne îngăduim să-l rugăm pe d. ministru Armand Călinescu, care a desăvârşit această raţionalizare cu un curaj ce nu ştiu dacă l-am fi găsit la alt ministru, ne îngăduim a-l ruga să creadă, că expresiunea recunoştinţei noastre nu este o formulă protocolară, ci isvoreşte dintr’un sentiment real de gratitudine, pentru exacta d-sale înţelegere a adevăratelor interese ale statului, in materie de învăţământ. Sunt profund încredinţat, că concentrarea întregului învăţământ tehnic superior din Capitală, prevăzută în noul proect de lege, va avea repercusiunile cele mai fericite asupra fiecărei ramuri din acest învăţământ, din toate punctele de vedere. Anul acesta s’au înscris 820 studenţi noui Numărul elevilor ingineri în cei patru ani de studiu a fost de 1.440 dintre care 115 ofiţeri. ам тШтш ав 610 elevi. In total populaţia Politehnicei a fost de 2050 studenţi. Anul acesta s’au înscris în anul preparator 820 elevi. La concursul de intrare în ciclul I, din 476 candidaţi au reuşit 316, din care 51 ofiţeri, repartizându-se în modul următor : Construcţii 844, Electromecanică 74, Mine şi Metalurgie 13, Chimie Industrială 78, Silvicultură 26, Aviaţie şi Armament 41. Se ştie că numărul absolvenţilor mai tuturor aşezămintelor de învăţământ superior este prea mare faţă de nevoile reale ale ţării. Şcolile Politehnice constituesc in această privinţă o excepţie, ele păcătuesc prin excesul contrar, ele nu pot face faţă, de câţiva ani, numeroaselor cereri de ingineri ce li se adresează. In ce ne priveşte, în trecutul an şcolar, de la Octombrie 1937 la Octombrie 1938, s-au eliberat 141 diplome de inginer, repartizate după cum urmează : Construcţii 59 din care 2 ofiţeri; Electromecanică 39 din care 11 ofiţeri; Mine şi Metalurgie 15; Chimie Industrială 12 din care 1 ofiţer; Silvicultură 12; Aviaţie şi Armament 4 din care 3 ofiţeri. Libertatea academică, ce am dat de câţiva ani studenţilor noştri de a-şialege in voie sesiunile de examene, astfel după cum este cazul în Politehnicele streine, nu a dat la noi rezultatele aşteptate; examenele au fost amânate fără motive serioase şi din această cauză, durata şcolarităţii a fost sporită, fără ca, in schimb, să se fi obţinut o mai bună pregătire, ci din contra. Studentul român — trebue să o recunoaştem în urma experienţei făcute — are nevoe de oarecare constrângere pentru a-şî vedea de proprile sale interese. Până acum studiile Politehnicei erau împărţite în două cicluri de câte doi ani, iar promovarea se făcea numai din ciclul I în ciclul al II-lea. De acum înainte promovarea se va face de la an la an, cu posibilitatea de a repeta numai o singură dată. Cu modul acesta, pentru viitorii absolvenţi, obligaţi să treacă la timp examenele, durata şcolarităţii se va micşora. Pe de altă parte numărul anilor de studii, începând chiar din anul acesta, se reduce de la 5, la 4 ani ,semestrul al 9-lea, adică din Octombrie până la încorporarea militară, care are loc în Martie, servind numai la complectarea lucrărilor practice neterminate și eventual la:^executarea unui proect de diplomă. Reducerea anilor de școlaritate nu va trebui să conducă la slăbirea pregătirei viitorilor ingineri, ci din contră la o mai bună pregătire a lor în vederea funcţiunei sociale ce vor avea de îndeplinit. Mărirea localului şcoalei învăţământul nostru a fost stânjenit, încă dela înfiinţarea politehnicei, din lipsa unui local adecvat nevoilor sale, care să cuprindă între altele, sălile de lucrări practice şi mai ales laboratoarele indispensabile învăţământului. In aşteptarea viitorului local definitiv al Politehnicei s-a început încă din 1936, construcţia unei anexe a localului nostru, mulţumită generosului sprijin acordat în fiecare an de Regia Autonomă a Căilor Ferate, şi rugăm pe d. general Mihail Ionescu şi pe d. director general Macovei a primi călduroasele noastre mulţumiri pentru sprijnul acordat până acum şi de care sperăm că ne vom bucura şi în viitor. Contrar prevederilor noastre, construcţia acestei anexe nu este încă terminată, din cauza evenimentelor cunoscute, care au împiedicat acordarea la timp a creditului necesar şi aşteptat. Sfătuiţi şi de d. ministru al Educaţiei Naţionale, ne-am adresat marilor industriaşi şi financiari, care au răspuns chemărei noastre cu o generozitate—mărturisesc — neaşteptată şi pentru care nu găsim destule cuvinte spre a le mulţumi. D. inginer Malaxa ca reprezentant al uzinelor Reşiţa şi al propriilor sale uzine. , D. profesor Victor Slăvescu, directorul general al Creditului Industrial; D. inginer Gigurtu, directorul general al Societăţii Mica şi D. inginer Bujoiu, drector general al Societăţii Petroşani, ne-au acordat sume însemnate şi suficiente pentru terminarea, în scurt timp, a clădire d in chestiune. Sperăm a obţine şi de la reprezentanţii celorlalte industrii şi instituţiuni de credit, sumele necesare pentru înzestrarea acelei clădiri cu laboratoarele prevăzute. O pildă demnă de urmat In acest scop trebue să menţionez donaţia personala de un milion lei, a d-lui profesor Germani, pentru laboratorul de hidraulică, donaţie pentru care îl rugăm a primi, şi în această împrejurare, viile noastre mulţumiri. Un nou an de muncă şi disciplină Noul regim şcolar al şcoalei noastre, încadrat în noua aşezare a ţârii, urmăreşte înainte de toate satisfacerea intereselor superioare ale statului, ale ţării. Se întâmplă însă că acest regim satisface şi interesele individuale ale elevilor, prin reducerea timpului şcolarităţii şi prin obligaţiunea trecerei la timp a examenelor. Cerem dela voi o muncă ordonată şi susţinută dealungul anului şcolar, muncă ce presupune o ordine şi o disciplină desăvârşită. Din partea noastră a profesorilor, ne vom strădui, mai mult ca în trecut, ca munca depusă de voi să vă fie cât mai folositoare şi să fie cât mai just apreciată. Cunoaştem greutăţile voastre de ordin material şi înţelegem a face tot posibilul pentru ajutorarea studenţilor merituoşi şi lipsiţi de mijloace materiale suficiente. O măsură, în acest sens, luată de d. ministru al Educaţiei Naţionale, este înfiinţarea celor 100 de burse, pentru care îi suntem recunoscători. Poate că d-sa, ţinând seama de marele număr al studenţilor noştri şi de imposibilitatea pentru dânşii de a avea vreo ocupaţie retribuită, va binevoi să sporească numărul burselor acordate. Politechnica va rămâne ceea ce a fost şi în trecut: un focar de muncă, de ordine, şi disciplină, care să producă technicieni capabili să câştige şi să menţină independenţa economică a României şi să-i ridice potenţialul de apărare. Socotesc că, în ce ne priveşte, este cea mai temeinică manifestare a unui naţionalism constructiv”. Cuvântarea d-lui rector Vasilescu-Karpen, a fost deseori întreruptă de aplauzele asistenţei, D-lui prof. Germani, i s’a făcut o entuziastă manifestaţie de simpatie, pentru frumosul d-sale gest, prin care donează un milion lei care se adaogă la suma necesară desăvârşirei construcţiei noului local al şcoalei. I XI 19389 Intr’o atmosferă impresionantă s’a desfăşurat ori solemnitatea deschiderii cursurilor la Școala politehnică din Capitală Cuvântarea d-lui rector Vasilescu-Karpen ROMANIA No. 153 Reducerea anilor de studii In timpul serviciului religios, d-dl profesor Vasilescu-Karpen, rectorul școalei, general Dombrovschi, primarul general al Capitalei, şi profesorii Adunarea generală a Societăţii Regale Române de Geografie Cuvântările şi prelegerile ţinute. -- Pentru un imperialism cultural.—Problema elementului românesc din Balcani. - Canalul Cernavoda-Constanţa şi o nouă mare pentru România.-Darea de seamă asupra activităţii Societăţii pe anul expirat ori a avut loc în Sala de conferinţe a Fundaţiei Carol I, adunarea generală a Societăţii Regale Române de Geografie. A luat parte majoritatea membrilor societăţii şi un public ales. A prezidat d. prof. Simion Mehedinţi, vicepreşedintele societăţii. La ordinea de zi a figurat următorul program: D. prof. Mai mult decât oricând, faptele geografice sunt obiect de zonica discuţie. In presă, în reviste, în adunările diplomaţilor, se aud de câtva timp două cuvinte noul: geopolitic şi geoeconomic. S’a împlinit, aşadar, o vorbă mai veche că istoria nu e decât o geografie în miş.~care. In ci ne priveşte, am arătat aci altădată, că viaţa neamului nostru a atârnat în adevăr de două man coordonate, de o parte Munţii, de altă parte Dunărea şi Marea. Cine nu ţine seamă de aceste fapte şi de împrejurarea că ţara noastră este aşezată lângă istmul pantobaltic, de unde începe spre răsărit Asia, acela nu înţelege nimic din rosturile istoriei Românilor şi nu-şi poate da seama care este ancora cea mai sigură a statului nostru, faţă de furtunile cari îl ameninţă. Augustul preşedinte al acestei societăţi ne-a spus lămurit acum doi ani, în ziua de 8 iunie: „Suntem ameninţaţi din dreapta, din stânga, din toate părţile. Iar acum un an, preşedintele Statelor Unite a declarat făţiş că „trăim sub teroarea ilegalităţii internaţionale. Faptele petrecute de atunci încoace i-au dat deplină dreptate, iar noi, geografii, am arătat negru pe alb că nici nu putea să fie altfel, fiindcă epoca noastră e caracterizată într’o uriaşă anarhie materială şi morală. Anarhia materială a fost adusă de industria mare întemeiată pe maşinism. Altădată, producţia era limitată la nevoile fiecărui ţinut, numărul lucrătorilor era limitat de breaslă, preţurile iarăşi limitate, iar concurenţa era socotită ca o ruşine şi aspru pedepsită de legi. Astăzi, producţie nelimitată, număr de lucrători nelimitat, preţ nelimitat, de aci anarhia. Uneori produsele industriale ori agricole sunt nimicite chiar de producător тц de baloturi de bumbac arse, miloane de kilograme de cafea aruncate Ы mare. Concluzia e clară: capacitatea de producţie a omului ajutat de maşini este superioară capacităţii sale de a organiza distribuirea ş i consumarea. De aci anarhia, concurenţa sălbatecă, războiul mondial eri, iar au „teroarea internaţională“ şi înarmări cum n’a văzut omenirea de când există. ECHILIBRU, INTR’O LUME ANARHICA De unde va veni echilibrul? Sunt două metode faţă in faţă: Metoda lupilor: cine e tare în gât, are colţi puternici şi ghiare ascuţite, să sfâşie. Omul e la urma urmei un animal de pradă (aşa ne-a spus fără înconjur filosoful istoriei, Oswald Spengler o celebritate contemporană. Cine e popor ales, pe temeiul acestei formule agresive, apărută întâi de toate în Vechiul Testament, acela primeşte tot pământul ca un Canaan de cucerit, chiar cu perspectiva de a trece prin foc şi sabie pe cei care îi stau în cale. Altă metodă e aceea a colaborării, care porneşte de la altă premisă: nu se poate şti dacă un neam este ales sau neales, decât judecându-i civilizaţia şi mai ales cultura sa. Dacă gloata unui monarh asiatic ar fi sfărâmat micul popor elen nu-i aşa ca floarea cea mai de preţ a culturii asiatice ar fi fost nimicită? Nu-i aşa că Belgienii, Danezii, Norvegienii, Olandezii şi Suedezii, cu tot numărul lor mic, reprezintă mari valori în istoria omenirii? Aşadar, colaborare, nu sfâşiere, iar ca temeiu al colaborării, omul de ştiinţă trebue să plece nu dela închipuiri, ci dela fapte cât mai exacte. DIAGONALA FLUVIALA RINDUNARIE De un astfel de fapt va fi vorba azi în sânul societăţii noastre. Şi anume: Cel mai lesnicios drum pentru schimbul de mărfuri între cele mai mari aglomerări omeneşti (una în apusul Europei, alta în sudul şi răsăritul Asiei, adică India şi China) este diagonala fluvială — Rin-Dunăre, care duce spre Bosfor, Suez Bombay, Singapore. Dunărea, numită şi a opta mare — are deci rolul unei axe vitale pentru comerţul mondial, deoarece scurtează legătura între ţările din nordul S. Mehedinţi. Cuvânt de deschidere: prof. V. Mihăilescu, Excursia Soc. în Balcani; prof. Pompiliu Niculau (Timişoara) , canalul Cernavodă-Constanţa şi o nouă mare pentru România, prof. Al. Tzigara- Samurcaş. Dare de seamă asupra activităţii societăţii pe anul expirat. Continentului şi Suez cu aproape 4060 de kilometri faţa de ocolul prin Mediterana. A îndrepta aşadar cursul Dunării, deschizând un canal între Cernavoda şi Constanţa însemnează o operă de valoare geoeconomică, în care s’ar echilibra interesele tuturor. Faţă de respiraţia astmatică de la gurile Dunării, ţara va avea o respiraţie sănătoasă. Porturile dunărene vor simţi mai din plin aerul mării, iar Brăila şi Galaţii nu vor mai atârna de pragul de nisip de la Sulina, ci vor trimite cerealele Moldovei în chip mai regulat, iar prin legătura dintre Prut şi Vistula, acele porturi vor putea ajunge la un rol pe care nu lau împlinit niciodată până azi. In loc de ocolul pe la Gibraltar, Europa îşi deschide prin canalul Cernavoda-Constanţa adevărata sa poartă spre Asia. Germanii, după anexarea Austriei, au şi început a pregăti în stil mare legătura între Rin şi Dunăre. Organizarea Dunării româneşti şi tăierea canalului vor fi pentru neamul şi statul nootru o pârghie de mare însemnătate, după cum lipsa de înţelegere a acestui moment poate fi pentru noi o enormă primejdie. Ştiinţa trebue să-şi facă dărenia. Iată de ce, bucurăndu-mă de prezenţa dvs. în număr atât de însemnat, dau cuvântul d-lui profesor Mihăilescu pentru povestirea excursiei din primăvara trecută, apoi vom ruga pe d. profesor Nicolau de la politechnica din Timişoara să ne arate cum stă din punct de vedere technic problema Dunării privită ca una din cele două coordonate ale neamului şi ale statului nostru. Ca profesor de geografie, am socotit necesară această scurtă introducere şi acum dau cuvântul Colegului nostru, d. V. Mihăilescu. ALTE CUVÂNTĂRI D. prof. I. MIHĂILESCU, într-o interesantă prelegere cu proecţiuni, a arătat condiţiunile excelente în care s‘a desfăşurat excursia membrilor societăţii în Iugoslavia şi Albania, insistând asupra frumoasei primiri ce li s’a făcut de elementul aromân din acele părţi. D-sa a arătat şi legăturile sufleteşti care există între populaţia aromână din Albania şi poporul nostru, precum şi urmele de tradiţie românească — mai ales în ce priveşte latura religioasă ce există la poporul român. In încheere, d. prof. Mihăilescu a opinat că singura expansiune care ar trebui să ne preocupe, nu poate fi decât aceea a unui imperialism cultural, a cărei ţintă nu ar putea fi decât Balcanii, unde avem atât de multe legături intime. D. prof. Mehedinţi a mulţumiţi d-lui prof. Mihăilescu pentru interesanta d-sale expunere, spunând că „faptele înşirate de d-sa nu pot lăsa liniştite nici un gând şi nici o inimă românească. IMPORTANŢA UNUI CARNAL CERNAVODĂ-CONSTANŢA D. prof. POMPILIU NICOLAU, într’o strălucită expunere a arătat covârşitoarea importanţă economică a înfăptuirii unui canal navigabil între Cernia-Vodă şi Constanţa, al cărui proect, lucrat în întregime de d-sa, a fost admirat de întreaga asistenţă, atât din planşele expuse, cât şi din interesantă prelegere ce a ţinut. D. prof. MEHEDINŢI a luat din nou cuvântul, amintind celor prezenţi că adunarea trebuia să se ţină Duminica trecută, dar a fost amănată din cauza aniversării onomasticii M. S. Regelui şi propunând trimiterea unei telegrame omagiale, din partea Societăţii Augustului ei preşedinte activ. (Sala ovaţionează în picioare pe Suveran). APELUL MEMBRILOR DISPĂRUŢI D. prof. Al. TZIGARA-SAMURCAŞ, a făcut apelul membrilor dispăruţi, printre ciaire se numără şi Regina Maria, preşedinta de onoare a Societăţii. D. prof. Al. Tzigara- Samurcaş, a propus, in numele comitetului, ca lucrarea regretatei Regine, întitulată „Ţara Mea“ să fie reeditată sub auspiciile Soc. Regale Române de Geografie, în condiţiuni demne de autoarea ei. S-a dat apoi cuvenita descărcare bugetară comitetului, după care adunarea a luat sfârşit, într’o atmosferă însufleţită. _____g. d. p. Cuvântarea d-lui prof. Simion Mehedinți . Sinuciderea unui locotenent din reg. 3 Olt-Slatina SLATINA, 30. Astăzi la orele 9 dimineaţa, la locuinţa sa din str. Strihareţ s-a sinucis, trăgându-şi două focuri de revolver în regiunea inimii, locotenentul Coteaţă Constantin, din reg. 8 Vânători, mutat la regimentul 3 Olt, din localitate. Sinucigaşul este originar din oraşul nostru. Starea lui e foarte gravă. Cauza disperatului gest este de ordin familiar. La faţa locului au sosit d. col. Lascăr, prefectul judeţului, procuror Gheorghiu, comisar Marinescu şi dr. Kiţulescu, care au deschis o anchetă. întrunirea meseriaşilor din Piteşti PLOEŞTI — Duminică 30 octombrie, a avut loc, la sediul regionalei , Muntenia a Uniunii generale a meseriaşilor din România şedinţa reprezentanţilor de filiale ale regionalei. Şedinţa a fost prezidată de d. Miron Petrescu, preşedintele regionalei. Au luat parte reprezentanţii meseriaşilor şi lucrătorilor din industria petrolului, minelor, pielăriei, îmbrăcămintei, etc. Comitetul central a fost reprezentat prin d. C. N. Dulca. D. Miron Petrescu, preşedintele adunării, a explicat scopul întrunirei şi a vorbit de bresle şi asigurările sociale D. G. N. Doaca-Bucureşti, a dat explicaţii asupra legii breslelor şi a modului de organizare a meseriaşilor şi lucrătorilor după prevederile legii. Au mai vorbit d-nii I. Stroescu, reprezentantul salariaţilor din petrol, Popascu-Moreni, Duţescu-Boldeşti, Iordan-Ploeşti şi alţii, cerând explicaţii asupra legi breslelor şi a modificări legi asigurărilor sociale. S-a cerut intervenţia comitetului central la cei în drept, spre a fi consultaţi şi asiguraţi la modificarea legii asigurărilor. D-nii G. N. Dulca şi ErfimPetres-* cu au dat l’ămur^^-tefccesS&r """ -- * La urmă, d. G. Dulca face cunoscut adunării unificarea Uniunii cui gruparea despărţită acum câţiva ani din strada Grigore Mexandrescu din Capitală. Adunarea a primit vestea cu aclamaţii de bucurie. S’au trimes telegrame M. S. Regelui și ministrului muncii. înjunghierea dintr’un „Salon” de dans din cartierul Tei Ion Gheorghe zis Cogan din str. Bandi 72 şi Marin Olteanu din str. Ştefănescu-Tei 48 au petrecut astă noapte în „saloanele” de dans din cartierul Tei pe str. Ştefănescu No. 16. înfierbântaţi de dans şi turmentaţi de băutură, aceştia începuseră să ceară socoteală „domnişoarelor” cari erau în tovărăşia „rivalilor”. Şi învălmăşala produsă, Marin Roşu a fost rănit la faţă şi gât de Ion Gheorghe. Victima a fost dusă la Colentina. Comisarul-şef Cojocaru de la circa IX poliţie, a arestat pe agresor,