România - Capitala, noiembrie 1938 (Anul 1, nr. 153-167)

1938-11-01 / nr. 153

eri dimineaţă a avut loc în aula de festivităţi a Şcoalei politehnice din Bucureşti, solemnitatea deschi­­derei cursurilor. Pe lângă un nume­ros public, format din profesori şi ofiţeri, a luat parte şi un mare nu­măr de studenţi. Balcoanele sălii e­­rau în întregime ocupate de stu­denţi premilitari şi studenţi care-şi fac stagiul militar, toţi purtau uni­forma respectivă. Solemnitatea s-a deschis în pre­zenţa d-lor: Vasilescu-Karpen, rec­torul Şcoalei politehnice, d. general Dombrovschi, primarul general al Capitalei, prof. Ţiţeica, Bianu, Bu­­şilă, Ghermani, Macovei, Drăcea, Rudolf Radis, Taşcă, Răducanu, rec­torul Academiei Comerciale, etc. Au participat şi­ *d-nii generali: Scheleti, Petrovanu, Liceanu şi colo­nel Soreanu. După «fieierea unui scurt serviciu, divin, ia cuvântul d. prof. Vasilescu- Karpen, rectorul Şcoalei politehnice. Cuvântarea d-lui rector Vasilescu-Karpen Deschizând al 19-lea an şcolar al Politehnicei şi al 71-lea de la înfiin­ţarea şi neîntrerupta funcţionare a Şcoalei Naţionale de Poduri şi Şo­sele, ne simţim în primul rând în­datoraţi a aduce, şi în această îm­prejurare, prinosul nostru de respec­tuoasă admiraţie de recunoştinţă şi de desăvârşit devotament, Aceluia Care, cu înţelepciune, veghează la destinele ţării, iniţiatorului şi în­drumătorului propăşirea forţelor noastre constructive şi de apărare naţională, Tăiască M. S. Regele. Trăiască Măria Sa Marele Voevod de Alba Iulia. (Asistenţa se ridică In picioare şi intonează Imnul Regal). Istoria va înregistra schimbarea profundă, în anul acesta, a regimu­lui nostru politic, de către M. S. Re­gele Carol I, cu învoirea întregei naţiuni, ca o adevărată minune. Reforma învăţământului superior In materie de învăţământ, condu­cătorii învăţământului superior au luat cu satisfacţie, de curând, cu­noştinţă de noul proect de lege, ale cărui dispoziţiuni constituesc­­ o a­­devărată raţionalizare a învăţămân­tului superior, raţionalizare ce deve­nise de multă vreme indispensabilă, întreg învăţământul superior a­şeaptă de la această reformă cele mai bune rezultate. În ce ne priveşte, îl rugăm pe d. mi­nistru al Educaţiei Naţionale, să pri­mească expresiunea mulţumirilor noastre cele mai vii şi mai recunos­cătoare, pentru atenţiunea ce a a­­cordat Politechnicelor, în această reformă a învăţământului superior. Instituţia noastră, încă de la în­fiinţarea ei, a luptat pentru raţio­nalizarea învăţământului tehnic su­perior, şi ne îngăduim să-l rugăm pe d. ministru Armand Călinescu, care a desăvârşit această raţionali­zare cu un curaj ce nu ştiu dacă l-am fi găsit la alt ministru, ne în­găduim a-l ruga să creadă, că ex­presiunea recunoştinţei noastre nu este o formulă protocolară, ci isvo­­reşte dintr’un sentiment real de gra­titudine, pentru exacta d-sale înţe­legere a adevăratelor interese ale statului, in materie de învăţământ. Sunt profund încredinţat, că con­centrarea întregului învăţământ tehnic superior din Capitală, prevă­zută în noul proect de lege, va avea repercusiunile cele mai fericite asu­pra fiecărei ramuri din acest învă­ţământ, din toate punctele de ve­dere. Anul acesta s’au înscris 820 studenţi noui Numărul elevilor ingineri în cei patru ani de studiu a fost de 1.440 dintre care 115 ofiţeri. а­м тШтш ав 610 elevi. In total populaţia Poli­tehnicei a fost de 2050 studenţi. Anul acesta s’au înscris în anul preparator 820 elevi. La concursul de intrare în ciclul I, din 476 candi­daţi au reuşit 316, din care 51 ofi­ţeri, repartizându-se în modul ur­mător : Construcţii 844, Electromecanică 74, Mine şi Metalurgie 13, Chimie Industrială 78, Silvicultură 26, A­­viaţie şi Armament 41. Se ştie că numărul absolvenţilor mai tuturor aşezămintelor de învă­ţământ superior este prea mare faţă de nevoile reale ale ţării. Şcolile Politehnice constituesc in această privinţă o excepţie, ele pă­­cătuesc prin excesul contrar, ele nu pot face faţă, de câţiva ani, nume­roaselor cereri de ingineri ce li se adresează. In ce ne priveşte, în trecutul an şcolar, de la Octombrie 1937 la Oc­tombrie 1938, s-au eliberat 141 di­plome de inginer, repartizate după cum urmează : Construcţii 59 din care 2 ofiţeri; Electromecanică 39 din care 11 ofi­ţeri; Mine şi Metalurgie 15; Chimie Industrială 12 din care 1 ofiţer; Sil­vicultură 12; Aviaţie şi Armament 4 din care 3 ofiţeri. Libertatea academică, ce am dat de câţiva ani studenţilor noştri de a-şi­­alege in voie sesiunile de exa­mene, astf­el după cum este cazul în Politehnicele streine, nu a dat la noi rezultatele aşteptate; examenele au fost amânate fără motive serioase şi din această cauză, durata şcolari­tăţii a fost sporită, fără ca, in schimb, să se fi obţinut o mai bună pregătire, ci din contra. Studentul român — trebue să o recunoaştem în urma experienţei făcute — are nevoe de oare­care constrângere pentru a-şî vedea de proprile sale interese. Până acum studiile Politehnicei erau împărţite în două cicluri de câte doi ani, iar promovarea se fă­cea numai din ciclul I în ciclul al II-lea. De acum înainte promovarea se va face de la an la an, cu posibilita­tea de a repeta numai o singură dată. Cu modul acesta, pentru viitorii absolvenţi, obligaţi să treacă la timp examenele, durata şcolarităţii se va micşora. Pe de altă parte numărul anilor de studii, începând chiar din anul acesta, se reduce de la 5, la 4 ani ,­semestrul al 9-lea, adică din Octom­brie până la încorporarea militară, care are loc în Martie, servind nu­mai la complectarea lucrărilor prac­tice neterminate și eventual la:^exe­cutarea unui proect de diplomă. Reducerea anilor de școlaritate nu va trebui să conducă la slăbirea pregătirei viitorilor ingineri, ci din contră la o mai bună pregătire a lor în vederea funcţiunei sociale ce vor avea de îndeplinit. Mărirea localului şcoalei învăţământul nostru a fost stân­jenit, încă dela înfiinţarea poli­tehnicei, din lipsa unui local ade­cvat nevoilor sale, care să cuprindă între altele, sălile de lucrări prac­tice şi mai ales laboratoarele indis­pensabile învăţământului. In aşteptarea viitorului local de­finitiv al Politehnicei s-a început încă din 1936, construcţia unei anexe a localului nostru, mulţumită gene­rosului sprijin acordat în fiecare an de Regia Autonomă a Căilor Ferate, şi rugăm pe d. general Mihail Io­­nescu şi pe d. director general Ma­covei a primi călduroasele noastre mulţumiri pentru sprijnul acordat până acum şi de care sperăm că ne vom bucura şi în viitor. Contrar prevederilor noastre, con­strucţia acestei anexe nu este încă terminată, din cauza evenimentelor cunoscute, care au împiedicat acor­darea la timp a creditului necesar şi aşteptat. Sfătuiţi şi de d. ministru al Edu­caţiei Naţionale, ne-am adresat ma­rilor industriaşi şi financiari, care au răspuns chemărei noastre cu o generozitate—mărturisesc — neaş­teptată şi pentru care nu găsim destule cuvinte spre a le mulţumi. D. inginer Malaxa ca reprezentant al uzinelor Reşiţa şi al propriilor sale uzine. , D. profesor Victor Slăvescu, direc­torul general al Creditului Indu­strial; D. inginer Gigurtu, directorul ge­neral al Societăţii Mica şi D. inginer Bujoiu, drector general al Societăţii Petroşani, ne-au acor­dat sume însemnate şi suficiente pentru terminarea, în scurt timp, a clădire d in chestiune. Sperăm a obţine şi de la reprezen­tanţii celorlalte industrii şi institu­­ţiuni de credit, sumele necesare pentru înzestrarea acelei clădiri cu laboratoarele prevăzute. O pildă demnă de urmat In acest scop trebue să menţionez donaţia personala de un milion lei, a d-lui profesor Germani, pentru la­boratorul de hidraulică, donaţie pentru care îl rugăm a primi, şi în această împrejurare, viile noastre mulţumiri. Un nou an de muncă şi disciplină Noul regim şcolar al şcoalei noa­stre, încadrat în noua aşezare a ţârii, urmăreşte înainte de toate satisfacerea intereselor superioare ale statului, ale ţării. Se întâmplă însă că acest regim satisface şi in­teresele individuale ale elevilor, prin reducerea timpului şcolarităţii şi prin obligaţiunea trecerei la timp a examenelor. Cerem dela voi o muncă ordona­tă şi susţinută dealungul anului şcolar, muncă ce presupune o or­dine şi o disciplină desăvârşită. Din partea noastră a profesori­lor, ne vom strădui, mai mult ca în trecut, ca munca depusă de voi să vă fie cât mai folositoare şi să fie cât mai just apreciată. Cunoaştem greutăţile voastre de ordin material şi înţelegem a face tot posibilul pentru ajutorarea stu­denţilor merituoşi şi lipsiţi de mij­loace materiale suficiente. O măsură, în acest sens, luată de d. ministru al Educaţiei Naţionale, este înfiinţarea celor 100 de burse, pentru care îi suntem recunoscă­tori. Poate că d-sa, ţinând seama de marele număr al studenţilor no­ştri şi de imposibilitatea pentru dânşii de a avea vreo ocupaţie re­tribuită, va binevoi să sporească numărul burselor acordate. Politechnica va rămâne ceea ce a fost şi în trecut: un focar de mun­că, de ordine, şi disciplină, care să producă technicieni capabili să câ­ştige şi să menţină independenţa economică a României şi să-i ridice potenţialul de apărare. Socotesc că, în ce ne priveşte, este cea mai temeinică manifestare a unui naţionalism constructiv”. Cuvântarea d-lui rector Vasiles­­cu-Karpen, a fost dese­ori între­ruptă de aplauzele asistenţei, D-lui prof. Germani, i s’a făcut o entuziastă manifestaţie de simpa­tie, pentru frumosul d-sale gest, prin care donează un milion lei care se adaogă la suma necesară desăvârşirei construcţiei noului lo­cal al şcoalei. I XI 19389 Intr’o atmosferă impresionantă s’a desfăşurat ori solemnitatea deschiderii cursurilor la Școala politehnică din Capitală Cuvântarea d-lui rector Vasilescu-Karpen ROMANIA No. 153 Reducerea anilor de studii In timpul serviciului religios, d-dl profesor Vasilescu-Karpen, rectorul școa­­lei, general Dombrovschi, primarul general al Capitalei, şi profesorii Adunarea generală a Societăţii Regale Române de Geografie Cuvântările şi prelegerile ţinute. -- Pentru un im­perialism cultural.—Problema elementului românesc din Balcani. - Canalul Cernavoda-Constanţa şi o nouă mare pentru România.-Darea de seamă asu­pra activităţii Societăţii pe anul expirat­ ori a avut loc în Sala de confe­rinţe a Fundaţiei Carol I, aduna­rea generală a Societăţii Regale Române de Geografie. A luat par­te majoritatea membrilor societăţii şi un public ales. A prezidat d. prof. Simion Mehedinţi, vice­preşedintele societăţii. La ordinea de zi a figu­rat următorul program: D. prof. Mai mult decât oricând, faptele geografice sunt obiect de zonica discuţie. In presă, în reviste, în a­­dunările diplomaţilor, se aud de câtva timp două cuvinte noul: geo­­politic şi geoeconomic. S’a împlinit, aşa­dar, o vorbă mai veche că isto­ria nu e decât o geografie în miş.~­care. In c­i ne priveşte, am arătat aci altădată, că viaţa neamului no­stru a atârnat în adevăr de două man coordonate­, de o parte Mun­ţii, de altă parte Dunărea şi Marea. Cine nu ţine seamă de aceste fapte şi de împrejurarea că ţara noastră este aşezată lângă istmul­ pantobal­­tic, de unde începe spre răsărit A­­sia, acela nu înţelege nimic din ro­sturile istoriei Românilor şi nu-şi poate da seama care este ancora cea mai sigură a statului nostru, faţă de furtunile cari îl ameninţă. Augustul preşedinte al acestei so­cietăţi ne-a spus lămurit acum doi ani, în ziua de 8 iunie: „Suntem a­­meninţaţi din dreapta, din stânga, din toate părţile. Iar acum un an, preşedintele Statelor Unite a de­clarat făţiş că „trăim sub teroarea ilegalităţii internaţionale. Faptele petrecute de atunci în­coace i-au dat deplină dreptate, iar noi, geografii, am arătat negru pe alb că nici nu putea să fie altfel, fiindcă epoca noastră e caracteri­zată într’o uriaşă anarhie mate­rială şi morală. Anarhia materială a fost adusă de industria mare întemeiată pe maşinism. Altădată, producţia era limitată la nevoile fiecărui ţinut, numărul lucrătorilor era limitat de breaslă, preţurile iarăşi limitate, iar concurenţa era socotită ca o ru­şine şi aspru pedepsită de legi. Astăzi, producţie nelimitată, nu­măr de lucrători nelimitat, preţ nelimitat, de aci anarhia. Uneori produ­sele industriale ori agricole sunt nimicite chiar de producător тц de baloturi de bumbac arse, miloane de kilograme de cafea a­­runcate Ы mare. Concluzia e clară: capacitatea de producţie a omului ajutat de maşini este superioară ca­pacităţii sale de a organiza distri­buirea ş i consumarea. De aci anarhia, concurenţa săl­batecă, războiul mondial eri, iar au­ „teroarea internaţională“ şi înar­mări cum n’a văzut omenirea de când există. ECHILIBRU, INTR’O LUME ANARHICA De unde va veni echilibrul? Sunt două metode faţă in faţă: Metoda lupilor: cine e tare în gât, are colţi puternici şi ghiare ascuţite, să sfâşie. Omul e la urma urmei un animal de pradă (aşa ne-a spus fără înconjur filosoful istoriei, Oswald Spengler o cele­britate contemporană. Cine e po­por ales, pe temeiul acestei formule agresive, apărută întâi de toate în Vechiul Testament, acela primeşte tot pământul ca un Canaan de cucerit, chiar cu perspectiva de a trece prin foc şi sabie pe cei care îi stau în cale. Altă metodă e aceea a colabo­rării, care porneşte de la altă pre­misă: nu se poate şti dacă un neam este ales sau neales, decât judecându-i civilizaţia şi mai ales cultura sa. Dacă gloata unui mo­narh asiatic ar fi sfărâmat micul popor elen nu-i aşa ca floarea cea mai de preţ a culturii asiatice ar fi fost nimicită? Nu-i aşa că Bel­gienii, Danezii, Norvegienii, Olan­dezii şi Suedezii, cu tot numărul lor mic, reprezintă mari valori în istoria omenirii? Aşa­dar, colaborare, nu sfâşiere, iar ca temeiu al colaborării, omul de ştiinţă trebue să plece nu dela închipuiri, ci dela fapte cât mai exacte. DIAGONALA FLUVIALA RIN­DUNARIE De un astfel de fapt va fi vorba azi în sânul societăţii noastre. Şi anume: Cel mai lesnicios drum pentru schimbul de mărfuri între cele mai mari aglomerări omeneşti (una în apusul Europei, alta în sudul şi ră­săritul Asiei, adică India şi China) este diagonala fluvială — Rin-Du­­năre, care duce spre Bosfor, Suez Bombay, Singapore. Dunărea, nu­mită şi a opta mare — are deci rolul unei axe vitale pentru comer­ţul mondial, de­oarece scurtează legătura între ţările din nordul S. Mehedinţi. Cuvânt de deschide­re: prof. V. Mihăilescu, Excursia Soc. în Balcani; prof. Pompiliu Ni­­culau (Timişoara) , canalul Cerna­­vodă-Constanţa şi o nouă mare pentru România, prof. Al. Tzigara- Samurcaş. Dare de seamă asupra activităţii societăţii pe anul expirat. Continentului şi Suez cu aproape 4060 de kilometri faţa de ocolul prin Mediterana. A îndrepta aşa­dar cursul Dunării, deschizând un canal între Cernavoda şi Constanţa însemnează o operă de valoare geo­­econ­omică, în care s’ar echilibra interesele tuturor. Faţă de respiraţia astmatică de la gurile Dunării, ţara va avea o res­piraţie sănătoasă. Porturile dună­rene vor simţi mai din plin aerul mării, iar Brăila şi Galaţii nu vor mai atârna de pragul de nisip de la Sulina, ci vor trimite cerealele Moldovei în chip mai regulat, iar prin legătura dintre Prut şi Vi­stula, acele porturi vor putea a­­junge la un rol pe care nu lau îm­plinit niciodată până azi. In loc de ocolul pe la Gibraltar, Europa îşi deschide prin canalul Cernavoda-Constanţa adevărata sa poartă spre Asia. Germanii, după anexarea Austri­ei, au şi început a pregăti în stil mare legătura între Rin şi Dunăre. Organizarea Dunării româneşti şi tăierea canalului vor fi pentru nea­mul şi statul nootru o pârghie de mare însemnătate, după cum lipsa de înţelegere a acestui moment poate fi pentru noi o enormă pri­mejdie. Ştiinţa trebue să-şi facă dărenia. Iată de ce, bucurăndu-mă de pre­zenţa dvs. în număr atât de însem­nat, dau cuvântul d-lui profesor Mihăilescu pentru povestirea ex­cursiei din primăvara trecută, apoi vom ruga pe d. profesor Nicolau de la politechnica din Timişoara să ne arate cum stă din punct de ve­dere technic problema Dunării pri­vită ca una din cele două coordo­nate ale neamului şi ale statului nostru. Ca profesor de geografie, am so­cotit necesară această scurtă intro­ducere şi acum dau cuvântul Cole­gului nostru, d. V. Mihăilescu. ALTE CUVÂNTĂRI D. prof. I. MIHĂILESCU, într-o interesantă prelegere cu proecţi­­uni, a arătat condiţiunile excelente în care s‘a desfăşurat excursia membrilor societăţii în Iugoslavia şi Albania, insistând asupra frumoa­sei primiri ce li s’a făcut de ele­mentul aromân din acele părţi. D-sa a arătat şi legăturile sufleteşti care există între populaţia aromâ­nă din Albania şi poporul nostru, precum şi urmele de tradiţie româ­nească — mai ales în ce priveşte latura religioasă ce există la po­porul român. In încheere, d. prof. Mihăilescu a opinat că singura expansiune care ar trebui să ne preocupe, nu poate fi decât aceea a unui imperialism cultural, a cărei ţintă nu ar putea fi decât Balcanii, unde avem atât­ de multe legături intime. D. prof. Mehedinţi a mulţumiţi d-lui prof. Mihăilescu pentru inte­resanta d-sale expunere, spunând că „faptele înşirate de d-sa nu pot lăs­a liniştite nici un gând şi nici o inimă românească. IMPORTANŢA UNUI CAR­NAL CERNAVODĂ-CON­STANŢ­A D. prof. POMPILIU NICOLAU, în­tr’o strălucită expunere a arătat covârşitoarea importanţă economi­că a înfăptuirii unui canal naviga­bil între Cernia-Vodă şi Constanţa, al cărui proect, lucrat în întregime de d-sa, a fost admirat de întreaga asistenţă, atât din planşele expuse, cât şi din interesantă prelegere ce a ţinut. D. prof. MEHEDINŢI a luat din nou cuvântul, amintind celor pre­zenţi că adunarea trebuia să se ţi­nă Duminica trecută, dar a fost a­­mănată din cauza aniversării ono­masticii M. S. Regelui şi propunând trimiterea unei telegrame omagiale, din partea Societăţii­ Augustului ei preşedinte activ. (Sala ovaţionează în picioare pe Suveran). APELUL MEMBRILOR DISPĂRUŢI D. prof. Al. TZIGARA-SAMUR­­CAŞ, a făcut apelul membrilor dis­păruţi, printre ciaire se numără şi Regina Maria, preşedinta de onoare a Societăţii. D. prof. Al. Tzigara- Samurcaş, a propus, in numele co­mitetului, ca lucrarea regretatei Regine, întitulată „Ţara Mea“ să fie reeditată sub auspiciile Soc. Re­gale Române de Geografie, în con­­diţiuni demne de autoarea ei. S-a dat apoi cuvenita descărcare bugetară comitetului, după care a­­dunarea a luat sfârşit, într’o atmo­sferă însufleţită. _____g. d. p. Cuvântarea d-lui prof. Simion Mehedinți . Sinuciderea unui locotenent din reg. 3 Olt-Slatina SLATINA, 30.­­ Astăzi la orele 9 dimineaţa, la locuinţa sa din str. Strihareţ s-a sinucis, trăgându-şi două focuri de revolver în regiunea inimii, locotenentul Coteaţă Cons­tantin, din reg. 8 Vânători, mu­tat la regimentul 3 Olt, din locali­tate. Sinucigaşul este originar din ora­şul nostru. Starea lui e foarte gravă. Cauza disperatului gest este de­ ordin familiar. La faţa locului au sosit d. col. Lascăr, prefectul judeţului, procuror Gheorghiu, comisar Marinescu şi dr. Kiţulescu, care au deschis o an­chetă. întrunirea meseriaşilor din Piteşti PLOEŞTI — Duminică 30 octom­brie, a avut loc, la sediul regionalei , Muntenia a Uniunii generale a me­seriaşilor din România şedinţa re­prezentanţilor de filiale ale regio­nalei. Şedinţa a fost prezidată de d. Mi­­ron Petrescu, preşedintele regiona­lei. Au luat parte reprezentanţii me­seriaşilor şi lucrătorilor din indu­stria petrolului, minelor, pielăriei, îmbrăcămintei, etc. Comitetul cen­tral a fost reprezentat prin d. C. N. Dulca. D. Miron Petrescu, preşedintele a­­dunării, a explicat scopul întrunirei şi a vorbit de bresle şi asigurările sociale D. G. N. Doaca-Bucureşti, a dat explicaţii asupra legii breslelor şi a modului de organizare a meseriaşi­lor şi lucrătorilor după prevederile legii. Au mai vorbit d-nii I. Stroescu, reprezentantul salariaţilor din pe­trol, Popascu-Moreni, Duţescu-Bol­­deşti, Iordan-Ploeşti şi alţii, cerând explicaţii asupra legi breslelor şi a modificări legi asigurărilor sociale. S-a cerut intervenţia comitetului central la cei în drept, spre a fi consultaţi şi asiguraţi la modifica­rea legii asigurărilor. D-nii G. N. Dulca şi ErfimPetres-* cu au dat l’ămur^^-tefccesS&r """ -- * La urmă, d. G. Dulca face cunos­cut adunării unificarea Uniunii cui gruparea despărţită acum câţiva ani din strada Grigore Mexandrescu din Capitală. Adunarea a primit vestea cu aclamaţii de bucurie. S’au trimes telegrame M. S. Re­gelui și ministrului muncii. înjunghierea dintr’un „Salon” de dans din cartierul Tei Ion Gheorghe zis Cogan din str. Bandi 72 şi Marin Olteanu din str. Ştefănescu-Tei 48 au petrecut astă noapte în „saloanele” de dans din cartierul Tei pe str. Ştefănescu No. 16. înfierbântaţi de dans şi turmen­taţi de băutură, aceştia începuseră să ceară socoteală „domnişoarelor” cari erau în tovărăşia „rivalilor”. Şi învălmăşala produsă, Marin Roşu a fost rănit la faţă şi gât de Ion Gheorghe. Victima a fost dusă la Colentina. Comisarul-şef Cojocaru de la circa IX poliţie, a arestat pe agresor,­­

Next