România - Provincie, noiembrie 1938 (Anul 1, nr. 153-167)
1938-11-01 / 153
ACTUALITAÎF ' IN IMAGIN' LONDRA: Conducătorul moto - clubului german, d. Huhnlein la cursele automobilistice din Donnington Park. CADIX: Generalii Queipe de Llando și Berti insistând la îmbarcarea voluntarilor italieni cari se reîntorc în patrie de pe frontul spaniol. CAIRO : Nahas Paşa, primul ministru al Egiptului la un exerciţiu de apărare pasivă al poliţiei locale. Fostul preşedinte al guvernului rutean a fost arestat PRAGA, 29. (Rador). — Un comunicat anunţă că d. Brody, deputat şi fost preşedinte al Rusiei Subcarpatice, a fost arestat la 21 octombrie. 1 MARTI •••• 1 Noembrie 1938 Grija Suveranului pentru întărirea şi înzestrarea armatei Un program Domnesc care se continuă după manevre - Semnificaţia vizitei M. S. Regelui şi a membrilor guvernului la Uzinele Malaxa Problema apărării naţionale şi a înzestrării armatei ocupă un loc de frunte în preocupările M. S. Regelui şi a guvernului Său. In cuvântarea pe care a rostit-o deunăzi la încheierea manevrelor regale din acest an, M. S. Regele făcea această mărturisire, care înfăţişează un program Domnesc consstant: „De la Regele Carol şi de la Părintele Meu am învăţat că grija de căpetenie a unui Suveran trebue să fie oştirea Sa. Această grijă trebue să fie cu atât mai mare, cu cât zilele sunt mai grele, cu cât ne putem aştepta la vremuri mai îndurerate. „Dar acest fapt, că în fiecare an mă găsesc în mijlocul vostru, cu prilejul acestor exerciţii, nu este numai efectul unei tradiţii, ci este rezultatul unei credinţe şi a unei iubiri deosebite ce o port oştirii Mele”. IMPORTANTA UNEI PRODUCŢII NATIONALE DE MATERIALE DE RAZBOIU Acest program se întinde asupra tuturor diferitelor forme de realizare a unei puternice organizaţiuni de apărare naţională. Întors de la manevre, din mijlocul oştirii care şi-a dat examenul ei de pregătire, M. S. Regele a vizitat joi uzinele Malaxa, iar membrii guvernului au игтЩ exertipiul Suveranului, mergând ori să cerceteze aceste nari instalaţiuni ale industriei naţionale, cari constituie, prin producţia lor, unul dintre cele mai importante izvoare de înzestrare armată din ţară. Aceste vizite dovedesc câtă permanentă grijă poartă M. S. Regele pentru a asigura, pentru orice eventualitate, o bună şi complectă furnitură românească de apărare naţională. In adevăr, atât în uzinele din Bucureşti, cât şi în cele de la Tohanul Vechiu, lângă Braşov, întreprinderile Malaxa produc atât utilaj pentru apărarea naţională, cât şi materiale în legătură cu problemele de apărare naţională. in cele 4 secţiuni ale uzinelor din Bucureşti se confecţionează material rulant de cale ferată, frâne automate, utilaje de reconstrucţii civile, cutii de viteză, care alimentează principalele servicii auxiliare de războiu, căile de comunicaţii. De asemenea se confecţionează aparatura, dispozitive şi scule, pentru foraje petrolifere, ceeace până acuma ne lipsea şi importam scump din străinătate, ceea ce în caz de război ne ameninţă să rămânem fără putinţa de a ne procura combustibilul necesar uzinelor de armament. In alte secţiuni se produc scule de precizie şi verificatoare pentru armată, ca şi care de luptă. ARMATA $ INDUSTRIA El Iată de ce, acele mari uzine româneşti, de rodnică şi bună conducere românească, au ocupat joi înalta atenţiune a Suveranului. Oştirea ţării şi-a arătat vrednicia şi pregătirea ei pe câmpul de manevre din acest an: rezerva technică de înzestrare armată, în care uzinele Malaxa Ii au cucerit un loc de frunte, lucrează cu febrilitate pentru a asigura ţării forţa necesară ca să se apere şi să prospereze la adăpostul unei armate bune, şi complect echipate. M. S. REGELE CAROL II D. RIBBENTROP A PARASIT ROMA Rezultatul conversaţiilor italo-germane ROMA, 29. (Rador). — D- von Ribbentrop, ministrul de afaceri străine al Germaniei, s-a dus la ora 15 la palatul Veneţia, unde a avut a doua întrevedere cu d. Mussolini. La convorbire a asistat şi contele Ciano. In cursul dimineţii nu s’a desfăşurat nici o întrevedere deoarece d. Mussolini şi contele Ciano au fost ocupaţi cu diferite recepţii prilejuite de aniversarea regimului fascist. ROMA, 29 (Rador). — Convorbirea dintre d. Mussolini şi d. von Ribbentrop a durat mai mult de o oră. Părăsind palatul Veneția, d. von Ribbentrop s’a dus imediat la palatul Chigi, unde a avut o întrevedere cu contele Ciano. D. RIBBENTROP A PARASIT ROMA ROMA, 29 (audor). — D. von Ribbentrop, ministrul de externe al Reichului a părăsit Sâmbătă seara Roma, plecând la Berlin. Pe peronul gării a fost salutat de d-nii Ciano, ministrul afacerilor străine, Starace, ministru de stat şi secretar general al partidului fascist, Dino Alfieri, ministrul culturii populare, guvernatorul Romei, ambasadorii Germaniei şi Spaniei naţionaliste, însărcinatul cu afaceri al Japoniei, şi miniştrii Ungariei şi Manciukoului. DECLARAŢIILE D-LUI VON RIBBENTROP ROMA, 29. (Rador). — înainte de a părăsi capitala Italiei d. von Ribbentrop a declarat reprezentanţilor presei germane din Roma că întrevederile au purtat asupra tuturor problemelor de politică europeană şi că ele au avut loc într’un spirit de perfectă cordialitate. întrevederile, a adăogat Ribbentrop, au arătat din problemele politice actuale vi din partea Germaniei şi Iu rezolvare bazată pe axa Rolin într’un spirit de amiciţie colaborare strânsă. von că . -C ANTIGUA Impresionată de lecturile ei de palpitantă candoare: „Scufiţa Roşie*’, „Cei şapte pitici*’ şi Basmele Românilor, domnişoara Antigona a pornit spre Ploeşti, unde familia luiui trebuia să-i deschidă cariera şi cealaltă lume de basm, care este scena. Lucrurile desigur ar fi mers ca pe roate, mai ales că domnişoara Antigona venise la Ploeşti cu trenul, dacă tatăl feciorelnicei aventuriere nu ar fi sesizat poliţia, la trei zile după dispariţie. Şi iată că Antigona reapare in scenă, ca o adevărată vedetă americană. Nu degeaba fetiţa domicilia in Washington, care, deşi simplă stradă, îţi sugerează imediat aventurile peripeţioase, cu gangsteri, kidnapper şi dansatoare cu evantai... De-acum, adică de la reapariţia în scenă a Antigonei, să te ţii teatru! Ca în tragedia nefericitei sale omonime, Antigoana noastră naţională, îşi plânge suferinţele, pe pagini de gazete, în timp ce, corul — în speţă domnul general tatăl __ îi ţine isonul. Aflăm, de la d-sa că Antigoana e o sfântă, că ştie să prepare torturi de şocolată şi piftele marinate, că e slabă de îngeri, când e acostată pe stradă, că era cât p’aci să fie o Matahari, dacă nu cumva, răpitorul râsgândindu-se, ar fi dat-o decât ale spionajului, şi ar fi devenit cu timpul o simplă matahală. Toate debitate cu un ton grav şi solemn. Antigona — cea bătrână — îşi ducea pe tatăl Oedip, orb, de mână. Ascultând piesa de azi, nu se poate să nu gândești că Antigoana noastră, își duce pe tată-său de nas. Toc. Ora Taxa pl 5fil3 in numerar. 143.114. T.T ANUL! Nr. 153 Statuia lui Const- Brâncoveanu care va fi instalată în piața Sf. Gheorghe. Statuia este opera sculptorului O. Han...... APARIŢIA „TRIBUNEI" Apariţia unui ziar românesc în capitala Ardealului este un eveniment menit să umple de bucurie toate inimile din această ţară. In adevăr, iată, în curând se împlinesc douăzeci de ani de când Ardealul, printr’o impresionantă manifestare a voinţei sale neclintite, s’a realipit la Regatul României. Se încheia astfel o perioadă a destinului nostru naţional, pentru a se deschide alta. Şi totuşi, în aceşti douăzeci de ani, scumpa noastră provincie transcarpatină n’a reuşit să aibă un ziar, care să oglindească limpede şi autorizat năzuinţele populaţiei româneşti. Pe când presa minoritară — la adăpostul regimului de libertate din ţara noastră — era reprezentată prin zeci şi sute de ziare, presa românească se limita la câteva ziare politice, înfeudate bisericuţelor şi partidelor care se perindeau pe lângă caşcavalul puterii sau râvneau la acest caşcaval. Aceste oglinzi înşelătoare răsfrângeau un chip al Ardealului falsificat, îmbucătâţit, crispat de ură meschină, departe, vai! de adevărata faţă a poporului românesc din Ardeal, reîntors la sânul patriei mame, dornic doar să-şi oblojească rănile suferinţelor din trecut şi să fie îndrumat pe calea muncii şi a progresului. De aceea salutăm cu entuziasm apariţia „Tribunei”, nume atât de scump, care deşteaptă, prin rezonanţele lui, ecourile unei epoci de luptă înverşunată a românilor din Ardeal, pentru libertate şi dreptate. „Tribuna”, care reapare azi la Cluj, va continua linia de luptă a surorei sale mai bătrâne. Lupta ei va fi aceia de ridicare a norodului, de încadrare în noua disciplină naţională, de lămurire a comandamentelor vremii, de cimentare a coheziunii dintre diferitele celule ale poporului românesc. Numele părintelui Agârbiceanu, conducătorul ziarului, este o garanţie. Părintele Agârbiceanu aduce trecutul fără pată al unui luptător vajnic pentru românism şi talentul unui mare scriitor. Data apariţiei acestui ziar, trebuie consemnată în calendar. Urăm „Tribunei” viaţă lungă şi isbândă în misiunea ce-i revine: aceia de a reprezenta cu adevărat nădejdiile şi năzuinţele întregului popor românesc din Ardeal, strâns unui umăr la umăr pe deasupra tuturor celor care l-ar putea desbina, pentru binele ţării. T. C. Stan OFIŢERI GERMANI FĂCÂND OBSERVAŢII PE LINIA SIEGFRIED RIVALA LINIEI DE FORTIFICAŢII MAGINOT