România - Provincie, noiembrie 1938 (Anul 1, nr. 153-167)

1938-11-01 / 153

ACTUALITAÎF ' IN IMAGIN' LONDRA: Conducătorul moto - clubului ger­man, d. Huhnlein la cursele automobilistice din Donnington Park. CADIX: Generalii Queipe de Llando și Berti in­sistând la îmbarcarea voluntarilor italieni cari se reîntorc în patrie de pe frontul spaniol. CAIRO : Nahas Paşa, primul ministru al Egip­tului la un exerciţiu de apărare pasivă al poli­ţiei locale. Fostul preşedinte al guvernului rutean a fost arestat PRAGA, 29. (Rador). — Un comunicat anunţă că d. Brody, deputat şi fost preşedinte al Rusiei Subcarpatice, a fost arestat la 21 octombrie. 1 MARTI •••• 1 Noembrie 1938 Grija Suveranului pentru întărirea şi înzestrarea armatei Un program Domnesc care se continuă după manevre - Semnificaţia vizitei M. S. Regelui şi a membrilor guver­nului la Uzinele Malaxa Problema apărării naţionale şi a înzestrării armatei ocupă un loc de frunte în preocupările M. S. Regelui şi a guvernului Său. In cuvântarea pe care a rostit-o deunăzi la încheierea manevrelor regale din acest an, M. S. Regele fă­cea această mărturisire, care înfăţi­şează un program Domnesc cons­­stant: „De la Regele Carol şi de la Părintele Meu am învăţat că grija de căpetenie a unui Su­veran trebue să fie oştirea Sa. Această grijă trebue să fie cu atât mai mare, cu cât zilele sunt mai grele, cu cât ne pu­tem aştepta la vremuri mai îndurerate. „Dar acest fapt, că în fieca­re an mă găsesc în mijlocul vostru, cu prilejul acestor e­­xerciţii, nu este numai efectul unei tradiţii, ci este rezultatul unei credinţe şi a unei iubiri deosebite ce o port oştirii Mele”. IMPORTANTA UNEI PRODUCŢII NATIONALE DE MATERIALE DE RAZBOIU Acest program se întinde asu­pra tuturor diferitelor forme de realizare a unei puternice orga­­nizaţiuni de apărare naţională. Întors de la manevre, din mijlo­cul oştirii care şi-a dat exame­nul ei de pregătire, M. S. Regele a vizitat joi uzinele Malaxa, iar membrii guvernului au игтЩ exertipiul Suveranului, mergând ori să cerceteze aceste n­ari in­­stalaţiuni ale industriei naţiona­le, cari constituie, prin produc­ţia lor, unul dintre cele mai im­portante izvoare de înzestrare armată din ţară. Aceste vizite dovedesc câtă permanentă grijă poartă M. S. Regele pentru a asigura, pentru orice eventualitate, o bună şi complectă furnitură românească de apărare naţională. In adevăr, atât în uzinele din Bucureşti, cât şi în cele de la Tohanul Vechiu, lângă Braşov, întreprinderile Malaxa produc atât utilaj pentru apărarea na­ţională, cât şi materiale în legă­tură cu problemele de apărare naţională. in cele 4 secţiuni ale uzinelor din Bucureşti se con­fecţionează material rulant de cale ferată, frâne automate, uti­laje de reconstrucţii civile, cu­tii de viteză, care alimentează principalele servicii auxiliare de războiu, căile de comunicaţii. De asemenea se confecţionează aparatura, dispozitive şi scule, pentru foraje petrolifere, ceea­ce până acuma ne lipsea şi im­portam scump din străinătate, ceea ce în caz de război ne ame­ninţă să rămânem fără putinţa de a ne procura combustibilul necesar uzinelor de armament. In alte secţiuni se produc scu­le de precizie şi verificatoare pentru armată, ca şi care de luptă. ARMATA $­ INDU­STRIA El Iată de ce, ace­le mari uzine ro­mâneşti, de rodn­ică şi bună con­ducere românească, au ocupat joi înalta atenţiune a Suveranului. Oş­tirea ţării şi-a arătat vrednicia şi pregătirea ei pe câmpul de ma­nevre din acest an: rezerva tech­­nică de înzestrare armată, în care uzinele Malaxa Ii au cucerit un loc de frunte, lucrează cu febrilitate pentru a asigura ţării forţa nece­sară ca să se apere şi să prospe­­reze la adăpostul unei armate bune, şi complect echipate. M. S. REGELE CAROL II D. RIBBENTROP A PARASIT ROMA Rezultatul conversaţiilor italo-germane ROMA, 29. (Rador). — D- von Rib­bentrop, ministrul de afaceri străi­ne al Germaniei, s-a dus la ora 15 la palatul Veneţia, unde a avut a doua întrevedere cu d. Mussolini. La convorbire a asistat şi contele Cian­o. In cursul dimineţii nu s’a desfă­şurat nici o întrevedere deoarece d. Mussolini şi contele Ciano au fost ocupaţi cu diferite recepţii prile­juite de aniversarea regimului fas­cist. ROMA, 29 (Rador). — Convorbi­rea dintre d. Mussolini şi d. von Rib­­bentrop a durat mai mult de o oră. Părăsind palatul Veneția, d. von Ribbentrop s’a dus imediat la pala­tul Chigi, unde a avut o întrevedere cu contele Ciano. D. RIBBENTROP A PA­­RASIT ROMA ROMA, 29 (audor). — D. von Rib­­bentrop, ministrul de externe al Rei­­chului a părăsit Sâmbătă seara Ro­ma, plecând la Berlin. Pe peronul gării a fost salutat de d-nii Ciano, ministrul afacerilor străine, Starace, ministru de stat şi secretar general al partidului fas­cist, Dino Alfieri, ministrul culturii populare, guvernatorul Romei, am­basadorii Germaniei şi Spaniei na­ţionaliste, însărcinatul cu afaceri al Japoniei, şi miniştrii Ungariei şi Manciukoului. DECLARAŢIILE D-LUI VON RIBBENTROP ROMA, 29. (Rador). — înainte de a părăsi capitala Italiei d. von Rib­­bentrop a declarat reprezentanţilor presei germane din Roma că între­vederile au purtat asupra tuturor problemelor de politică europeană şi că ele au avut loc într’un spirit de perfectă cordialitate. întrevederile, a adăogat Ribbentrop, au arătat din problemele politice actuale vi din partea Germaniei şi Iu­ rezolvare bazată pe axa Ro­­lin într’un spirit de amiciţie colaborare strânsă. von că ­. -C ANTIGUA Impresionată de lecturile ei de palpitantă can­doare: „Scufiţa Roşie*’, „Cei şap­te pitici*’ şi Bas­mele Românilor, domnişoara An­tigona a pornit spre Ploeşti, unde familia l­u­i­u­i trebuia să-i deschidă ca­riera şi cealaltă lume de basm, care este scena. Lucrurile desi­gur ar fi mers ca pe roate, mai ales că domni­şoara Antigona venise la Ploeşti cu­­ trenul, dacă tatăl feciorelni­cei aventuriere nu ar fi sesizat poliţia, la trei zile după dis­pariţie. Şi iată că Antigona rea­pare in scenă, ca o­ adevărată vedetă america­nă. Nu degeaba fetiţa domicilia in Washington, care, deşi sim­plă stradă, îţi sugerează ime­diat aventurile peripeţioase, cu gangsteri, kid­napper­ şi dan­satoare cu evan­tai... De-acum, adi­că de la reapari­ţia în scenă a Antigonei, să te ţii teatru! Ca în tragedia ne­fericitei sale o­­monime, Anti­­goana noastră naţională, î­şi plânge suferin­ţele, pe pagini d­e gazete, î­n timp ce, corul — în speţă dom­nul general ta­tăl __ îi ţine isonul. Aflăm, de la d-sa că Anti­­goana e o sfân­tă, că ştie să prepare torturi de şocolată şi piftele marina­te, că e slabă de îngeri, când e acostată p­e stradă, că era cât p’aci să fie o Matahari, dacă nu cumva, răpi­torul râsgândin­­du-se, ar fi dat-o decât ale spio­najului, şi ar fi devenit cu tim­pul o simplă matahală. Toa­te debitate cu un ton grav şi solemn. Anti­gona — cea bă­trână — îşi du­cea pe tatăl Oe­­d­i­p, orb, de mână. Ascul­tând piesa de azi, nu se poate să nu gândești c­ă Antigoana noastră, își duce pe tată-său de nas. Toc. Ora Taxa pl 5fil3 in numerar. 143.114. T.T ANUL! Nr. 153 Statuia lui Const- Brâncoveanu care va fi instalată în piața Sf. Gheorghe. Statuia este opera sculpto­rului O. Han.­­..... APARIŢIA „TRIBUNEI" Apariţia unui ziar românesc în capitala Ardealului este un eveniment menit să umple de bucurie toate ini­mile din această ţară. In adevăr, iată, în curând se împlinesc douăzeci de ani de când Ardealul, printr’o impresionantă manifes­tare a voinţei sale neclintite, s’a realipit la Regatul României. Se încheia astfel o perioadă a destinului nostru na­ţional, pentru a se deschide alta. Şi totuşi, în aceşti douăzeci de ani, scumpa noastră provincie transcarpatină n’a reuşit să aibă un ziar, care să oglindească limpede şi autorizat năzuinţele populaţiei româneşti. Pe când presa minoritară — la adăpostul regimului de libertate din ţara noastră — era reprezentată prin zeci şi sute de ziare, presa românească se limita la câ­teva ziare politice, înfeudate bisericuţelor şi partidelor care se perindeau pe lângă caşcavalul puterii sau râv­neau la acest caşcaval. Aceste oglinzi înşelătoare răsfrângeau un chip al Ardealului falsificat, îmbucătâţit, crispat de ură mes­chină, departe, vai! de adevărata faţă a poporului ro­mânesc din Ardeal, reîntors la sânul patriei mame, dornic doar să-şi oblojească rănile suferinţelor din trecut şi să fie îndrumat pe calea muncii şi a progre­sului. De aceea salutăm cu entuziasm apariţia „Tribunei”, nume atât de scump, care deşteaptă, prin rezonanţele lui, ecourile unei epoci de luptă înverşunată a români­lor din Ardeal, pentru libertate şi dreptate. „Tribuna”, care reapare azi la Cluj, va continua linia de luptă a surorei sale mai bătrâne. Lupta ei va fi aceia de ridicare a norodului, de în­cadrare în noua disciplină naţională, de lămurire a comandamentelor vremii, de cimentare a coheziunii dintre diferitele celule ale poporului românesc. Numele părintelui Agârbiceanu, conducătorul ziaru­lui, este o garanţie. Părintele Agârbiceanu aduce tre­cutul fără pată al unui luptător vajnic pentru româ­nism şi talentul unui mare scriitor. Data apariţiei acestui ziar, trebuie consemnată în calendar. Urăm „Tribunei” viaţă lungă şi isbândă în misiunea ce-i revine: aceia de a reprezenta cu adevărat nă­­dejdiile şi năzuinţele întregului popor românesc din Ar­deal, strâns unui umăr la umăr pe deasupra tuturor celor care l-ar putea desbina, pentru binele ţării. T. C. Stan OFIŢERI GERM­AN­I FĂCÂND OBSERVAŢII PE LINIA SIEGFRIED RIVALA LINIEI DE FOR­TIFICAŢII MAGINOT

Next