România - Provincie, februarie 1939 (Anul 2, nr. 241-255)
1939-02-01 / nr. 241
Ti/X5~=h Anul II No. 241 •••••• штшт A devărata noastră faţă Un profesor universitar din Iaşi, în pofida laboratoriilor sărace şi a personalului ştiinţific de ajutor redus sub strictul necesar din pricina economiilor bugetare, e pe cale de a preciza o nouă soluţie, experimentala, la problema longevităţii. O soluţie mai puţin impresionantă pentru marele public, decât faimoasele operaţii ale lui Voronoj. Fără grefe şi fără maimuţe. Fără filme publicitare şi fără senzaţionalele cazuri care au stârnit emoţie in tagma matusalentaur de pe glob, alimentând in aceiaşi măsură speranţele supravieţuitorilor şi supravieţuitoarelor din epoca lui Napoleon al III-lea, ca şi o nouă anecdotică a timpului. Un remediu mai la îndemâna tuturor, fiindcă va să preîntâmpine cauzele în loc să combată efectele, adică să întârzie îmbătrânirea şi degenerarea celulelor. Dar nu aceasta interesează. Ca profani, aşteptăm cuvântul savanţilor cu autoritate, atunci când demonstraţiile experimentale vor fi puse la punct şi aduse în discuţia forurilor ştiinţifice. „ Ne-am oprit numai la un semnificativ amănunt, din declaraţiile profesorului universitar de la Iaşi, smulse de un martor indiscret, travaniul lucrează de câţiva ani. A obţinut rezultate care nu mai îngăduiesc nicio îndoială că se află pe calea cea bună. A păstrat tăcere asupra principiului şi metodelor, până mai deunăzi, când un redactor al ziarului nostru i-a călcat în laborator prin surpriză şi i-a ademenit la oarecare spovedanii. Iar din aceste confesiuni, reiesă că experienţele definitive şi concluziile, au întârziat din pricina lipsei de timp, de mijloace şi de personal auxiliar. Poate vor fi încheiate în toamna aceasta, poate la anul, poate peste doi ani. Totul in funcţie de sgârcenia sau generozitatea capitolelor bugetare, ce printr’un vecniu obiceiu al pământului au socotit mai totdeauna înzestrarea laboratoriilor universitare ca un lux de care ne putem dispensa. Povestea e deci ceva mai veche. Şi o ştiam generalizată sub vechiul regim politic, la toate şcolile şi aşezămintele de cultură. Pe alocuri, prin stăruinţa unui profesor, fie cu prestigiu politic, fie cu rubedenii şi oase sfinte la Ierusalim, se creiau unele excepţii. Atâtea numai, de câte ar fi fost nevoie pentru a confirma regula. Un laboratoriu într’o parte, o clinică model în alta, o secţie de studii aiurea. Chiar daniile cu limbă de moarte, rezervând fonduri speciale şi impresionante cu această destinaţie, erau în aşa chip administrate încât se abăteau de la folosinţa iniţială. Putem cita cazuri. Un Carnegie ori un Rockefeler autohton, pe măsura noastră, zadarnic şi-ar fi lăsat averea pentru ctitorirea cine ştie căror fundaţii ştiinţifice. S-ar fi găsit de îndată un mic şurub testamentar, răstălmăcit avocăţeşte, pentru ca laboratorul să devină confortabil şi gratuit adăpost de odihnă privilegiaţilor custozi, bursele, pensii viagere, fondul de experienţe, cauciucuri de automobil. Mai e de mirare că savanţii noştri în vitrege condiţii de lucru şi de realizare, nici pe departe nu-şi puteau duce la capăt opera şi nu-şi puteau afirma însuşirile in toată plinătatea lor? Slava Domnului, oameni de carte şi de laborator şi de clinică, am avut şi avem îndestul, cu prestigiu dincolo de hotarele ţării. De la doctorii Cantacuzino, Marinescu şi Paulescu, la matematiciani ca Pompeiu, fizician şi chimişti ca tânărul savant Hulubeiu, la atâţia ingineri, electricieni, biologi ca să nu mai pomenim glorioasa figură a marelui cărturar Nicolae Iorga — câţi nu ne-au dus oare faima în lumea apusului? Şi pe câţi oare nu i-am pierdut, fie că s-au înstrăinat de ţară, rămânând peste hotare, fie că s’au măcinat acasă la noi, istovindu-şi treptat posibilităţile într’un climat neprielnic, lipsiţi de mijloace şi de orizont? ! Pentru lumea din apus, prea adeseori am fost reprezintaţi deun brigand ca Nathan sau de eroi ca acel „Manolesco, Prince des sleepings“, reîncarnat într’un film cu vâlvă de răposatul Ivan Mosjoukin. Mai suntem și altceva, și altcineva. Rămâne doar să îngăduim condiţiile de afirmare, celor care pot arăta lumii adevărata noastră CEZAR PETRESCU, Ш CARPUL ZIARULUI Se :.vav;a€Orát dreptul di beligeranţi ' nationalisticer-S p a n în 1 | față. ^ (25 * * plătită in numerar. Ord. P. T. T. Nr. 143.114. MARELE VIOEVOD MIHAI LA DEMONSTRAŢIILE DE PATINAJ DIN CAPITALA Marele Voevod Mihai de Alba lulia a urmărit cu vădit interes demonstraţiile de patinaj artistic care au avut loc Duminică în Capitală Intre „drepturile" pe care le are Italia asupra unor teritorii franceze şi hotărârea Franţei de a nu ceda nimic In ajunul discursului cancelarului Hitler Cum este văzută situaţia internaţională în cercurile observatorilor francezi PARIS, 29 (Rador). — Agenţia Havas transmite: In ajunul discursului cancelarului Hitler in faţa Reichstagului, situaţia internaţională, după observatorii francezi, este dominată de revendicările italiene în Mediterana şi de sprijinul pe care Reichul este decis să-l acorde realizării acestor revendicări. Singurul act oficial al guvernului din Roma rămâne denunţarea acordului franco-italian, dar guvernul francez nu a fost sesizat de nici un fel de cereri precise. Toate indicaţiile primite din Italia confirmă că victoria generalului Franco trebuie să fie asigurată mai înainte ca guvernul italian să facă cunoscute dezideratele lui. Cercurile bine informate de aci au sentimentul foarte clar că problema va fi pusă într’un viitor care acum este foarte apropiat. Dimpotrivă, nu se crede că Fuehrerul, în discursul său de mâine, se va substitui d-lui Mussolini pentru a aduce la cunoştinţa lumii ceia ce reclamă Italia. In ceasul de faţă, poziţia Italiei, aşa cum ea rezultă din precizările organelor celor mai oficioase, nu poate fi conciliată cu punctul de vedere al guvernului francez, aşa cum el a fost aprobat de Cameră. ( De o parte se afirmă „drepturi“ pe care Italia le are asupra unei serii de teritorii aflate sub Suveranitatea Franţei, iar pe de altă parte se declară că francezii sunt hotărîţi să nu cedeze nimic. Cercurile răspunzătoare franceze acordă situaţiei atenţia cuvenită, mai ales după insistenţa cu care presa italiană ia in considerare posibilitatea unui conflict, după rechemarea sub drapel a unor rezervişti şi după cuvintele recent pro-, cătate de d. Mussolini şi de d. Farmacci. Se crede că s’ar putea ca generalul Gamelin să amâne plecarea în inspecţia regiunei din Africa de nord. Nimeni nu arată vreo îndoială asupra solidităţii axei Roma-Berlin, iar teza italiană găseşte un ecou favorabil în presa Reichului. Activitatea diplomatică neaducând modificări simţitoare, este îngăduit să se creadă că Germania nu va abandona acţiunea începută in Europa centrală mai inainte de se angaja complect în sectorul Mediteranei. PRESA ENGLEZĂ AFIRMĂ CA ANGLIA a remis o notă in termeni ,,excepţional de fermii guvernului generalului FRANCO LONDRA, 29. (Rador). — Ziarele anunţă că guvernul britanic ar fi remis generalului spaniol Franco o notă prin care se cere în termeni „excepţional de fermi” autorităţilor spaniole naţionaliste să precizeze intenţiunile lor cu privire la plata despăgubirilor pentru vapoarele sub pavilion britanic bombardate de avioanele naţionaliste în porturile sau apele spaniole. Nota ar mai cere ca răspunsul guvernului naţionalist spaniol să sosească la Londra înainte de şedinţa de Marţi a Camerei Comu■ nelor. BERLIN, 29 (Rador).— Discursul pe care Buehterul cancelar Hitler il va tine Luni in fata Reichstaguui va dura două ore. Corespondentul Agendei Havas ste informat că prima parte a cuvântării d-lui Hitler va fi consacrată unei expuneri documentată cu cifre ii statistici asupra realizărilor celor sease ani ai regimului naţionalsocialist. Expunerea de politică externă va ţine o jumătate de oră. La Berlin au fost prevăzute instalaţii speciale pentru ca discursul radiodifuzat al Fuehrerului să fie ascultat de un cât mai mare număr de cetăţeni. Miercuri 1 Februarie 1939 TELEFOANE : Direcţia: Str. Regală No. 1 — 5.57.85. Redacţia şi Secretariatul: Regală No. 1 şi Academiei 37 — 5.57.76, 5.57.83. Secretariat Provincie: str. Regală No. 1 5.57.77. pagini Administrația: Pasagiul Victoriei (fost Imobiliara) Scara C. 5.57.61 și 4.20.62. Publicitate - Abonamente - Informaţiuni; Str. Corist. Miile 9 — 4.89.05. ABONAMENTE : Un an 750 lei Şase luni 380 „ Trei luni 200 „ Pentru institutiuni 1000 .. AUDIENTELE la I. P. S. S Patriarhul Miron au fost suspendate I. P. S. S. Patriarhul Miron, preşedintele consiliului de miniştri, din cauza unei răceli, suspendă pentru moment audientele. VOINŢA DE РАСЕ A FRANŢEI Referindu-se la problemele de politică externă, ministrul Afacerilor Străine a declarat între altele: Dela război încoace, niciodată n’am cunoscut o perioadă atât de frământată ca aceia pe care am trăit-o în vremea din urmă. In cursul ultimelor zece luni, n’a fost săptămână în care să nu se fi ridicat în faţa noastră piedici noui, care s’au adăugat la cele pe care le cunoscuseră predecesorii noştri: războiul din Spania, războiul din Extremul Orient, revendicările italiene şi turburările din Europa centrală. D. Bonnet a subliniat apoi voinţa de pace a Franţei şi dorinţa ei de a avea relaţii paşnice cu toate popoarele. „Daca, a spus d. Botinei în concluzie, greutăţi şi mai mari ar urma să ne lovească într’o bună zi, le vom face faţă cu liniştea şi sângele rece ale unui popor sigur de destinele sale. Mobilizarea armatei franceze în Septembrie 1938 a dovedit că Franţa se va ridica într’un avânt obştesc aşa cum a făcut în toate ceasurile istoriei sale, iar cei ce s’ar bizui pe decăderea ei şi-ar rezerva surprinderile cele mai crude. Dar tocmai pentrucă noi cunoaştem spiritul de jertfă şi curajul poporului nostru, trebue să ne impunem disciplina ţării şi de a ne încorda la maximum energiile pentru a asigura naţiunei franceze binele suprem : pacea”. D. BONNET EXPLICĂ POLITICA EXTERNĂ A GUVERNULUI FRANCEZ ŞI ANALIZEAZĂ SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ PARIS, 29 (Rador).—D. Georges Bonnet a ţinut azi un discurs la banchetul dat la Angouleme de organizaţia radical-socialistă din sudvestul Franţei. MARE DINEU DIPLOMATIC LA PARIS 'un aspect al marei săli de festivități de la Elysée în timpul unui dineu diplomn fiind sevede d. Lebrun, președintele Republicii Franceze, iar ultimul din stânga e d. G. Tătărescu, ambasadorul României la Paris