România - Provincie, iunie 1939 (Anul 2, nr. 359-373)
1939-06-10 / nr. 368
. t Viață a V parlamentară nouă Aerisite, purificate de toate miazmele meschinelor lupte politicianiste ale trecutului de tristă amintire, — cupolele Camerei şi Senatului au îmbrăţişat,eri, primul Parlament al Renaşterii Naţionale. O zi istorică, o zi de adânci tâlcuri pentru românism. De la Marea Unire, este cel dintâiu Parlament a cărui singură politică (dacă mai poate fi vorba de aşa ceva!) va consta exclusiv în promovarea solidarităţii naţionale. Şi, în acelaş timp, este singurul Parlament, cu temelia nezdruncinată de cumplitele hecatombe, care minau autoritatea morală a tuturor guvernelor provenite din alegerile de altădată: capete sparte, coaste frânte şi cetăţeni pe mesele morgei. Ieşite din alegeri calme — cele mai calme din câte am trăit după războiu, — actualele Corpuri Legislative se pot prezenta în faţa ţării cu conştiinţa senină. Nu există, astăzi un singur !! deputat sau un singur senator, împotriva căruia să se ridice — ca odinioară — glasul femeii lăsată fără bărbat, plânsul copiilor lăsaţi fără părinte, ameninţarea mută a ţăranului bătrân, lăsat fără sprijin al bătrâneţelor. Alegerile s’au desfăşurat, sub regimul Renaşterii Naţionale, libere şi — iată — avem, în clipele de faţă, primul Parlament LIBER. Liber cum nu erau Parlamentele trecutului, liber de orice obligaţii faţă de hulpavele clientele politice, desbărat de patima sterilelor logoree, neîmpărţit de veninul partidist în câteva zeci de boxe ale veninului şi ale minciunii agresive. „Parlamentul” forţelor vii ale Naţiunii, astfel cum l-a jiefinit de ministru Victoria Inandi, îşi deschide porţile în Miezul celei mai luminoase epoci de reînviere naţională. „ Faptul că inaugurarea are loc în ajunul comemorării zilei Restauraţiei trebuie privit tot ca un crucial al vremii,Restauraţia fiind punctul de plecare al tuturor marilor reforme de reclădire naţională. Toate faptele de seamă, de la 8 iunie 1930 şi până astăzi, au purtat pecetea de aur a Res-I tauraţiei: astfel, a fost restaurată ţara economiceşte, astfel a fost restaurat sufletul ţării, astfel au fost restaurate fireştile ierarhii, astfel este restaurată, astăzi, politica ţării, care nu poate fi decât naţională. Reprezentând numai şi numai categoriile muncitoare ale ţării, aleşii cari păşesc astăzisub cupolele Camerei şi Senatului sunt cu adevărat ai Naţiunii. Nu există printre ei nici un „profesionist” al tribunei electorale, nici un cavaler al ciomagului de partid. Toţi sunt muncitori: cu sapa sau cu condeiul, cu palma sau cu creerul. Niciunul nu este rentier, niciunul nu trăiește din hazardul voturilor, niciunul nu s’a ales prin demagogia discursurilor la colţ de stradă sau prin argumentul — ameţitor într’adevăr — al butoaielor cu alcool, larg deşertate pentru „prostime”. „Aşteptăm oameni noui” (spunea d. prof. Nicolae Iorga, cu prilejul unor recente declaraţii) ; ei vor ieşi la iveală din împrejurările noui. începem o viaţă parlamentară nouă, de muncă, de onestitate şi de bună înţelegere. Viaţă parlamentară nouă, adică viaţa parlamentară în ALŢI 260 EVREI !PIEDECAJI SĂ INTRE CLANDESTIN IN PALESTINA care fiecare cuvânt va fi haina unui adevăr, pus în slujba întăririi Neamului și a gloriei Dinastiei. HAIFFA, 7 (Rador). — Un vapor grecesc a fost oprit la nord de Haiffa având pe bord 260 evrei, cari încercau să pătrundă clandestin în Palestina. -1 i J* .ШI HHNWMlliiiliiî1 Тай puntită In numerar. Ord. P. T. T. No. 143.114. SERBÂR’’ Ж->' ÉRESTI D IN CAPITALA M. S. Regele Carol II vorbind Străjerilor. In dreapta Marele Voevod Mihai și Principele Paul al Greciei IN ROMÂNIA DOMNEŞTE O ORDINE DE BUNĂ ŞI O MARE PROSPERITATE ECONOMICĂ Sublinierile presei cu prilejul sărbătoririi Restauraţiei şi deschiderii noului Parlament BELGRAD, Z. (Rador). — Ziarele de azi au şi început să publice lungi comentarii cu prilejul sărbătoririi Restauraţiei. Articolele sunt însoţite de numeroase fotografii reprezentând pe M. S. Regele Carol II. Intr’un articol de fond, „Samuprava” scrie: „Joi, 8 Iunie, România va sărbători a 9-a aniversare a suirii pe tron a M. S. Regelui Carol. Această dată constitue pentru România, amică şi aliată, o dată deosebit de însemnată în istoria ei contimporană. In adevăr, din această zi a început îndreptarea care a ridicat România la rangul ce-i revine în viaţa internaţională. In acelaş timp, condiţiunile interne în toate domeniile sunt astăzi astfel consolidate încât în România aliată domneşte o ordine deplină şi o mare prosperitate economică”. HAGA, Z. (Rador). — In cadrul săptămânei închinate României a avut loc o strălucită manifestaţie la Amsterdam. In prezenţa d-lui V. V. Felia, ministrul României, a numeroşi funcţionari superiori, civili şi militari, autorităţilor municipale, a unui mare număr de profesori universitari şi reprezentanţi ai vieţii economice din Amsterdam, precum şi a corpului consular, d. Valkof, profesor de limba şi literatura română la facultatea de litere din Amsterdam, a rostit o frumoasă cuvântare despre: „Personalitatea intelectuală a M. S. Regelui Carol”, în care a arătat dinamismul creator, excepţionala putere de muncă şi vasta cultură a Suveranului României. A urmat o a doua conferinţă rostită de d. Diaconide, docent universitar de literatura română de la universitatea din Amsterdam, în care, după ce a arătat prin numeroase citate comorile folklorului românesc, conferenţiarul a scos în evidenţă uriaşele progrese realizate de România pe tărâmul cultural în ultimii 60 de ani. D. Diaconide a insistat în special asupra marilor realizări de sub domnia M. S. Regelui Carol II, în cursul căreia s’a dat un deosebit avânt tuturor manifestărilor intelectuale. Numeroasa asistenţă a vizitat apoi o frumoasă expoziţie de ţesături româneşti, organizată de d-na Florescu. A urmat o reuşită recepţie, dată de consulul general al României la Amsterdam. Cu acest prilej, d. ministru Felia a mulţumit conferenţiarilor şi personalităţilor prezente pentru interesul pe care-l poartă României şi operii marelui ei Rege şi a arătat vastele perspectivă ce sunt deschise cooperării româno-olandeze în domeniul economic şi intelectual. Iul. „O piatră de hotar în istoria României”, în care se ocupă pe larg de noul Parlament şi de legea electorală, precum şi de compunerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ziarul scoate în evidenţă caracterul corporativ al noului Parlament român şi face un istoric al împrejurărilor care au dus la înlocuirea vechiului regim. Autorul articolului arată meritele nepieritoare pe cari şi le-a câştigat M. S. Regele Carol II , pentru că a ştiut să fixeze la timp directivele noului regim şi pentru că a ales un foarte capabil şi energic prim ministru în persoana d-lui Armand Călinescu, şi un iscusit ministru al Afacerilor Străine în persoana d-lui Gr. Gafencu. Iată de ce, precizează ziarul, întreaga suflare românească sărbătoreşte în ziua de 8 iunie cu toată însufleţirea pe Suveranul ei. „Times” menţionează şi amănuntul duios al florilor aduse în aceiaşi zi din toate colţurile ţării de către aviatorii români. Anul acesta o aviatoare română, Irina Burnaia, va aduce cu avionul flori şi un săculeţ cu pământ din vechea tabără dacoromână Ambrocana, din Anglia. Intr’un alt articol, „Times” arată reuşita deplină a d lor Armand Călinescu şi Gr. Gafencu în alegerile de săptămâna trecută. „Times” stătue asupra numărului mare de ţărani intraţi în Parlament, pe când sub vechiul regim parlamentar, era format mai mult din avocaţi. El arată deasemeni că în Parlament a intrat şi un mre număr de muncitori. Manifestaţia de la Amsterdam PRESA ENGLEZA DESPRE ALCĂTUIREA NOULUI PARLAMENT ROMÂN I LONDRA, Z. (Rador). — „Times" publică un articol de fond sub tit ROTIRILE -Direcţiunea 1 1 Redacţia: Calea Victoriei 50, Pasagiul Victoria, Scara B, Et. L Administraţia: Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) Scara C. TELEFOANE Direcţiunea: 557.85 Secretariatul general: 557.88 Redacţia şi secretariatul: 557.75 Secretariatul de provincie: 557.77 Administratorul: 4.20.62 Administraţia şi abonamente: 557.61 Serviciul publicităţii: 4.89.05 ABONAMENTE Un an 750 1 Şase luni 380 Trei luni 200 Pentru instituţiuni 1000 pagini CUM ARATI NOUILE NOASTRE MONETE DE AUR Din iniţiativadlui ministru Mitică Constantinescu, monetăria noastră naţională a executat una din cele mai grele lucrări monetare, bătând nouile monete de aur cu relief înalt în felul,cum făceau Romanii monetele imperiale. Numai grandoarea imperiului roman concepea să se bată astfel de monete și ele nu puteau fi executate decât în metropola Roma. Nici o altă provincie romană n’avea drept să bată monete de aur, ele putând face numai monetă din argint și bronz comandate de autoritatea Senatului. Executarea lor se face sub egida împăratului şi numai la ordinul lui. Modelele monetelor noastre, după cum se vede din clişeul alăturat sunt de o factură artistică deosebită. Până acum monetele noastre de aur erau de o factură ştearsă, lipsită de forma artistică specifică monetelor romane. Faptul în parte este explicabil deoarece executarea monetelor şterse, cu relieful mic se face mai uşor. Baterea monetelor de aur în relief este o adevărată artă pe care nu şi-o poate îngădui decât monetăriile cu mare reputaţie. ___ . Deaceia ceiace a stabilit monetăria noastră, prin baterea acestor monete este un adevărat tur de forţă. Executarea lor artistică a fost încredinţată cunoscutului artist,sculptor Emil W. Becker. In tratarea artistică, cl.sa care este şi un reputat numismat, a căutat să întrebuinţeze subiectele în care simţământul naţional să predomine. Astfel în galbenul mare vedem simbolul originei noastre romane: Lupoaica aşezată pe o friză unde stă scris ROMANIA, iar dedesupt e stema ţării aşezată pe două ramuri, una de stejar şi alta de laur. Pe al doilea galben mare, M. S. Regele a voit ca pe reversul lui să fie fixat simbolul bogăţiei noastre: holda în mijlocul căreia ţăranul tronează în atitudine de cosaş. Aceste două exemplare constituie monete de podoabă, aşa cum altădată erau întrebuinţaţi galbenii austriaci de către populaţia rurală. Un alt exemplar este moneta de 100 de lei aur. Această monetă va fi bătută cu două reverse unul, în care artistul inspirându-se din vechile noastre ornamente, principalul motiv este crucea. Peste această cruce este aşezată stema ţării. Al doilea revers păstrează ideii motivelor noastre bisericeşti, simbolizând un Arhanghel înaripat ţinând mâinile pe mânerul spadei de cruical, ocrotind scutul ţării. Aversul reprezintă efigia M. S. Recelui, bine reliefat cu profilul spre dreapta. Artistul a dat capului Maiestăţii Sale expresia Augustă, aşa cum apărea pe monete capul împăraţilor romani (Cezar, Vespasian Iuaian, etc.). Moneta de 20 lei este tot cu două reverse. Primul inspirat de asemenea din vechile noastre motive. In mijloc stema peste care e Coroana Regală, conturată de 2 stindarde de frunze împletite cu panglici pe cari stau scrise cuvintele: NIHIL SINE DEO. Al doilea e inspirată de moneta lui Mircea cel Bătrân: Vulturul Basarabilor cu crucea în cioc ocrotind stema ţării. Monetăria noastră se poate felicita cu executarea acestor monete. ________________Ca A .Dr. Galbeni mari de podoabă Moneta de 100 lei Moneta de 20 Iei CULTELE ŞI ARTELE IN RENAŞTEREA NAŢIONALĂ La ministerul Cultelor si Artelor, sub regimul actual, s-au înfăptuit o seamă de realizări, atât pentru diferitele culte din ţară, cât şi pentru promovarea artei româneşti. In bugetul acestui departament, Pe anul 1938-1939, au fost prevăzute sumele necesare pentru împlinirea lipsurilor de salarizare ale slujitorilor diferitelor culte. Astfel s-au acordat tuturor cultelor: gradaţiile personalului bisericesc (preoţi şi cântăreţi) precum şi ale consilierilor eparhiali şi ale canonicilor; diferenţele de salarii pentru preoţii seminarişti, cari au obţinut ulterior licenţa în, teologie, diferenţele de salarizare pentru personalul bisericesc trecut dela o categorie de localitate la alta (dela rural la urban) şi s’a completat fondul, pentru : indemnizaţia de chirie şi ajutorul de familie. Apoi s’au întregit salariile episcopilor romano-catolici din Timişoara, Alba-lulie, Satu Mare şi Oradea şi s’a înfiinţat un bas-muftiu pentru cultul mahomedan. In ceeace priveşte cultul ortodox e bine să amintim că s’a înfiinţat episcopia Maramureşului şi că s’a introdus în buget preoţii onorifici şi toate nouile parohii. Pentru propăşirea artelor s’a lucrat mult. Ne vom mărgini să înşirăm următoarele realizări mai de seamă : S’a întocmit noua lege pentru pictura bisericească şi s’au stabilit noui norme Pentru acordarea autorizaţiilor de picturi şi zugravi bisericeşti, întocmindu-se şi un regulament in acest sens. S’a alcătuit un nou regulament pentru monumentele publice, care precizează condiţiile tehnice pentru buna executare a acestor monumente. S’a modificat legea pentru acordarea premiilor naţionale pentru artă (literatură, pictură, sculptură, muzică) în sensul unei mai bune selecţionări, mărindu-se şi suma respectivelor premii. S-au făcut numeroase reţineri de opere de artă pentru colecţiile statului, venindu-se prin aceasta în ajutorul artiştilor plastici. De curând au fost decernate premiile naţionale pentru muzică şi literatură dramatică, fiecare în sumă de câte două sute mii lei. O seamă de îmbunătăţiri sunt în stare de proect şi vor fi realizate cât mai curând. TRAGICA MOARTE A UNUI AVIATOR AMERICAN WASHINGTON, 7 (Rador). — In timp ce încerca să îndeplinească sborul fără escală Washington-Ciudad-Lerdo-Durango, cunoscutul aviator Sarabia s’a prăbușit cu avionul în râul Anacostia, în apropiere de aerodromul Bollingfield. Cu toate ajutoarele date imediat, aviatorul a murit înecat în carlinga aparatului. Văduva, fiul și fratele aviatorului au fost martorii acestui tragic accident care s’a petrecut sub ochii publicului venit să asiste pe aerodromul Bollingfield la plecarea în raid a cunoscutului pilot. ‘