România - Provincie, iunie 1939 (Anul 2, nr. 359-373)

1939-06-10 / nr. 368

. t Viață a V parlamentară nouă Aerisite, purificate de toate miazmele meschinelor lupte politicianiste ale trecutului de tristă amintire, — cupolele Ca­merei şi Senatului au îmbră­ţişat,­eri, primul Parlament al Renaşterii Naţionale. O zi istorică, o zi de adânci tâlcuri pentru românism. De la Marea Unire, este cel dintâiu Parlament a cărui singură po­litică (dacă mai poate fi vor­ba de aşa ceva!) va consta ex­clusiv în promovarea solidari­tăţii naţionale. Şi, în acelaş timp, este sin­gurul Parlament, cu temelia nezdruncinată de cumplitele hecatombe, care minau auto­ritatea morală a tuturor gu­vernelor provenite din alege­rile de altădată: capete sparte, coaste frânte şi cetăţeni pe mesele morgei. Ieşite din ale­geri calme — cele mai calme din câte am trăit după răz­­boiu, — actualele Corpuri Le­gislative se pot prezenta în faţa ţării cu conştiinţa senină. Nu există, astăzi un singur !! deputat sau un singur senator, împotriva căruia să se ridice — ca odinioară — glasul fe­meii lăsată fără bărbat, plân­sul copiilor lăsaţi fără părinte, ameninţarea mută a ţăranului bătrân, lăsat fără sprijin al bătrâneţelor. Alegerile s’au desfăşurat, sub regimul Re­naşterii Naţionale, libere şi — iată — avem, în clipele de faţă, primul Parlament LIBER. Liber cum nu erau Parla­mentele trecutului, liber de­­ orice obligaţii faţă de hulpa­­­­vele clientele politice, desbărat de patima sterilelor logoree, neîmpărţit de veninul partidist în câteva zeci de boxe ale ve­ninului şi ale minciunii agresi­ve. „Parlamentul” forţelor vii ale Naţiunii,­­ astfel cum l-a­­ jiefinit de ministru Victor­ia­ Inandi, îşi deschide porţile în M­iezul celei mai luminoase e­­poci de reînviere naţională. „ Faptul că inaugurarea are loc­­ în ajunul comemorării zilei­­ Restauraţiei trebuie privit tot­­ ca un crucial al vremii,­­Res­tauraţia fiind punctul de ple­care al tuturor marilor refor­me de reclădire naţională. Toate faptele de seamă, de la 8 iunie 1930 şi până astăzi, au purtat pecetea de aur a Res-I tauraţiei: astfel, a fost res­­­­taurată ţara economiceşte, ast­­­­fel a fost restaurat sufletul­­ ţării, astfel au fost restaurate fireştile ierarhii, astfel este restaurată, astăzi, politica ţă­rii, care nu poate fi decât na­ţională. Reprezentând numai şi nu­mai categoriile muncitoare ale ţării, aleşii cari păşesc astăzi­­sub cupolele Camerei şi Sena­tului sunt cu adevărat ai Na­ţiunii. Nu există printre ei nici un „profesionist” al tribunei elec­torale, nici un cavaler al cio­magului de partid. Toţi sunt muncitori: cu sapa sau cu condeiul, cu palma sau cu creerul. Niciunul nu este ren­tier, niciunul nu trăiește din hazardul voturilor, niciunul nu s’a ales prin demagogia discur­surilor la colţ de stradă sau prin argumentul — ameţitor într’adevăr — al butoaielor cu alcool, larg deşertate pentru „prostime”. „Aşteptăm oameni noui” (spunea d. prof. Nicolae Ior­­ga, cu prilejul unor recente declaraţii) ; ei vor ieşi la ivea­lă din împrejurările noui. începem o viaţă parlamen­tară nouă, de muncă, de o­­nestitate şi de bună înţelegere. Viaţă parlamentară nouă, adică viaţa parlamentară în ALŢI 260 EVREI !PIEDECAJI SĂ INTRE CLANDESTIN IN PALESTINA care fiecare cuvânt va fi hai­na unui adevăr, pus în slujba întăririi Neamului și a gloriei Dinastiei. HAIFFA, 7 (Rador). — Un vapor grecesc a fost oprit la nord de Haiffa având pe bord 260 evrei, cari încer­cau să pătrundă clandestin în Pa­lestina. -1 i J* .ШI HHNWMl­liiiliiî1 Тай puntită In numerar. Ord. P. T. T. No. 143.114. SERBÂR’’ Ж->' ÉRESTI D IN CAPITALA M. S. Regele Carol II vorbind Străjerilor. In dreapta Marele Voevod Mihai și Principele Paul al Greciei IN ROMÂNIA DOMNEŞTE O ORDINE DE BUNĂ ŞI O MARE PROSPERITATE ECONOMICĂ Sublinierile presei cu pr­ilejul sărbătoririi Restauraţiei şi deschiderii noului Parlament BELGRAD, Z. (Rador). — Ziarele de azi au şi început să publice lungi co­mentarii cu prilejul sărbătoririi Re­stauraţiei. Articolele sunt însoţite de numeroase fotografii reprezentând pe M. S. Regele Carol II. Intr’un articol de fond, „Samu­­prava” scrie: „Joi, 8 Iunie, România va sărbă­tori a 9-a aniversare a suirii pe tron a M. S. Regelui Carol. Această dată constitue pentru România, amică şi aliată, o dată deosebit de însemnată în istoria ei contimporană. In adevăr, din această zi a început îndreptarea care a ridicat România la rangul ce-i revine în viaţa inter­naţională. In acelaş timp, condiţiu­­nile interne în toate domeniile sunt astăzi astfel consolidate încât în Ro­mânia aliată domneşte o ordine de­plină şi o mare prosperitate econo­mică”. HAGA, Z. (Rador). — In cadrul săptămânei închinate României a avut loc o strălucită manifestaţie la Amsterdam. In prezenţa d-lui V. V. Felia, mi­nistrul României, a numeroşi func­ţionari superiori, civili şi militari, a­­utorităţilor municipale, a unui mare număr de profesori universitari şi re­prezentanţi ai vieţii economice din Amsterdam, precum şi a corpului consular, d. Valkof, profesor de lim­ba şi literatura română la facultatea de litere din Amsterdam, a rostit o frumoasă cuvântare despre: „Perso­nalitatea intelectuală a M. S. Rege­lui Carol”, în care a arătat dinamis­mul cre­ator, excepţionala putere de muncă şi vasta cultură a Suveranu­lui României. A urmat o a doua conferinţă ros­tită de d. Diaconide, docent universi­tar de literatura română de la uni­versitatea din Amsterdam, în care, după ce a arătat prin numeroase ci­tate comorile folklorului românesc, conferenţiarul a scos în evidenţă u­­riaşele progrese realizate de România pe tărâmul cultural în ultimii 60 de ani. D. Diaconide a insistat în special a­­supra marilor realizări de sub dom­nia M. S. Regelui Carol II, în cursul căreia s’a dat un deosebit avânt tu­turor manifestărilor intelectuale. Numeroasa asistenţă a vizitat apoi o frumoasă expoziţie de ţesături ro­mâneşti, organizată de d-na Flo­­rescu. A urmat o reuşită recepţie, dată de consulul general al României la Am­sterdam. Cu acest prilej, d. ministru Felia a mulţumit conferenţiarilor şi personalităţilor prezente pentru inte­resul pe care-l poartă României şi operii marelui ei Rege şi a arătat vastele perspectivă ce sunt deschise cooperării româno-olandeze în do­meniul economic şi intelectual. Iul. „O piatră de hotar în istoria României”, în care se ocupă pe larg de noul Parlament şi de legea elec­torală, precum şi de compunerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ziarul scoate în evidenţă caracte­rul corporativ al noului Parlament român şi face un istoric al împre­jurărilor care au dus la înlocuirea vechiului regim. Autoru­l articolului arată meritele nepieritoare pe cari şi le-a câştigat M. S. Regele Carol II , pentru că a ştiut să fixeze la timp directivele noului regim şi pentru că a ales un foarte capabil şi energic prim mini­stru în persoana d-lui Armand Că­­lines­cu, şi un iscusit ministru al A­­facerilor Străine în persoana d-lui Gr. Gafencu. Iată de ce, precizează ziarul, în­treaga suflare românească sărbăto­reşte în ziua de 8 iunie cu toată în­sufleţirea pe Suveranul ei. „Times” menţionează şi amănuntul duios al florilor aduse în aceiaşi zi din toate colţurile ţării de către a­­viatorii români. Anul acesta o avia­toare română, Irina Burnaia, va a­­duce cu avionul flori şi un săculeţ cu pământ din vechea tabără daco­română Ambrocana, din Anglia. Intr’un alt articol, „Times” arată reuşita deplină a d lor Armand Căli­­nescu şi Gr. Gafencu în alegerile de săptămâna trecută. „Times” stătue asupra numărului mare de ţărani intraţi în Parlament, pe când sub vechiul regim parlamen­tar, era format mai mult din avo­caţi. El arată deasemeni că în Par­lament a intrat şi un mre număr de muncitori. Manifestaţia de la Amsterdam PRESA ENGLEZA DES­­PRE ALCĂTUIREA NOU­LUI PARLAMENT RO­MÂN I LONDRA, Z. (Rador). — „Times" publică un articol de fond sub tit ROTIRILE -Direcţiunea 1 1 Redacţia: Calea Victoriei 50, Pasagiul Victoria, Scara B, Et. L Administraţia: Pasagiul Victoria (fost Imobiliara) Scara C. TELEFOANE Direcţiunea: 557.85 Secretariatul general: 557.88 Redacţia şi secretariatul: 5­57.75 Secretariatul de provincie: 5­57.77 Administratorul: 4.20.62 Administraţia şi abonamente: 557.61 Serviciul publicităţii: 4.89.05 ABONAMENTE Un an 750 1 Şase luni 380 Trei luni 200 Pentru instituţiuni 1000 pagini CUM ARATI NOUILE NOASTRE MONETE DE AUR Din iniţiativa­­d­lui ministru Miti­­că Constantinescu, monetăria noastră naţională a executat una din cele mai grele lucrări monetare, bătând nouile monete de aur cu relief înalt în felul,cum făceau Romanii monete­­le imperiale. Numai grandoarea imperiului ro­­man concepea să se bată astfel de monete și ele nu puteau fi executate decât în metropola Roma. Nici o altă provincie romană n’avea drept să bată monete de aur, ele putând face numai­ monetă din argint și bronz comandate de autoritatea Senatului. Executarea lor se face sub egida împăratului şi numai la ordinul­ lui. Modelele monetelor noastre, după cum se vede din clişeul alăturat sunt de o factură artistică deosebită. Până acum monetele noastre de aur erau de o factură ştearsă, lipsită de forma artistică specifică monete­­lor romane. Faptul în parte este explicabil de­oarece executarea monetelor şterse, cu relieful mic se face mai uşor. Ba­terea monetelor de aur în relief este o adevărată artă pe care nu şi-o poate îngădui decât monetăriile cu mare reputaţie. ___ . Deaceia ceiace a stabilit monetăria noastră, prin baterea acestor monete este un adevărat tur de forţă. Executarea lor artistică a fost în­credinţată cunoscutului artist,sculp­­tor Emil W. Becker. In tratarea artis­tică, cl.sa care este şi un reputat nu­mismat, a căutat să întrebuinţeze su­biectele în care simţământul naţio­nal să predomine. Astfel în galbenul mare vedem simbolul originei noastre romane: Lupoaica aşezată pe o friză unde stă scris ROMANIA, iar dedesupt e ste­ma ţării aşezată pe două ramuri, una de stejar şi alta de laur. Pe al doilea galben mare, M. S. Regele a voit ca pe reversul lui să fie fixat simbolul bogăţiei noastre: holda în mijlocul căreia ţăranul tro­­nează în atitudine de cosaş. Aceste două exemplare constituie monete de podoabă, aşa cum altă­dată erau întrebuinţaţi galbenii aus­triaci de către populaţia rurală. Un alt exemplar este moneta de 100 de lei aur. Această monetă va fi bătută cu două reverse­ unul, în ca­re artistul inspirându-se din vechile noastre ornamente, principalul mo­tiv este crucea. Peste această cruce este aşezată stema ţării. Al doilea revers păstrează ideii motivelor noastre bisericeşti, simbo­lizând un Arhanghel înaripat ţinând mâinile pe mânerul spadei de cru­­ical, ocrotind scutul ţării.­­ Aversul reprezintă efigia M. S. Re­celui, bine reliefat cu profilul spre dreapta. Artistul a dat capului Ma­iestăţii Sale expresia Augustă, aşa cum apărea pe monete capul împă­raţilor romani (Cezar, Vespasian Iuaian, etc.). Moneta de 20 lei este tot cu două reverse. Primul inspirat de asemenea din vechile noastre motive. In mijloc stema peste care e Coroana Regală, conturată de 2 stindarde de frunze împletite cu panglici pe cari stau scrise cuvintele: NIHIL SINE DEO. Al doilea e inspirată de moneta lui Mircea cel Bătrân: Vulturul Ba­­sarabilor cu crucea în cio­c ocrotind stema ţării. Monetăria noastră se poate felicita cu executarea acestor monete. ________________Ca A .Dr. Galbeni mari de podoabă Moneta de 100 lei Moneta de 20 Iei CULTELE ŞI ARTELE IN RENAŞTEREA NAŢIONALĂ La ministerul Cultelor si Artelor, sub regimul actual, s-au înfăptuit o seamă de realizări, atât pentru di­feritele culte din ţară, cât şi pentru promovarea artei româneşti. In bugetul acestui departament, Pe anul 1938-1939, au fost prevăzute sumele necesare pentru împlinirea lipsurilor de­ salarizare ale slujito­rilor diferitelor culte. Astfel s-au acordat tuturor culte­lor: gradaţiile personalului biseri­cesc (preoţi şi cântăreţi) precum şi ale consilierilor eparhiali şi ale ca­nonicilor; diferenţele de salarii pen­tru preoţii seminarişti, cari au ob­ţinut ulterior licenţa în, teologie, diferenţele de salarizare pentru per­sonalul bisericesc trecut dela o ca­tegorie de localitate la alta (dela rural la urban) şi s’a completat fon­dul, pentru : indemnizaţia de chirie şi ajutorul de familie. Apoi s’au întregit salariile episco­­pilor romano-catolici din Timişoara, Alba-lulie, Satu Mare şi Oradea şi s’a înfiinţat un bas-muftiu pentru cultul mahomedan. In ceeace priveşte cultul ortodox e bine să amintim că s’a înfiinţat episcopia Maramureşului şi că s’a introdus în buget preoţii onorifici şi toate nouile parohii. Pentru propăşirea artelor s’a lu­­­­crat mult. Ne vom mărgini să înşi­răm următoarele realizări mai de seamă : S’a întocmit noua lege pentru pic­tura bisericească şi­ s’au stabilit noui norme Pentru acordarea autorizaţii­lor de picturi şi zugravi bisericeşti, întocmindu-se şi un regulament in acest sens. S’a alcătuit un nou regulament pentru monumentele publice, care precizează condiţiile tehnice pentru buna executare a acestor monu­mente. S’a modificat legea pentru acor­darea premiilor naţionale pentru artă (literatură, pictură, sculptură, m­uzică) în sensul unei mai bune selecţionări, mărindu-se şi suma respectivelor premii. S-au făcut numeroase reţineri de opere de artă pentru colecţiile sta­tului, venindu-se prin aceasta în ajutorul artiştilor plastici. De curând au fost decernate pre­miile naţionale pentru muzică şi li­teratură dramatică, fiecare în sumă de câte două sute mii lei. O seamă de îmbunătăţiri sunt în stare de proect şi vor fi realizate cât mai curând. TRAGICA MOARTE A UNUI AVIATOR AMERICAN WASHINGTON, 7 (Rador). — In timp ce încerca să îndeplinească sborul fără escală Washington-Ciu­­dad-Lerdo-Durango, cunoscutul a­­viator Sarabia s’a prăbușit cu avio­nul în râul Anacostia, în apropiere de aerodromul Bollingfield. Cu toate ajutoarele date imediat, aviatorul a murit înecat în carlinga aparatului. Văduva, fiul și fratele aviatorului au fost martorii acestui tragic acci­dent care s’a petrecut sub ochii pu­blicului venit să asiste pe aerodro­mul Bollingfield la plecarea în raid a cunoscutului pilot. ‘­­

Next