România - Provincie, iunie 1939 (Anul 2, nr. 374-388)
1939-06-16 / nr. 374
16. X VI.1939 ROMÂNIA No. 374 In cadrul zilei a patra a concursului tnpic international a fost programat „Premiul Armatei Regale Române”. Lupta, dată, fiind valoarea concurenţilor, a fost extrem de pasionantă ,şi pâînă;.la: едщй.да terminat cu o categorică victorie a călăreţilor germani. Aceştia, admirabil pregătiţi şi având cai excepţional de bani, au lăsat o impresie excelentă. In special căpitanul Brinkman care, atât pe Wc.tansluder, cât St. Pe Oberst II a efectuat parcursul fără, nici o penalizare. CĂLĂREŢII ROMÂNI SUNT OBOSIŢI In ce priveşte-- Comportarea reprezentanţilor noştri, nu putem spunedecât căei au fost departe de valoarea reală, arătată in trecut. . La toţi,s’a făcut resimţită oboseala lungului turneu întreprins pe continent. Totuş, cu puţin noroc, ar fi reuşit o clasare mult mai onorabilă. Singurii cari , s’au detaşat au fost Căpitanii Tzopescu şi Maxim. Primul, clasat al Cincilea nu a avut decât o singură penalizare, când a reuşit un timp superior aceluia al lui Brinkman. CLASAMENTUL: Рг. I şi II ex aequo: Cpt. Brinkmann Şi Lt. Weidemann, Pr. III Cpt Sculicz, Pr. IV Cpt Gonze, Pr. V Cpt. Tzopescu, Pr. VI Cpt. Komorowski, Pr. VII Cpt. Maxim, Pr. VIII Cpt. Hulck Max, Pr. IX Lt. Wolosowski, Pr. X Cpt. I. Epure. A urmat apoi întrecerea între cele 13 amazoane. Victoria a revenit d-nei Rusescu însă cu oarecare noroc — în baraj...... D-na Tudoran, una din cele mai periculoase concurente, a pierdut primul loc datorită faptului că, din cauza întunericului, a greşit parcursul. In orice caz, învingătoarea a arătat frumoase însuşiri. Pr. I Doamna Mihail Rusescu Foşnet Pr. I şi III ex-sequo D-na Lovasy (Născocitul) D-na Pierre Beauduin (La Perigotte) Pr. IV D-na Olga Lupu (Lida) Pr. V D-ra Miclescu (Ben-Hur) Pr. VI şi VII ex-aequo D-ra Miclescu (Lăstun) D-na Heltay (Cheik) Pr. VIII D-na Dody Stoica (Robăneşti). Concursul hipic internaţional CĂLĂREŢII GERMANI AU REUŞIT O STRĂLUCITĂ VICTORIE Participantele la campionatul amazoanelor PREMIUL AMAZOANELOR A REVENIT D-NEI RUSESCU CLASAMENTUL Bologna a deţinut ieiauă ori Cupa Europei Centrale sti. Bologna ,a câştigat campionatul l altadiei Vev 5..năris şi anume în anii.:, 1925, 1929, 1936, 1937 şi 1939. CÂŞTIGĂTORI AI CUPEI EUROPEI CENTRALE Deşi în 1932 Bologna a ocupat în campionatul italian numai locul .2, totuşi a câştigat Cupa Europei Centrate. Iată rezultatele obţinue în această ediţie a C. E. C.-ului : Bologna-Sparta 5-0 şi 0-2, Bologna-Viena 2-0 şi 0-1. Cupa a revenit Bologniei care s’a clasat în finala şi a câştigat prin neprezentarea adversarului. ŞI IN 1934 In 1934., Bologna a ocupat în clasamaentul campionatului tot locul 2. A participat în Cupa Europei Centrale şi a câştigat-o pentru a doua oară, în urma rezultatelor. 1. Bologna-Bocska 2-0 şi 1-2. Ferencvaros-Bologna 1-1, Bologna-Ferencváros 5-1. FINALA : Admira-Bologna 3-2, Bologna-Admira 5—1. TURNEUL DELA PARIS In anul 1937 Bologna a câştigat turneul internaţional al expoziţiei de la Paris cu rezultatele: Bologna-Srochaux 4—1. Bologna-Slavia (Praga) 2-0. Bologna-Chelsea 4-1. — RAVAGII IN ALGER In anul 1938 oaspeţi de Duminecă ai Venusului au câştigat turneul ziarelor din Alger cu rezultatele : Bologna - Olympique Maroccani 12-0, Bologna-R. U. Alger 3-0, Bologna-Eintracht (Frankfurt) 6-3 Bologna-Hamburg 3-3. ЕВГВШ11 Burdea, Chiroiu, Fritz şi Conrad achiziţionaţi de C. A. M. T. Gruparea timişoreană C. A. M. T., care activează în Divizia A, seria vestică, grupă de sud, se poate considera ca şi promovată in Divizia A, căci barajul pe care-l va susţine cu Mureşul îi va reveni după toate probabilităţile. Contând pe acest lucru, conducerea grupărei a început să se pregătească pentru sezonul de toamnă. Au fost angajate tratative pentru achiziţionarea mai multor jucători de valoare care, pare-se au fost duse la bun sfârşit. CAMT are ca şi perfectată angajarea internaţionalilor ripensişti Bindea şi Vasile Chioriu. Deasemeni, pentru muncitorii timişoreni au mai semnat portarul Conrad de la Olympia CFR (Satu- Mare) şi centru atacant Fritz de la Gloria din Arad. Echipa pe care CAMT intenţionează să o utilizeez în Divizia A ar fi următoarea : Conrad, Golgot, Chiroiu, (Gerber), Ilias, Szene, Janossy (Faragó), Bindea, Bedo Toth, Fritz, Reuter Szöcs. CHINEZUL VA ACTIVA IN DIVIZIA NAŢIONALĂ B. înfrângerea suferită în ultimul natch de campionat de către Chinezul a condamnat gruparea timişoreană la retrogradarea în Divi Sia Naţională B. O soartă, incontestabil, tristă pe care foarte mult dintre suporteuri nu au vrut să o împărtăşească. Ccum trei zile, gruparea a ţinut o şedinţă extraordinară la care a luat parte întregul comitet de conducere, toţi jucătorii primei echipe, membrii şi echiperii de la rezervă şi juniori. Şedinţa a fost bogată în incidente. S-au adus acuzatorii conducerii că nu a ştiut să administreze activitatea grupărei. Atât de înveninată devenise atmosfera, încât puţin a lipsit de a se produce actul de dizolvare. Jucătorii primei echipe au arătat că nu au fost plătiţi de câteva luni şi că astfel nu se mai poate continua. In Divizia A, echipia alb-violetă nu-şi mai are rostul, întrucât nu se bucura de o popularitate care să-i aducă încasări mari în centrele sportive unde se deplasează iar la Timişoara niciodată nu se poate face încasări peste 50.000 lei oricare ar fi adversarul. In asemenea condiţiuni, retrogradarea este binevenită. Ceea ce s’a analizat apoi a fost dacă în Divizia I se va menține actualul regim profesionist sau se va utiliza echipa de juniori fară de salariu. Bologna este a treia echipă italiană care etur .!?!t<&apb « joacă în România ! pentru C. E. C. Cupa Europei Centrale se inaugurează în Capitală prin matchul Venus—El C. Bologna. Campionii României înfruntă pe acei ai Italiei, într’o dispută de mare atracţie, care va fi găzduită de arena Venusului. F. C. Bologna este a treia echipă italiană care ne vizitează sodal, pentru C. E. C. Anul trecut, am văzut la lucru pe A. S. Milan și E. C. Genova 93. Rezultatele acestor vizite sunt cunoscute. Ripensia a învins pe Milano cu 3—0 iar F. C. Rapid pe Genova cu 2—1. Aceste performanţe ne îngăduie speranţa că şi Venusul poate să se menţină pe linia trasată de predecesori, cu atât mai vârtos cu cât va prezenta o formaţie întărită cu câteva achiziţii senzaţionale. „Marele premiu al Bucureştilor" va fi înscris în calendarul internaţional al C. R. I. Numărul mare de adeziuni trimis de concurenţii streini la cel de „Al IV-lea Mare premiu al Bucureştilor“ constitue cea mai eloquentă dovadă a importanţei pe care o prezintă cursa de la 25 iunie, dincolo de graniţe. CURSA VA FI ÎNSCRISA IN CALENDARUL INTERNAŢIONAL Pentru a se da concursului ,,Marelui premiu al Bucureştilor“ un caracter oficial, „Grupul Sportiv Motor“ şi Moto Clubul Român" au decis pentru anul viitor, să-i înscrie în calendarul internaţional al A. C. I. ELVEŢIANUL GRAFFENFELD LA BUCUREŞTI ■ Printre automobilism streini de mare valoare cari vor lua startul în Marele Premiu al Bucureştilor■■ figurează şi elveţianul Graffenfeld. FA va concura pe un Masserati de 3.500 litri, la categoriile Sport şi Curse. BARBIERI GUIDO FRANCO Printre adeziunile primite în ultimele zile figurează, și aceea a italianului Bărbieri Guido Franco, un excelent pilot. In celebra cursă „Miile Migli/V. Bărbieri a ocupat un loc de frunte, clasându-se al patrulea. ...ȘI UN PORTUGHEZ Deasemenea e aproape sigură participarea unui automobilist portughez. O adresă primită din partea ,,Automobil Clubului Portugaliei“ anunță, aceasta organizatorilor. 15 IUNIE Moartea lu! Emiisescu 15 IUNIE 1889. In Bucureşti, la casa de sănătate a d-rului Şuţu, unde se afla internat, a murit M. Eminescu, ucis, fără de vrere, de un pensionar al ospiciului. Grav şi iremediabil bolnav mintal — boala izbucnise încă în 1883 — el suferise mult, trăind ultimii ani în întunecarea minţii, cu scurte reveniri la luciditate. * Eminescu se născuse la Ipoteşti, la 15 Ianuarie 1849. S’a stins din viaţă deci în vârstă de aproape 40 ani, la capătul unei existenţe îndelung sbuciumate şi chinuite. In viaţă fiind apăruse, sub îngrijirea lui Maiorescu, întâia culegere din versurile sale: volumul Poezii, ediţia I în 1883, ediţia H-L în 1887. Presa cotidiană vestind moartea năpraznică a genialului poet „care a fost înzestrat cu darul de a întrupa adânca sa simţire şi cele mai înalte gânduri într’o frumuseţe de forme, sub a cărei farmec limba română pare a primi o nouă viaţă” (T. Maiorescu, 1883), se opreşte, mai mult sau mai puţin, asupra acestei morţi. Se desprinde clar că necrologul e în raport cu... orientarea politică a publicaţiei. Neîndoelnic, cei pe care i-a înfruntat ziaristul necruţător Eminescu în strălucita lui activitate gazetărească, la Timpul în deosebi, păstrează o evidentă rezervă. Dar sunt mulţi şi preţuitorii sinceri ai nemuritoarei opere a poetului, înţelegătorii imensei pierderi pe care o suferă literatura şi naţiunearomâna şi, odată cu ele, culturauniversală şi omenirea însăââf0* De pildă, Constituţionalul anunţând, a doua zi,rhbbîtes, Îtiijefflnescu scriai „Durerea celoră cari au fost prietenii lui, cari ştiu cum Eminescu îşi râdea de mizerie şi nu vrea să ştie de dânsa, când îşi avânta gândul in lumea închipuirii, — durerea tuturor acelora cu cari a râs şi plâns Eminescu, cu cari a cântat şi a suspinat poetul, trebue să fie adâncă, mută, sfâşietoare, la vestea ce le-o dăm. Eminescu s’a stins ca un luceafăr. Razele gândirii lui, ca şi raze de stele, de mult stinse în’ văzduh, vor străbate şi lumina încă multa vreme în poezia noastră. Moartea lui Eminescu e o durere pentru întreaga cugetare românească, după cum durere rost-au pentru toţi suferinţele lui“„. Iar, în Revista Nouă, .., P. Haşdeu relevând „meritul cel covârşitor, un merit de principiu” al lui Eminescu: „acela de a fi voit să introducă şi de a fi introdus în poesia românească adevărata cugetare ca fond şi adevărata artă ca formă”, sfârşia cu aceste cutremurătoare constatări articolul simţit ce-l închinase aceluia, care se rânduise în fruntea gloriilor noastre naţionale: „Eminescu va trăi, fiindcă a isbutit a găsi frumosul fără a imita pe nimeni. El ,va trăi, deşi a murit nebun. Şi a trebuit să moară nebun. E grozav a o zice! Să nu fi înefaunit, el nu avea ce mânca. Mai rău decât atâta! Ca să aibă ce mânca, el fusese silit a-şi mânca inima, înlocuind avânturile poeziei, avânturi măreţe, avânturi cari nu se pot vinde, prin acea proză de toate zilele a sterpelor lupte de actualitate, cari-i aduicea o fărîmâ de pâine, stropită într’ascuns cu amare lacrimi, — prefaţa nebuniei. .El va trăi deşi a murit nebun. Şi cum oare putea să nu înebunească? In toate epocile au fost poeţi, pe care flămânda sărăcie, uneori numai deşertăciunea, pentru o ticăloasă pomană însoţită de o mai ticăloasă laudă îi încovoia Lămâiton dinaintea celor puternici. In toate epocile s’au văzut însă şi de acele firi semeţe, înalte, vrednice de solia ce le-a dat-o Dumnezeirea, cari nici o dată n’au întins o mână cerşetoare cătră vre-o mărire pământească, către acei ce uită că nu săracii spălau picioarele lui Isus, ci Isus a spălat picioarele săracilor. Aşa poet a fost Eminescu. El va trăi, deşi a murit nebun; vor muri însă pentru vecie nenumăraţii înţelepţi, cari au lăsat, lasă şi vor lăsa totdeauna să înebunească un Eminescu". Cu totul altă părere, însă, va mărturisi, răspicat, Titu Maiorescu, protectorul constant al nefericitului poet:.... „Legenda că mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie, trebuie să aibă soarta multor alte legende, să dispară înaintea realităţii"... „Dacă a înebunit Eminescu, cauza este exclusiv internă, este înăscută, este ereditară”. (Din studiul „Poetul Eminescu", scris in Oct. 1897). ш ю Joi 15 Iunie 1939 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 304,5 m. BUCUREŞTI 13 kw. 832 kHz. ORA DIMINEŢII 7.00: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri). — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri). 13.00. Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulim. 13.05: Cântecele popoarelor (discuri). Sevillana de Longas şi Cântece de plaje de Granados (voce: Tito Schipa) ; Cântec , provensal (voce : Faguy Desforges şi Grégoire) . Două cântece populare englezești’ (voce: Floren Le Austral); Canțonetă napolitană de Nutile (voce: Enrico Caruso); Potpuriu de lieduri (voce: Marcel Witrisch). 13.35: Spectacole.’ 13.45: Continuarea concertului. Cântecele popoarelor (discuri). 14.10: Radio jurnal. 14.40: Cântece româneşti: Ioan Radu (voce acomp. de taraf); Leana mea; Pădure şi iar pădure; Jocul călăşarilor (taraf); Geaba mă mai duc acasă; De cine dorul se leagă; Jocuri şi cântece olteneşti (taraf); Dorule şi-o jale grea; Boala, boală de o boală. 15.10: Actualităţi. 18.00: ORA COPIILOR: I. — „Căprioara", scenariu radiofonic de Al. Mitric; şezătoarea şcolilor primare de băeţi şi fete din Ploeşti, sub conducerea d-nei profesoare Ştefănescu-Priboi. II. — Jurnalul copiilor. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.15: Muzică de Ravel (discuri); Boléro (orch. simf. din Amsterdam diri j. de Willhelm Mangelsberg). 19.30: Concert de pian. D-na Angela Giugaru: Sonată în si bemol minor de Mili Balakirev (In prima audiție) IO Sonata; 2) Mazurka; 3) Intermezzo; 4) Final. _ . 20.00: Poezia filosofică _ a lui Eminescu de prof. Ion Petrovici. 20.45: In ţară pe urmele lui Eminescu, de Alexandru Hodoş. 21.00: Concert „SCHUMANN" (discuri); Cucernicie şi Arabescă (pian: Mark Hambourg); Romanţă (voce: Heinrich Schlusnus) ; Presto, passionato (pian Vladimir Horowitz) ; Nucul (voce Lotte Lehmann); Sonata în sol minor (pian Alegro din „Simfonia no. 2 în do major" (Orch. Operii din Berlin, dirij. de Pfitzner). 22.00: Radio jurnal (I); Sport, 22.15: Cântece şi dansuri meridionale (discuri) ; Bolero şi dans spaniol de Luchesi; Melodie de Mazolla şi Melodie de Deda (voce: Titta Ruffo); Sardana de Seié şi Roseta, sardapa de Rimbau; Toma amore de Burz-Peccia Si Melodie de Crescenzo (voce: Pilar Arcos); Tarantella din „Veneţia Şi Neapole" de Liszt; Fandanguillas,dans spaniol; Toreador şi Andaluzia de Rubinstein. 22.45: Radio Jurnal (II). 23.00: Concert de noapte al Orchestrei Victor Predescu — transmis de la restaurantul „Continental”. 23.30-24.00 : Emisiune romaneasca pentru ANGLIA. . .. — Cuvântul Societăţii Romane de Radiodifuziune. . .. — Cuvântul E. S. d-lui Reginald Hoare, ministrul Angliei la Bucureşti. III. — Româniă, conferinţă. IV. — Muzică românească. V. — Faptele săptămânii. Vineri 16 iunie 1939 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 7.00. Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri) . — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri). 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga. Scherzo şi nocturna din „Visul unei nopţi de vară” de Mendelsohn. Suită pastorală de V. Vrpuls: .a) Pe câmp. b) Cântec rîe vară. ..c •шм'г.’.. thWUHlshc: 'Inseltele la^tmuzică de Cari Zimmer. ■ . -, a|335; Spectacole: „4 . .. . .. . 13.45. Continuarea Concertului Orchestrei Radio: Intermezzo de Enacovici; Idilă de G. Ștefănescu (orchestrată de I. C. Nottara); Jocuri de apă; vals-intermezzo de Busch; Dans spantiol de De Falia. 14.10: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Radio, dirij. de Ion Ghiga: voce: Lia Constantinescu-Botez: Primăvara de Heinz Heitmann (Tg. Mureș), (voce: Lia Constantinescu) , Salcia de Th. Rogalski (voce: d-na Lia Constantinescu- Botez) ; Flueraşul de Andreescu-Skele(voce: d-na Lia Constantinescu-Botez)tez) ; Jocuri româneşti de Paul Constantinescu; Peste vârfuri, poem penttru voce şi orchestră de Enacogic! (voce: d-na Lia Crăciunescu-Botez) Când perdeaua dragei mele de Alfred Alessandrescu (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez) : Uvertură 1ь „Beizadea Epaminonda" de Candela. 15.10: Actualităţi. 19.00: Ora. Mersul vremii.. 10.00: Muzică variată (discuri) : Bagatelle, uvertură de Rixner; Selecţiuni din „Haensel şi Gretl" de Humperdinck Suită orientală de Popy (arch. filarm. din Berlin, dirij.de Schmidt-Issertedt). 19.45: Eminescu in limba germană, de Conrad Richter. 20.00: Concert instrumental. I. — D-na Marica Pessione (harpă) Mimi se travesteşte în Marchiză de Sévérac. Consolaţie de Lisat (I şi II) Baladă de Hasselmans. II. — D-ra Mariana Iarosevici (vioîonr.oî» , s. tsL.aO(iMM .20,3,5.: SEARA DE OPERA : „FAUST^ operă în în 5 acte de Gounod IdteeMri), DISTRIBUTIA Margareta Mireille Berthon Faust Cezar Vezzani Mefisto Marcel Journet Siebel Marthe C’oiffler Valentin Louis Musy Maria Jeanne Montfort Corul și orchestra Operei din Paris, dirij. de Henri Busset. După act. II: (21.25-21.40): Radio jurnal Oi : Sport. După act. III: (22.25-22.40) Г Radio jurnal (ГО. După act. IV: (23.10-23.25): Jurnal pentru străinătate în limbile franceză, germană și italiană. шввквкнявввякввавквввшнввяаввшпввававабавввававаяав Prelungirea termenului pentru depunerea declaraţiilor de impunere pe hibrizi Dispoziţiiunile Administraţiei M. A. T. In urma intervenţiunilor făcute pe lângă ministerul Finanţelor de către Uniunea generală a Sindicatelor viticole, administraţia comercială M. A. T„ a prelungit termenul pentru depunerea declaraţiilor de impunere la „legea pentru înfiinţarea unui impozit asupra plantaţiilor de vie şi pentru răscumpărarea plantaţiilor de hibrizi, până la 10 Iulie 1939 inclusiv. Operaţiunile de impunere vor începe pe data de 15 Iulie 1939 şi vor dura până la 1 Septembrie 1939, cel mai târziu. DESEMNAREA COMISIINILOR DE IMPUNERE Până la începerea operațiunilor de impunere, administrațiile financiare vor executa următoarele lucrări: a) Desemnarea comisiunilor de impunere. Aceste comisiuni sunt formate, în conformitate cu art. 2 din lege, dintr’un delegat al fiscului, aleg dintre organele de constatare, un delegat al Camerii de agricultură ales dintre viticultorii din regiune şi un secretar numit, de administraţia financiară, dintre funcţionarii fiscali din judeţ. In consecinţă, se vor fixa din vreme, numărul comisiunilor de impunere, astfel ca până la 1 Septembrie 1939, toate cazurile să fie soluţionate, administraţiile îngrijind ca, pe de o parte să se desemneze delegaţii fiscului şi secretarii în comisiunile de impunere, iar pe de altă parte, să se intervină şi la Camera de agricultură ca să se comunice numele delegaţilor şi al supleanţilor necesari, potrivit numărului comisiunilor de impunere cari se vor stabili. TRIAREA DECLARATIUNILOR DE IMPUNERE Pentru ca operaţiunile de impunere să decurgă in mod normal, se vor lua măsuri ca declaraţiile de impunere să fie triate pe comune şi apoi, pe Comisiunile de impunere. Cu această ocazie, se vor detaşa exemplarele de declaraţie destinate ministerului Agriculturii şi Domeniilor care se vor înainta, prin administraţia de constatare, direct ministerului Agriculturii şi Domeniilor, direcţia viticulturii, după expirarea termenului de depunere (10 Iulie 1939). FIXAREA ITINERARIILOR COMISIILOR DE IMPUNERE Pentru ca lucrările comisiilor de impunere să nu fie întrerupte, se va fixa — de acord cu delegatul Camerii de agricultură — itinerariile Comiştilor de impunere, astfel ca până la 1 Septembrie 1939, toate impunerile pe judeţ să fie terminate. Aceste itinerarii se vor comunica, in timp util, primarilor spre a fi aduse la cunoştinţa viticultorilor atât prin afişare la primărie, cât şi prin batere de tobă. SPRE CUNOŞTINŢA PUBLICA Administraţiile financiare vor aduce la cunoştinţa viticultorilor, prin primăriile comunelor, că termenul pentru depunerea declaraţiilor s’a prelungit până la 10 Iulie 1939 inclusiv şi că operaţiile de impunere vor începe pe ziua de 15 Iulie 1939, avertizându-i ca la data fixată prin itinerar să fie prezenţi în comună şi să aibă asupra lor, când vor fi chemaţi în faţa Comisiei de impunere, toate actele pe care îşi sprijină declaraţia de impunere. Administraţiile financiare vor comunica ■ ministerului de Finanţe numărul viticultorilor cari posedă până la 2 Havie; aceştia vor fi impuşi prin tablou (ca şi la impunerea agricolă), iar ceilalţi viticultori vor fi impuşi prin procese-verbale individuale.