România - Provincie, iulie 1939 (Anul 2, nr. 389-403)
1939-07-01 / nr. 389
P V. T. T. No. 143.114 1 * «r., m ■ лтоикп.Е 1 Direcţiunea «1 Redacţia; Calea Victoriei i 60, Pasagiul Victoria, Scara B. Et • 1 l Administraţia; Pasagiul Victoria t fost Imobiliara) Scara C 16 In faţa primului Parlament al României renăscute, într’o atmosfera ce punea cu putere in lumină rostul înalt de care sunt pătrunşi toţi aleşii naţiunii şi spiritul elevat care domină astăzi „auxiliarul legislativ al guvernului Maiestăţii Sale”, d. Armand Călinescu,,primul ministru al ţării, a desvoltat în chip magistral răspunsul său, în numele guvernului, la închiderea discuţiei Îs. Mesajul Tronului. . . L . Un tunet de aplauze entuziaste, susţinute, covârşitoare, a întâmpinat apariţia d-luiprim ministru Armand Căliunescu la tribună, şeful, guvernului fiind primit de întreagă. Adunarea Deputăţilor, în picioare, cu ovaţii vibrante cărora spontaneitatea elanului general dă un profund caracter de sinceritate şi convingere. i / , Vi! Ţara întreagă a putut auzi la Radio accentele viguroase ale glasului, de calmă botgifie şi de pătrunzătoare francheţă, pe care d. prim ministru l-a făcut să răsune pentru timpurile cele noui. , , O gamă complexă de sentimente şi idei novatoare, a înfăţişat primul sfetnic în substanţialul sau discurs care fixează o pagină antologica,. .. istoria genului şi un moment esenţial în desăvârşirea unor înalte crezuri împlinite cu trudă. ....... . : : De la amintirile primului său contact cu fostă viaţă parlamentară de la noi, d_ amintiri care găsesc aprobarea integrală a reprezentanţei naţionale şi a ţării , până la necurmatele desfăşurări de energie decisivă, de tact sigur de sine şi de răspunderi superioare, care au asigurat reîntronarea autorităţii şi liniştei în Stat, redând poporului sentimentul încrederii în ziua de azi şi de mâine, şeful guvernului n-a omis nici una din treptele pe care cu greu a trebuit să le urce naţia pentru a ajunge la stadiul certitudinilor de-acum. Ridicând faţă în faţă, într’o paralelă sdrobitoare, regimul de em, prăbuşit de pe urmă propriei lui dezagregări — şi regimul cel nou, al realităţilor şi forţelor colaborate ale naţiunii, d. prim ministru Armand Calinescu a relevat — cu emoţie şi putere — rolul salvator pentru Ţară, al M. S. Regelui Carol II, în ceasul suprem de primejdie, atunci când nu ni se mai deschidea decât alternativa răsboiului civil sau închinării la ^f^Tn mijlocUl agitaţiunilor, în mijlocul descurajării şi laşităţii; generalei, unsingur"om erâ~dim7Tiotarît''Si^sigufrEră MajectafeârSântegele. Şi dacă vreodată în istoria acestei ţări, Coroana a fost în adevăr salvatoare prin rolul de arbitru şi printr’o iniţiativă curagioasă, apoi, ’acel rol s’a, văzut îndeplinit la 10 Februarie 1938. Ne găseam, domnilor deputaţi, la mărginea'prăpăstiei... *«£-5- ..-i ir-'H •' 'v.fJ -. '■) l. . ...Şi în ceasul acela, Regele a salvat ţaral’V 4-.^ ----Cuvintele primului ministru — sfetnic devotat al Suveranului şi energieă, mână înfăptuitoare, în acele clipe de răscruce — au răsunat adânc adeziune sufletească a reprezentanţilor poporului. După lămuritoarea distincţie făcută între „libertatea omului” şi „libertatea desmăţului”, şeful guvernului a expus cu limpezime şi fermitate politica externă a României, o politică de neştirbită demnitate naţională şi de absolută hotărîre în apărarea fruntariilor, o politică datorită căreia ta^tf|^^^cuvâpt, „niciodată nu s’a bucurat de un aşa de mare presdc ■yhnşte a operei de adus ce! mai Vitreg, care a v Ioanei, care a ştiut Щ patriotism a con- suntem trecători pe l şi aceasta asigură istea zilei de mâine”, ale Adunării, străb-I externe, al redresării , uimii și muncitorimii ' I discursul d-lui prim fopas pentru atâtea ne,neclătinat — fixări, de [guri și liniştiţi, viitorul^' Hksi de siguranță, ^ ; : r u ■£’- Pr'm ni’n nini regiul ns , iost ; rfersrsat. £1 s c«zui sin. far. a fost abandonat rtejimpre ls reprezentanți. In ■ mijlocul agitaţiilor. In aplocul descurajării Si laşitifii generale, un prom era calm, linţult ţi sigur. Era Mailatea Sa Regeie". »lActualul Parlament cuprinde reală reprezentanţă naţională şi iată pentru ce eu simt o deosebită mulţumire să mă afin in faţa unei asemenea Adunări, a cărei viaţă este asigurată D. consilier regal dr. Al.Vaida Voevod,preşedinte; Domnilor deputaţi, redeschid şedinţa şi dau cuvântul domnului preşedinte al Consiliului de miniştri. D. ARMAND CALINESCU, preşedintele Consiliului de miniştri, ministru de Interne şi ad-tnterim■ la ministerul Apărării Naţionaleeste primit cu vii, aplauze de membrii Adunării. Adunarea ovaţionează în proiorel. Domnule preşedinte, domnilor deputaţi, urcând, astăzi treptele acestei tribune, fără săvreau, gândul meu aleargă cu 14 ani în urmă, la clipa când am pătruns pentru întâia oară r în Parlament. . . . Eră , la începţrtul chiar ,al plinei legislaturi şi luam cuvântul în des■ baterea asupra validărilor. Aduceam în faţa ■ Adunării trista poveste a violenţelor, a fraudelor şi falsurilor pe cari sub instigaţia guvernului însuşi erau nevoiţi să lesăvârşească agenţii, ordine! şi chiar magistraţii...Mi l-aduc ! aminte că!-adresându-mă ’ băncii.. . ministeriale am rezumat tabloul alegerilor prin aceste cuvinte: „aţi reuşit să ne umiliţi şi să ne batjocoriţi pe’noi cei din opoziţie, dar aţi sacrificat şi dvj ceva, aţi ifâcut; aceasta, cu, preţul onoarei şi demnităţei dv.“. In ■,clîpâ aceia , s’a,'desfăşurat m scenă calis.pe mine, abia..intrat în Parlament, nn’ki impresionat adânc. Că, şi când era~rfevoe 'de o, ilustrare promptă a moravurilor pe cari le zugrăvisem, pe băncile Adunării s’a deslănţuit o reacţiune vio, lentă, care reproducea în incintă chiar imaginea scenelor din afară: Sgomot,, invective, ameninţări în locul oricăror justificări sau oricăror argumente. In această atmosferă grea o singură lumină îşi face loc. De aici de sus preşedintele Adunării, venerabilul domn ,. Meissner, cu un accent de indignare, intervine: ■ „Aşa ’nu se poate discuta, trebue să mărturisiţi că vorbitorul ne grăeşte europeneşte. ' Ascultaţi-l“. Este drept că omul acela aparţinea altei generaţii, el aparţinea „Junime! ■ de odinioară, cu tot ce însemnase, ea ca cultură, educaţie aleasă, ca spirit rafinat. (Aplaute). •• Şi este tot atât de adevărat că de 14 ani, în şase legislaturi, mi-a fost dat să fiu martor la desbateri violente şi la scene- Brutale, pe chilici , o intervenţie de felul celei a domnului Meissner nu a mai venit şi nu ar mai putut să le frâneze. ^■^H^ocat această amintire, domnilor deputați, pentru a apropia regimul de om de atmosfera calmă, senină şi de o Înaltă ţinută morală, sub care se începe prima legislatură a noului regim. (Aplauze prelungite). Şi ce însemna regimul de eri? Se putea vorbi atunci de o reprezen-INTRE ’ VECHIUL Şl Intre reprezentantul clubului de eri şi reprezentantul profesiunii de astăzi, între candidatul strecurat, aproape anonim pe listele de eri şi candidatul care se ’ înfăţişează personal şi direct astăzi, între opinia iresponsdlfită «•. irmalfabeţilor, de emi şi desemnarea Conştientă a ştiutorilor de carte de astăzi, între «ces-_ te elemente cari separă şi definesc două regimuri, socotesc, că judecata este uşoară. Astfel în vechiul regim, din punctul de vedere "al persoanelor,"тётbrji Parlamentului erau în fond desemnaţi , prin capriciile vieţii de cluburi, iar din punctul de vedere alianţă naţională reală? Era consultarea electorală liberă? Era ea conştientă? Dar în faţa alegătorilor nu se prezentau personalităţi ci se prezentau aste' care' trebuiau primite s’au respinse în bloc. Prin urmare ' făta nicio putința de discernare. Curând după introducerea sistemului alegătorii se resemnaseră mărginindu-se a, se orienta nu după vreun candidat, ci după semnul distinctiv al listei. Se putea oare pretinde că: această formă însemna cel puţin Preferinţa pentru un curent, de idei? Desigur га asemenea preocupări nu erau cu putinţă" decât în slabă măsură" într’un corp electoral în care neştiutorii de carte decideau de cele mai multe ori. (Vii aplauze)^1 cetăţenilor, afară de unele rare excepţii, aleşii erau în genere produsul evidenţal-la guvern, şi,produsul, demagogiei în opoziţie (aplauze prelungite)’. Prin urmare reprezentanţă naţională în vechiul 'regiei'eră o iluzie ■ cultivată cu atât mai ’ multă făţărnicie, cu cât,-era menită să'acopere tiraniile de club. • :, ''.Ce este' astăzi? Ce■' reprezentaţi d-voastre? ■ • ' . In noul regim, merţibrii Parlamentului auo reală însemnătate .personală pentrucă ei' .'sunt desemnaţi Am avut, domnilor deputaţi, în trecut Parlamente care pretindeau a vorbi în numele democraţiei şi toate se întreceau în a flutura grija pentru muncitorime sau pentru ţărănime. Mă întreb însă când aceste două categorii sociale au avut o reprezentanţă reală, autentică. (Aplauze puternice). Apăreau câte, odată doi, trei candidaţi cari abia izbuteau să se strecoare din teroarea administrativă, apăreau sporadic două, trei simane. A trebuită însă să vie acest regim care să înlesnească prin scrutin uninominal. Mai mult decât atât, Alegerea făcându-sepe ţinut, adică pe o circumscripţie foarte mare, se asigură o selecţie efectivă, prin aceia că, numai personalităţi de o deosebită notorietate, pot întruni sufragii atât de numeroase. In al doilea rând d-voastre veniţi aici, reprezentând un element activ din viaţa socială şi anume exerciţiu. ..efectiv al unei profesiuni productive.■ reprezentantul clubului de eri şi reprezentantul profesiunei de astăzi; între candidatul strecurat aproape anonim pe listelede eri şi candidatul care se înfăţişează personal şi direct astăzi; între opinia iresponsabilă a analfabeţilor de eri şi desemnarea conştientă a ştiutorilor de carte de astăzi, între aceste elemente cari separă și definesc două regimuri, socotesc, domnilor deputaţi, că judecata este uşoară. (Aplauze). REGIMUL DE ERI NE DA O REPREZENTANTA NATIONALA FICTIVA, CEL DE ASTAZI NE DA O REPREZENTANTA NATIONALA ■ REALĂ. ' Г - ' 1 "■ 1" Eri datorită sistemului pe care viaţa practică îl agravase încă, am avut un regim parlamentar lipsit de semnificaţie şi inutil. Astăzi se aşează un regim care poate de roade efective. Reprezentanţa naţională? intrarea în Adunări a unui însemnat număr de muncitori şi meseriaşi autentici. (Vii aplauze). A trebuit să vină acest regim, care să facă posibilă această neobişnuit de largă reprezentare a ţărănimei (viii aplauze). VA MĂRTURISESC CA SIMT O ADEVĂRATA MÂNDRIE CÂND ZĂRESC PE ACESTE BĂNCI SĂTENI VENIŢI DIN TOATE COLŢURILE ŢARII, DIN BUCOVINA ŞI Continuare in pag. 5-a Iulie 1939 Sase tuni — ----------* ------—380 7ТЧ..4 200 D. ARMAND CALINESCU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, A VORBIT IN FATA ADUNĂRII DEPUTAŢILOR DESPRETEMEIURILE ACTUALULUI REGIM ŞI DESPRE OPERA ÎNFĂPTUITĂ DE EL SĂTENII SI MUNCITORIMEA’ PE BĂNCILE CAMEREI IELEFOANE Direcţiunea: 557.85 , Secretariatul general; 9.57.80 Redacţia şi secretariatul; 5.57.79 Secretariatul de provincie; 657 77 Administratorul; 450.62 Administraţia şi abonamente; 657.81 Serviciul publicităţii: 4.89 05 ABONAMIENTE Dn 1. 750 lei JP. Armând Călinescu, preşedintele Consiliului de miniştri rostindu-şi expozeul, în Camera Deputaţii.