România - Provincie, iulie 1939 (Anul 2, nr. 389-403)

1939-07-01 / nr. 389

P V. T. T. No. 143.114 1 * «r., m ■ лтоикп.Е 1 Direcţiunea «1 Redacţia; Calea Victoriei i 60, Pasagiul Victoria, Scara B. Et • 1 l Administraţia; Pasagiul Victoria t fost Imobiliara) Scara C 16 In faţa primului Parlament al României renăscute, într’o atmos­fera ce punea cu putere in lumină rostul înalt de care sunt pătrunşi­ toţi aleşii naţiunii şi spiritul elevat care domină astăzi „auxiliarul legislativ al guvernului Maiestăţii Sale”, d. Armand Călinescu,,primul ministru al ţării, a desvoltat în chip magistral răspunsul său, în numele guvernului, la închiderea discuţiei Îs. Mesajul Tronului. .­­ . L .­­ Un tunet de aplauze entuziaste, susţinute, covârşitoare, a întâmpinat apariţia­ d-lui­­prim ministru Armand Căliunescu la tribună, şeful, guver­nului fiind primit de întreagă. Adunarea Deputăţilor, în picioare, cu ovaţii vibrante cărora spontaneitatea elanului general dă un profund caracter de sinceritate şi convingere. i / ,­ V­i! Ţara întreagă a putut auzi la Radio accentele viguroase ale glasului, de calmă botgifie şi de pătrunzătoare francheţă, pe care d. prim mi­nistru l-a făcut să răsune pentru timpurile cele noui. , , O gamă complexă de sentimente şi idei novatoare, a înfăţişat primul sfetnic în substanţialul sau discurs care fixează o pagină antologica,. .. istoria genului şi­ un moment esenţial în desăvârşirea unor înalte crezuri împlinite cu trudă. ....... .­­ : : De la amintirile primului său contact cu fostă viaţă parlamentară de la noi, d_ amintiri care găsesc aprobarea integrală a reprezentanţei naţionale şi a ţării , până la necurmatele desfăşurări de energie decisivă, de tact sigur de sine şi de răspunderi superioare, care au asigurat reîn­­tronarea autorităţii şi liniştei în Stat, redând poporului sentimentul în­crederii în ziua de azi şi de mâine, şeful guvernului­ n-a­ omis nici una din­ treptele pe care cu greu a trebuit să le urce naţia pentru a ajunge la stadiul certitudinilor de-acum. Ridicând faţă în faţă, într’o paralelă sdrobitoare, regimul de em­, pră­buşit de pe urmă propriei lui dezagregări — şi regimul cel nou, al­ reali­tăţilor şi forţelor colaborate ale naţiunii, d. prim ministru Armand Ca­­linescu a relevat — cu emoţie şi putere — rolul salvator pentru­ Ţară, al M. S. Regelui Carol II, în ceasul suprem de primejdie, atunci când nu ni se mai deschidea decât alternativa răsboiului civil sau închinării la ^f^Tn­ m­ijlocUl agitaţiunilor, în mijlocul descurajării şi laşităţii; generalei, un­­singur"om erâ~d­im7Tiotarît''Si^sigufrEră MajectafeârSâ­ntegele. Şi dacă vreodată în istoria acestei ţări, Coroana a fost în adevăr salvatoare prin rolul de arbitru şi printr’o iniţiativă curagioasă, apoi, ’acel rol s’a, văzut îndeplinit la 10 Februarie 1938. Ne găseam, domnilor deputaţi, la mărginea'­pr­ăpăstiei... *«£-5- ..-i ir-'H •' 'v.fJ -. '■) l. . ...Şi în ceasul acela, Regele a salvat ţaral’V 4-.^ ----­Cuvintele primului ministru — sfetnic devotat al Suveranului şi ener­­gieă, mână înfăptuitoare, în acele clipe de răscruce — au răsunat adânc adeziune sufletească a reprezentanţilor poporului. După lămuritoarea distincţie făcută între „libertatea omului” şi „liber­tatea desmăţului”, şeful guvernului a expus cu limpezime şi fermitate poli­tica externă a României, o politică de neştirbită demnitate naţională şi de absolută hotărîre în apărarea fruntariilor, o politică datorită căreia ta^tf|^^^cuvâpt, „niciodată nu s’a bucurat de un aşa de mare pres­dc ■yhnşte a operei de adus ce! mai Vitreg, care a v Ioanei, care a şt­iut Щ­ patriotism a con- suntem trecători pe l şi aceasta asigură istea zilei de mâine”, ale Adunării, străb­-I externe, al redresării , uimii și muncitorimii ' I discursul d-lui prim fopas pentru atâtea ne­­,neclătinat — fixări, de [guri și­ liniştiţi, viitorul^' Hksi de siguranță, ^ ; : r u ■£’- Pr'm ni’­n nini regiul ns , iost ; rfersrsat. £1 s c«zui sin. far. a fost abandonat rtejimpre ls reprezentanți. In ■ mijlocul agitaţiilor. In aplocul descurajării Si laşitifii generale, un pr­om era calm, linţu­lt ţi sigur. Era Mai­latea Sa Regeie". »lActualul Parlament cuprinde reală reprezentanţă naţională şi iată pen­tru ce eu simt o deosebită mulţumire să mă afin in faţa unei asemenea Adu­nări, a cărei viaţă este asigurată D. consilier regal dr. Al.­­Vaida Voevod,­­preşedinte; Domnilor­ depu­taţi, redeschid şedinţa şi dau cu­vântul domnului preşedinte al Con­­siliului de miniştri. D. ARMAND CALINESCU, preşe­dintele Consiliului de miniştri, mi­nistru de Interne şi ad-tnterim■ la ministerul Apărării Naţionale­­este primit cu vii, aplauze de membrii Adunării. Adunarea ovaţionează în proiorel. Domnule preşedinte, domnilor de­putaţi, urcând, astăzi treptele ace­stei­ tribune, fără să­­vreau, gândul meu­ ale­argă cu 14 ani în urmă, la clipa­ când­­ am pătruns pentru în­tâia­­ oară r în­ Parlament. . . . Eră , la­ începţrtul chiar ,al plinei le­gislaturi­­ şi luam cuvântul în des­­■ baterea asupra validărilor. Aduceam în faţa ■ Adunării trista poveste a violenţelor, a fraudelor şi falsurilor pe cari sub instigaţia gu­vernului însuşi erau nevoiţi să le­­săvârşească agenţii, ordine! şi chiar magistraţii...Mi l-aduc ! aminte­ că!-a­­dresându-mă ’ băncii.. . ministeriale am rezumat tabloul alegerilor prin aceste cuvinte:­ „aţi reuşit­­ să ne u­­miliţi şi să ne batjocoriţi pe’noi cei din­ opoziţie, dar aţi­­ sacrificat şi dvj ceva, aţi ifâcut; aceasta, cu, pre­ţul onoarei şi demnităţei dv.“. In ■,clîpâ aceia , s’a,'desfăşurat m scenă calis.pe mine, abia..intrat în Parla­ment, nn’ki impresionat adânc. Că, şi când­ era~rfevoe 'de o, ilu­strare promptă a moravurilor pe cari­­ le zugrăvisem, pe băncile Adu­nării s’a deslănţuit o reacţiune vio­, lentă, care reproducea în incintă chiar imaginea scenelor din afară: Sgomot,, invective,­ ameninţări în lo­cul oricăror justificări sau­ orică­ror argumente. In această atmos­feră grea o singură lumină îşi face loc. De aici de sus preşedintele Adu­nării, venerabilul domn ,. Meissner, cu un accent de indignare, inter­vine: ■ „Aşa ’nu se poate­ discuta, trebue să mărturisiţi că vorbitorul­ ne grăeşte europeneşte. ' Ascultaţi-l“. Este drept că omul acela aparţi­nea altei generaţii, el aparţinea „Junime! ■ de odinioară, cu tot ce însemnase, ea ca cultură, educa­­­ţie aleasă, ca spirit rafinat. (Aplau­te). •• Şi este tot atât de adevărat că de 14 ani, în şase legislaturi, m­i-a fost dat să fiu martor la desbat­eri violente şi la­ scene­- Brutale, pe chil­­ici , o intervenţie de felul celei a domnului Meissner nu a mai venit şi nu ar mai putut să le frâneze. ^■^H^ocat această amintire, dom­nilor deputați, pentru a apro­pia regimul de om­ de atmosfera calmă, senină şi de o Înaltă ţinută morală, sub care se începe prima legislatură a noului regim. (A­­plauze prelungite). Şi ce însemna regimul de eri? Se putea vorbi atunci de o­ reprezen-INTRE ’ VECHIUL Şl Intre reprezentantul clubului de eri şi­ re­prezentantul profesiu­nii de astăzi, între candidatul strecurat, aproape ano­ni­m pe listele de eri şi­ candi­datul care se ’ înfăţi­şează personal şi di­rect astăzi, între opi­nia iresponsdl­fită «•. irm­­­alfabeţilo­r, de emi şi desemnarea Conştien­tă a ştiutorilor de car­te de astăzi, între «ces-_ te elemente cari se­pară şi definesc două regimuri, socotesc, că judecata este uşoară. Astfel în vechiul regim, din punc­tul de vedere "al persoanelor,"тёт­­brji Parlamentului erau în fond de­semnaţi , prin capriciile vieţii de clu­buri, iar din punctul de vedere al­ianţă naţională reală? Era con­sultarea electorală liberă? Era ea conştientă? Dar în faţa alegătorilor nu se prezentau personalităţi ci se pre­zentau aste' care' trebuia­u primite s’au respinse în­­ bloc. Prin urmare ' făta­­ nici­­o putința de discernare. Curând după intro­ducerea sistemului alegătorii se re­semnaseră mărginindu-se a, se orien­ta nu după vreun candidat, ci du­pă semnul distinctiv al listei. Se putea oare pretinde că: această for­mă însemna cel puţin Preferinţa pentru un curent, de idei? Desigur га asemenea preocupări nu erau cu putinţă" decât în slabă măsură" în­­tr’un corp electoral în care neştiu­torii de carte decideau de cele mai multe ori. (Vii aplauze)^­1 cetăţenilor, afară de unele rare ex­cepţii, aleşii erau în genere pro­dusul evid­enţal-la guvern, şi,produ­sul, demagogiei în­ opoziţie (aplauze prelungite)’. Prin urmare reprezen­tanţă naţională în vechiul 'regiei'eră o iluzie ■ cultivată cu atâ­t mai ’ multă făţărnicie, cu cât,-era menită­ să'a­­cop­ere­ tiraniile de club. • :, ''.Ce este' astăzi? Ce■' reprezentaţi d-voastre? ■ • ' .­­ In noul regim,­ merţibrii Parlamen­tului au­­o reală în­semnătat­e .perso­nală pentrucă ei' .'sunt­­ desemnaţi Am avut, domnilor deputaţi,­ în trecut Parlamente care pretindeau a vorbi în numele democraţiei şi toate se întreceau în a flutura grija pentru muncitorime sau pentru ţă­rănime. Mă întreb însă când aceste două categorii sociale au avut o re­prezentanţă reală, autentică. (A­­plauze puternice). Apăreau câte, o­­dată doi, trei candidaţi cari abia izbuteau­ să se strecoare din­ teroar­ea administrativă, apăreau sporadic două, trei­­ si­mane. A trebuită însă să vie acest regim care să înlesnească prin scrutin uninominal. Mai mult decât atât,­ Alegerea făcându-se­­pe ţinut,­ adică pe­­ o circumscripţie foarte mare, se asigură o selecţie efectivă, prin aceia că, numai perso­nalităţi de o­ deosebită notorietate, pot întruni sufragii­ atât de nume­roase. In al doilea rând d-voastre veniţi aici, reprezentând un element activ din viaţa socială şi anume exer­ciţiu. ..efectiv al unei profesiuni pro­ductive.­­■ reprezentantul clubului de eri şi reprezentantul profesiunei de astăzi; între candidatul strecurat a­­proape anonim pe listele­­de eri şi candidatul care se înfăţişează per­sonal şi direct astăzi; între opinia iresponsabilă a analfabeţilor de eri şi desemnarea conştientă a ştiutori­lor de carte de astăzi, între aceste elemente cari separă și definesc două regimuri, socotesc, domnilor deputaţi, că judecata este uşoară. (Aplauze). REGIMUL DE ERI NE DA O RE­PREZENTANTA NATIONALA FIC­TIVA, CEL DE ASTAZI NE DA O REPREZENTANTA NATIONALA ■ REALĂ. ' Г - ' 1 "■ 1" Eri datorită sistemului pe care viaţa practică îl agravase încă, am avut un regim parlamentar lipsit de­ sem­nificaţie şi inutil. Astăzi se aşează un regim care poate de roade efec­tive. Reprezentanţa naţională? intrarea în Adunări a unui însem­nat număr de muncitori şi meseriaşi autentici. (Vii aplauze). A trebuit să vină acest regim, care să facă posi­bilă această neobişnuit de largă re­prezentare a ţărănimei (viii aplau­ze). VA MĂRTURISESC CA SIMT O ADEVĂRATA MÂNDRIE CÂND ZĂRESC PE ACESTE BĂNCI SĂ­TENI VENIŢI DIN TOATE COLŢU­RILE ŢARII, DIN BUCOVINA ŞI Continuare in pag. 5-a Iulie 19­3­9 Sase tuni — ----------* ------—380 7ТЧ..4 200 D. ARMAND CALINESCU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI, A VORBIT IN FATA ADUNĂRII DEPUTAŢILOR DESPRE­TEMEIURILE ACTUALULUI REGIM­­ ŞI DESPRE OPERA ÎNFĂPTUITĂ DE EL SĂTENII SI MUNCITORIMEA’ PE BĂNCILE CAMEREI I­ELEFOANE Direcţiunea: 557.85 , Secretariatul general; 9.57.80 Redacţia şi secretariatul; 5.57.79 Secretariatul de provincie; 657 77­­ Administra­torul; 450.62 Administraţia şi abonamente; 657.81 Serviciul publicităţii: 4.89 05 ABONAMIENTE Dn 1. 750 lei JP. Armând­­ Călin­escu, preşedintele­ Consiliului de miniştri rostindu-şi expozeul, în Camera Deputaţii.

Next