România - Capitala, iulie 1939 (Anul 2, nr. 405-420)

1939-07-16 / nr. 405

405 N­ Anul iben­ fj /йк /era, h * i^bk md и ю л­­вид zSHk i­t/tjupx /ль, d­A D­e câte ori neastâmpărul căutării şi al cunoaşterii m’a purtat în deosebite unghere de ţară, pentru a citi în ochi ome­neşti semnele acelei înfrăţiri spiri­tuale care întârzia să pecetluiască unirea politică şi geografică, de câte ori popasuri mai îndelungi m’au oprit la Cluj, la Cernăuţi, la Arad, la Chişinău, în mai mărunte şi sin­guratice şi mai sărace târguri din Ardeal şi din Bucovina, din Banat şi din Basarabia; întotdeauna, fă­­ră excepţie, am aflat un cărturar cu tâmplele cărunte care pomenea cu evlavie despre vacanţele tine­reţii studenţeşti trăite la Vălenii de Munte.­­ S’ar fi spus că înfăţişau unul şi acelaş tip cărturăresc, tras în mai multe exemplare. Nu avea însemnătate că erau bucovineni sau ardeleni, basarabeni său bănăţeni. Nu avea însemnătate că viaţa de mai târziu îi înpotmo­lise, că obligaţiile şi tirania de par­­tid politic îi sileau să-şi renege a­prinsele, desinteresatele, nobilele a­spiraţii ale tinereţii. Nu avea în seninătate că erau profesori, me­dici, avocaţi, slujbaşi, cu mărunte dar apăsătoare poveri familiare care treptat au ucis elanurile şi au uscat sufletele într’un egoism fără alt orizont, decât leafa, chiria, onorariul, scaunul de deputat, în­­naintarea, concediul de boală, nu­mărătoarea anilor până la pensie. T­oţi se iluminau de­odată la chip şi îşi învăluiau glasul în duioşie, pentru a evoca anii pe totdeauna pierduţi, când de dincolo de hotare, din ţinuturi su­puse străinelor stăpâniri, soseau aduşi de chemarea cărturarului Ni­colae Iorga să descifreze catehis­mul unităţii de neam şi să pregă­tească viitorul ce venea către noi. Dintr’o cenuşă răcită, se aprindeau scânteeri ascunse, înăbuşite, sub spuză. Poate că de aceia străbătea pe încetul nu ştiu ce fior de suspin în voce; poate o tristeţe, poate mustrare. Măsurau în asemenea clipă de­părtarea dintre се-ar fi putut să ţie şi ce-a fost; dintre се-au năzuit în tinereţea lor să înfăţişeze pe lume şi ce palidă desfigurare a a­­cestor intenţii, reprezintau, cople­şiţi de treptata înverigare a capi­tulărilor. Mărturisesc că din toate triste­ţile ce pândeau să te întâmpine în România de până in Februarie a­­nul trecut, aceasta era cea mai a­­spră, urmărindu-te pas cu pas, din­colo de fostele hotare până în ho­tarele cele nouă şi veşnice. A existat înainte de răsboiu şi de unire, o conştiinţă arzătoare a românismului pregătită fireşte din mai vechi tim­puri, păstrată din totdeauna, dar cărturăreşte galvanizată, susţinută, argumentată cu elemente noui i­­storice şi filologice, culturale şi ar­tistice, etnice şi politice, îndeosebi prin cursurile de vară de la Vălenii de Munte, prin verbul şi opera pro­fesorului Nicolae Iorga, prin mesia­nismul său naţional. Tineretul studenţesc de peste hotare purcedea un pelerinaj la acest altar al româ­nismului să-şi împrospăteze credin­ţa în mântuirea naţională ce avea să vină, ce trebuia să vină şi a venit. După acest pelerinaj se întorceau acasă, la, universi­tăţile străine, la casele părinteşti de preoţi şi dascăli, de ţărani şi de nevoiaşi gospodari târgoveţi ţinuţi în marginea oraşelor cu stemă au­striacă, maghiară sau rusă, se în­torceau cu alt suflet primenit şi nerăbdător, gata la orice jertfă şi orice cutezătoare afirmare a mân­driei de neam. P­rin jalnicul despotism al vieţii de partid cu succe­sele electorale întemeiate pe destin şi pe asmuţarea pasiuni­lor, aceiaşi oameni care în tinereţe visaseră unirea, luptaseră pentru unire, suferiseră pentru unire; când unirea s’a desăvârşit, nu s’au mai găsit însă alături, cot la cot, pentru a grăbi cealaltă unire, su­fletească. Dimpotrivă au stat dea­­curmezişul ei, au întârziat-o, au îm­piedicat-o. Şi aproape două decenii, lepădându-se de trecut şi de tine­reţe, au ocolit drumul Vălenilor de Munte, adesea luptând împotriva duhului de la Vălenii de Munte. Nu era aceasta tristeţea cea mai mare, pe care o rezerva România cea Mare? O dată cu istovirea dihoniilor de partid, a sălbatecei în­­tre sfâşieri între fraţi, a sfruntatelor stimu ţări regionaliste de hatârul câtorva privilegii personale şi câtorva victorii electorale, fie ca in România aceasta nouă, nu nu­mai mare, pelerinii de eri, pocăiţi, să se întoarcă la altarul românis­mului de la Vălenii de Munte, cu sufletul şi generozitatea de atunci, de eri, regăsită, aşa cum veneau în România cea mică, să se afle frate cu frate pentru a-şi întinde mâna frăţeşte, nu pentru a-şi scoa­te ochii duşmăneşte. E singura urare ce ne isvorăşte pe buze, la deschiderea cursurilor de la Vălenii de Munte, din vara a­­ceasta. Şi nu e poate cea mai de­şartă, amintindu-ne mustrarea de sine, adesea mila, de sine, din ochii şi din glasul atâtor oameni ce nu-şi aflau împăcare cu sufletul lor, în România dela cele patru graniţe şi a celor douăzeci şi nu mai ştiu câte partide, jumătăţi de partide, frac­ţiuni de partide, de până mai eri. CEZAR PETRESCU fu plătită In numerar, Ord. P. T. T. No 143.11* U­n an dela moartea M. S. Reginei Maria In ziua de Marţi 18 Iulie se împlineşte un an de când s’a stins din viaţă M. S. Regina Maria. Trista aniversare va fi­ prăz­­nuită de întreaga Naţiune ro­mână, prin slujbe de pomenire oficiate în Catedralele tuturor oraşelor şi în toate bisericile săteşti. Cu prilejul parastasului d­in an, Asociaţiile patriotice din Capitală au hotărît orga­­nizarea de pelerinagii la mor­mintele regeşti de la Curtea de Argeş ca un pios omagiu ado Ctitorilor României modern şi întregite. PROGRAMUL DE NEUTRALITATE AL GUVERNULUI AMERICAN WASHINGTON, 14 (Radar). Declaraţiile d-lui Huli, care în­soţeşte mesagiul preşedintelui Roosevelt adresat Congresului, arată că, „în situaţia prezentă atât de primejdioasă”, o naţiune pacifică ca cea americană nu poate să închidă ochii cu îngă­duinţă formulând o politică de pace şi neutralitate, ca şi cum nu ar exista condiţii anormale. DESFIINŢAREA em­bargoului D. Huli cere apoi desfiinţarea clauzei embargoului asupra ar­melor destinate beligeranţilor. „Cei cari cer menţinerea em­bargoului şi cari pretind că a­­ceastă interdicţie va ţine Sta­tele Unite în afara unui război, fac o greşală de logică, deoa­rece comerţul de arme, muniţii şi material de război este inter­zis pentru moment cu naţiunile beligerante, dar comerţul cu ma­terii prime, necesare războiului, este permis. PROGRAMUL DE NEU­TRALITATE D. Huli enumără cele şase puncte ale programului de neu­tralitate al guvernului, expuse de el în mai multe rânduri, şi precizează că acest program, care va păstra ţara în limitele unei stricte neutralităţi, va re­duce în măsura posibilului ris­curile de a vedea Statele Unite târîte într’un război. Fiecare trebue să înțeleagă că izbucnirea unui războiu mondial ar spori primejdiile pentru Statele Unite. D. Hull cere Congresului să colaboreze cu guvernul în dome­niul afacerilor străine. Altfel, in­teresele vitale ale Statelor Unite ar fi în mod necesar compro­­mise. 99iAtъ. iulie“ in^ capitala D profesor Lf'tiWO» presedintele coloniei franceze din Bucureşti, rostindu-și discursul­­.ц nnlenU sărbăto­rire zilei de 14 iulie, la Ambasada francezi W « Cal Duminecii Iulie ■5IROI Direcţiunea şi Redai 60, Pasagiu] Victo Administraţia: Pas Imobiliara) Scara JpP TELEFOANX Direcţiunea I 6.57.85 Secretariatul generali 6 .57.88­­Redacţia ţi secretariatul: . 667.87"­ Secretariatul de provinciei 667.77 ' Administratorul: 4.20.62 Administraţia şi abonamente: 6157 Serviciul publicităţii :­­ 4.89.05 ABONAMENT­­ABON: Un an Şase luni Trei luni Pentru instituţiuni B, Et. Г la CCost ‘>ш4ьА*1ссш se \ Noul regim de valorificare a grâului intră in vigoare Luni 17 iulie Delegaţia economică a guvernului prezidată de prinţul ministru a examinat şi aprobat următoarele măsuri practice de valorifi­care: Acordarea unei prime de 8000 (opt mii) lei la vagonul de grâu; reducerea de transport pe c. f. r.; Convenţia pentru cumpărarea grâului încheiată între ministerul Economiei Naţionale şi Insti­tutul Naţional al Cooperaţiei; O serie de măsuri pentru industrializarea redevenţelor petroli­fere ale Statului şi valorif­icarea produselor distilate. Delegaţia economică a guvernului s’a întrunit ori după amiază la mi­nisterul Economiei Naţionale sub preşedinţia d-lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului de miniştri. Şedinţa, a durat dela orele 16— 19,30, când s’a dat următorul co­municat: MASURILE PRACTICE PENTRU VALORI­FI­CA­­­RE­A GRÂULUI D. ministru I. Bujoiu a expus şi delegaţia economică a aprobat: Măsurile practic© pentru aplicarea legii de valorificare a grâului, ce va apare în Monitorul Oficial de Luni 17 Iulie c. Regimul tranzitoriu de la vechiul la noul regim al grâului; Prima de opt mii lei la vagonul de grâu şi cota actuală de devize nego­ciabile; Reducerea de transport pe Calea Ferată; Convenţia de mandat pentru cum­părarea grâului, dintre ministerul Economiei Naţionale şi Institutul Naţional al Cooperaţiei. OFICIILE JUDEŢENE DE VALORIFICARE IŞI ÎNCEP ACTIVITATEA LUNI 17 IULIE A. C. Toate dispoziţiunile de aplicare practică luate în cadrul acţiunii de valorificare a grâului, cari revin ministerului Economiei Naţionale, au fost expediate din vreme, astfel că Luni 17 ca, cel mai târziu, Oficiile Judeţene de valorificare a grâului, să aibă toate instrucţiunile necesare unei imediate puneri în aplicare a noului regim de valorificare. NEGOCIERILE DUSE DE COMISIILE SPECIALE CU REPREZENTANŢI­I DIFERITELOR TARI _ p. I. Bujoiu a informat delegaţia economică asupra negocierilor duse de comisiile speciale instituite de departamentul Economiei Naţiona­le, cu Anglia, Germania, • Italia şi Palestina, negocieri cari au dus la semnarea de convenţiuni în cursul ultimelor săptămâni. INDUSTRI­AL­IZAREA INDIGENĂ A REDEVEN­­ELOR PETROLIFERE ALE STATULUI $I VA­LORIFICAREA PRODU­SELOR DISTILATE D. I. Bujoiu, a mai ex­pus delegaţiei economi­ce, totalitatea măsurilor luate pentru valorifica­rea optimă a redevenţe­­lor petrolifere ale Statu­lui prin industrializarea lor indigenă şi valorifica­rea la export a produse­lor distilate. Măsurile propuse de către depar­tamentul Economiei Naţionale, cu privire şi la această problemă, au fost în total aprobate de către dele- ,­gaţia economică. Şedinţa viitoare se va ţine în ziua de Marţi 18 Iulie c. D. ARMAND CĂLINESCU LA TOKIO CONTINUA MANIFESTATIUNILE ANTIENCLEZE TOKIO, 14 (Rador). — Manifes­taţii anti-engleze violente s’au des­făşurat Vineri după amiază la tea­­trul Hibya şi în interiorul templu­lui shintoist de la Hiei. După o întrunire în cursul căreia reprezentanţii consiliului municipal din Tokio au relevat populaţiei mo­deraţia Japoniei faţă de Londra, 50.000 de manifestanţi, majoritatea aparţinând mai multor organizaţii oficiale, s-au dus la ambasada An­gliei, unde au încercat sa strice gri­lajul. Poliţia, intervenind, a respins de manifestanţi. .

Next