România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 435-450)

1939-08-16 / nr. 435

g ie. vm. 1939 ROMâNIA No. 435 Excursie de propagandă in ELVEŢIA cu vizitarea expoziţiei din ZURICH şi a oraşelor: LUCERNA MONTREUX LAUSANNE GENEVA BERNA 1—16 Septembrie 1959 înscrierile se închid la 24 August 1939 Călătorii individuale la PARIS prin ELVEŢIA cu preţuri excepţional de reduse Plecări în orice zi Bucureşti:I Str Lipscani 23 ( Holei Athenee Palace Informaţiuni la: WAGONS-LITS//CO ti- J | Calea Victoriei 39 ) FOC MARE IN COMUNA SURA MARE-SIBIU Pagubele trec de jumătate milion SIBIU, 13. — Un puternic incen­diu s’a declarat la orele 14 în comu­na Sura Mare, jud. Sibiu. Focul a luat naştere din neglijenţa unor co­pii care s’au jucat cu focul. Fiind anunţate autorităţile, la faţa locu­lui a plecat din Sibiu o companie de pompieri sub conducerea pluto­nierului Lăpuşneanu şi comisarul de serviciu Sântimbreanu Aurel din chestura poliţiei Sibiu. Când au ajuns pompierii la faţa locului, focul luase proporţii uriaşe, limbile de foc întinzându-se cu re­peziciune şi ameninţând să cuprin­dă întreg satul. După o muncă uriaşe de şase ore, pompierii militari s-au dovedit şi de astă dată la înălţimea misiunii lor, reuşind să localizeze focul care ar fi putut să ia proporţii catastrofale. Au ars cinci suri de paie, mai multe grajduri, hambare mari cu grâu şi unelte agricole. După urma acestui incendiu au rămas fără bucate cinci familii, care şi-au pierdut rodul unui an în­treg de muncă. Pagubele se cifrea­ză la circa jumătate milion lei. Sătenii sinistraţi sunt: I. Roth, Mihail Schwartz, Grau Gh., Gross Thomas şi Grau Mihail. Servitoare hoaţă urmă­rită de D. Stănescu Jean, funcţionar, do­­miciliat la Capitală, a reclamat poliţiei că în lipsa d-sale şi a d-nei Stănescu de acasă, servitoarea Ana­stasia Prună, a fugit furând toată lenjeria, costume şi alte obiecte de preţ. , Prefectura Poliţiei a pus în urmă­rire pe servitoarea Anastasia Prună. Ea e originară din com. Scurtu (Vâlcea), are 16 ani, statură mică. Servitoarea a plecat îmbrăcată în­tr’o rochie a stăpânei. Cei cari o vor recunoaşte sau vor şti ceva despre ea, sunt rugaţi să anunţe pe d. comisar Tofan, care a pus-o în urmărire. mm D. profesor N. Cruceru a ţinut o nouă conferinţă la Universitatea populară de la Vălenii-de-Munte, „Nicolae Iorga". După ce vorbitorul rezumă ideile din conferinţa precedentă, în care arată cât de viguroasă a fost vitali­tatea românească în domeniul bio­logic, al muncii şi al economiei, a­­rată vitalitatea în domeniul sufle­tesc. Vitalitatea sufletească se vede la un popor în creaţiile sale spirituale, în arta şi în morala sa. Aici tre­­bueşte făcută o delimitare. Sunt creaţii ce alcătuesc chiar fondul sufletesc al unui neam, şi creaţii produse sub influenţa culturii şi civilizaţiei. Civilizaţia mai mare la unele po­poare şi creaţiile legate de ea, nu se datoresc numai însuşirilor unui po­por, ci mai cu seamă împrejurărilor mai favorabile în care a trăit acest popor. De aceea, numai cercetând creaţiile claselor de jos la diferite popoare se poate face o apreciere justă a însuşirilor sufleteşti şi a vi­talităţii unui popor. Cine a avut prilejul să observe o bunăoară în Moldova în timpul războiului soldaţii diferitelor naţiuni, a putut constata, câtă mobilitate de spirit şi câtă posibilitate de adaptare, o­­feră ţăranul nostru în comparaţie cu alţii. De altfel, producţiile noastre spi­rituale populare (proverbe, strigă­turi, glume, etc.) sunt o dovadă a acestei inteligenţe naturale, care se vede şi în aceea că Românul se des­curcă­ singur în cele mai grele si­­tuaţii. In domeniul artei (poezii popu­lare, cântece, jocuri, cusături­ na­ţionale, încrustări în lemn, etc.) deasemenea se poate vedea cât de ales şi înalt e simţul frumosului la poporul român. In arta populară suntem, dacă nu cei dintâi, dar cu siguranţă, printre cele dintâiu po­poare ale lumii. In domeniul moral, acela al ra­porturilor cu semenii noştri, bună­tatea şi ospitalitatea noastră sunt proverbiale. Noi avem o „omenie” care nu se mai întâlneşte la alte popoare. Şi­ această însuşire nu ere o urmare a vreunui ment exterior, şi nici măcar ca o poruncă religioasă, ea e izvorâtă din firea blândă a Românului, e ceva — am putea spune — organic Fără îndoială că nu ne lipseşte nici sentimentul religios — probăm atâtea biserici şi mănăstiri, ridicate şi în­zestrate de ai noştri chiar peste ho­tare — dar religia noastră e o ma­nifestare naturală, sănătoasă ca mireasma ce o înalţă florile spre cer, nu ca un strigăt dat de teama cerului. Vitalitatea se poate constata, de­sigur, şi în creaţiile produse sub in­fluenţa culturii şi civilizaţiei. Asi­milarea însăşi a­ unei culturi şi a unei civilizaţii este cel mai strălu­­cit examen al vitalităţii unui po­por. Noi am trecut cu succes acest examen: în timp de un secol am a­­juns la pas cu cele mai înaintate popoare. Din cauza spiritului mitic, care arată tocmai o deosebită ascu­ţime de minte, noi ne subevaluăm de obiceiu, şi vedem mai mult rău în tot ce facem. Dar trebue să fim drepţi cu noi înşine: ce popor din sud-estul Eu­ropei — şi chiar din Europa — a progresat atât de mult într’un timp atât de scurt? In care domeniu, în ce ramură a gândirei şi a simţirei nu ne-am manifestat cu vrednicie? A venit vremea să ne întoarcem o­­chii,de,la alţii la noi, să ne privim drept şi să admirăm tot ce am creat, având nădejdii tot mai mari în puterea creatoare şi în destinele neamului nostru. CONFERINŢE Afirmaţia vitalităţii româneşti с­ометойл ■■■■НШНМННШ 15 AUGUST O tragedie domnească 15 AUGUST Ш4. Zbuciumata istorie a ţărilor româneşti a cunos­cut multe sfârşituri domneşti tragi­ce: al lui Mihai Viteazul, Ioan Vo­dă cel Cumplit, Grigore Ghica. Dar cel m­ai cutremurător a fost sfârşi­tul lui Constantin Brâncoveanu, şi al odraslelor lui, în această zi de 15 August 1714. Declarat de mazil prin firmanul, adus, la Bucureşti de Mustafa Aga, Bâncoveanu este ridicat, în ziua de 3 Aprilie, împreună cu familia lui şi dus la Ţarigrad, îndată după so­sire sunt aruncaţi în temniţa celor Şapte Turnuri şi supuşi la cazne grele. Intre altele, călăii doreau să afle u­nde-şi ţinea ascunse averile, Domnul Munteniei. Căci i se dusese faima că stăpâneşte bogăţii fabu­loase. Turcii evaluau averea lui la 10.000.000 de taleri. De fapt, Brânco­veanu a fost imul din cei mai bogaţi Domni ai Ţărilor româneşti şi în­ lunga lui domnie a risipit, personal sume enorme, i-a îndestulat pe Turci spre a-şi asigura Scaunul şi a căutat să câştige prietenii în toate părţile, în interesul ţării. In pofida întăririi pe viaţă a dom­niei lui (1698), Brâncoveanu este mazilit. Dându-şi bine seama de şubrezenia unei domii în acele îm­prejurări şi pentru a preîntâmpina mazilirea, el luase, din vreme, di­bace măsuri de siguranţă, îşi pre­gătise chiar locuri de refugiu peste munţi, unde avea­ întinse proprie­tăţi. Totuşi, el fu luat prin surprin­dere. „Mare jale era a privi cineva a­­tunci un Domn vestit ca acela, îmbătrânit în domnie, bocete şi ţi­pete în fetele şi nurorile lui, ci pe toţi l-au strâns cu mare pază şi groază la un loc şi pre feciori şi pre gineri, şi nimic zăbovind ci tot în grabă l’au gătit să-l pornească mai curând” (Nec. Mustea). „Când eşti Brâncoveanu din Bucureşti, tot no­rodul, cu mic cu mare, alerga după el vărsând lacrimi îmbelşugate. Pă­rea că ar fi întovărăşit carul lui de moarte! Şi intr’adevăr unde se du­cea Brâncoveanu aiure decât la o sigură pieire!” (A. D. Xenopol). Constantin Brâncoveanu... „boer vechi şi Domn creştin" — cum spu­ne versul popular — a suferit tortu­ra cea mai cumplită, dar nu s’a ple­cat. A murit în legea lui, mândru şi eroic, aşa cum se cuvenea unei că­petenii a unui popor mândru şi e­­roic. El pierea, in vârstă de 61 ani, du­pă o strălucită şi neobişnuit de lun­gă domnie (26 ani), caracterizată intr’o politică abilă, de echilibr menită, în deosebi, să ferească ţara de încălcări străine. Cronica vremii spune că în ziua de Sfânta Maria a anului 1714, fo­stul domn al Ţării Româneşti, fu dus împreună cu fii lui şi cu unul din gineri (Enache Văcărescu) la locu de osândă, o mică piaţă pe malul Bosforului. Cu sabia, gâdele reteză capul, mai întâi, lui Enache Văcărescu. Apoi fură decapitaţi feciorii lui Brânco­veanu, şi cel din urmă, împietrit de durere dar neclintit în credinţă, fu ucis Domnul Munteniei. îngrozito­rul spectacol se desfăşurase în faţa sultanului, demnitarilor înaltei Porţi şi a ambasadorilor mai multor puteri, căci „sultanul vroia ca cum­plitul val al urgiei sale să inunde toată Europa cu spaimă şi îngrijire" (Xenopol). Trupurile celor ucişi au fost arun­cate în mare, iar capetele după ce au fost plimbate prin oraş, au fost aşezate şi ţinute trei zile înaintea marei porţi a seraiului. Trupul lui Brâncoveanu a fost pescuit şi în­gropat în Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, una din nenumărate­le şi frumoasele biserici zidite de pravoslavnicul, mândrul şi iscusitul Domn. In anul 1934 osemintele lui Con­stantin Brâncovean au fost desgro­­pate, puse într’o raclă scumpă şi re­înhumate în cadrul unei impresio­nante ceremonii, vrednică de amin­tirea sa neperitoare. 15 AUGUST 1916: Poporul român intră în războiul pentru unitatea naţională şi dezrobirea fraţilor de sub jug străin. In proclamaţia Sa, din această zi, către armată, Regele Ferdinand spunea: „Ostaşi! V’am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii voştri vă aş­teaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde. Umbrele marilor voevozi Miha Viteazul şi ştefan cel Mare, ale că­­ror rămăşiţi zac în pământurile ce veţi dezrobi, vă îndeamnă la bi­ruinţă, ca vrednici urmaşi ai osta­şilor cari au învins la Războeni, la Călugăreni şi la Plevna. Veţi lupta alături de marile na­ţiuni cu cari ne-am unit. O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu bărbăţie să-i îndurăm însă greută­ţile, şi cu ajutorul lui Dumnezeu izbânda va fi a noastră! Arătaţi-vă demni de gloria stră­bună. Dealungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi". SEZONIŞTI! Ziarul „România” vă a­cordă abonamente lunare cu lei 55. ! Remiteţi costul prin comanda-1 mandat poştal. Criminala agresiune din com. Buştenari-Prahova Locuitorii Petre Vasi! zis Moşu şi Gheorghe C. Vasii, ambii din comu­na Buştenari, făcând un chef in cârciuma d-lui Vasile Bădiceanu din comuna Buştenari, pe la ora 1 noap­­tea, au mai comandat lăutarilor să le mai cânte un cântec. Lăutarul Nicolae Miroi din com. Calvini, judeţul Buzău, a răspuns că nu mai cântă dacă nu i se plă­teşte. Atunci s’a iscat o ceartă între cheflii şi lăutari. La un moment dat lăutarul Ni­­culae Miroi a scos un cuţit şi a a­­plicat o puternică lovitură in piep­tul locuitorului Gh. C. Vasii, perfo­­rându-i plămânul drept. Victima a fost transportată de ur­gență la spitalul „Grădinescu" din Câmpina, starea sa fiind foarte gra­vă.Criminalul a fost arestat de către şeful postului de jandarmi Buşte­­nari, care face şi cercetările. Un grup de excursionişti en­glezi a vizitat oraşul Călimăneşti CĂLIMĂNEŞTI, 13. — Cu accele­ratul de Sibiu, a sosit Vineri de di­­mineaţă în staţiunea noastră un grup de 50 excursionişti englezi. In halta Călimăneşti excursioniş­tii au fost întâmpinaţi de autorită­ţile comunale în frunte cu d. nl. Constantinescu, primarul staţiunii La sosirea trenului se­nin aflau pe peronul haltei Călimăneşti foarte mulţi sezonişti cari au făcut o fru­moasă manifestaţie de simpatie ex­cursioniştilor. In staţiune grupul de excursionişti a vizitat hotelul Sta­tului, parcul hotelului, ostrovul şi sursa de la Căciulata. Intr-o convor­bire avută cu unul din excursionişti, acesta şi-a exprimat mulţumirea de felul ospitalier al poporului nostru de frumoasele primiri făcute în ţa­ră cât şi de frumuseţea ţării noas­tre. „îndrumătorul muncii culturale la sate44 Nevoia de a pune la îndemâna conducătorilor de Cămine Culturale şi a echipierilor trimişi la sate un rezumat al principiilor călăuzitoare ale Serviciului Social şi un pro­­gram precis şi unitar de acţiune, a făcut să apară, în colecţia „Cartea Căminului Cultural” acest „îndru­mător al muncii culturale la sate , care se află acum la a treia ediţie. Modificările survenite de la o ediţie la alta privesc nu atât programul de lucru cât lărgirea sferei de ac­ţiune şi de atribuţii a instituţiei noastre, desvoltarea istorică, dacă se poate spune, a Fundaţiei Cultu­rale „Principele Carol”. Cele opt capitole ale ,,îndrumăto­rului!" se pot divide, în număr egal, în două părţi distincte: prima este una de istorie fii doctrină, iar a doua de program şi metodă. Primul capitol expune ideile­ că­lăuzitoare ale doctrinei Serviciului Social, aşa cum a fost întemeiată de d. prof. D Guşti. Satele, care for­mează­ baza existenţei noastre na­ţionale, au şi ele drept la cultură, însă nu­ la una de împrumut, ci la o cultură proprie, adică au dreptul să ceară unelte de cultură şi creea­rea împrejurărilor generatoare de bunuri culturale. Satele nu au nevoe de o cultură generală şi abstractă, ci de una potrivită cu trebuinţele lor, în care scop trebuiesc­­ ajutate şi îndrumate să şi-o creeze singure. Cultura satelor trebuie să fie înte­­meiată pe cunoaşterea monografică a ţării şi să fie totală, adică deopo­trivă a sănătăţii, a muncii, a minţii şi a sufletului. Toate puterile cre­a­­toare de cultură trebuiesc organi­zate prin Căminul Cultural, ai cărui conducători fireşti sunt aleşi din sânul satelor. Tineretul­­ intelectual al ţării colaborează la ridicarea sa­telor tot înlăuntrul Căminului Cul­tural. Capitolul al doilea face istoricul sumar al Serviciului Social, arătăn­­du-i desvoltarea şi organele lui de acţiune: Institutul de Cercetări So­ciale al României, Cămine Cu­h­­rate, şcolile şi echipele Serviciului Social. Capitolul trei este închinat Că­minului Cultural sătesc, arătând sis­temul lui de organizare. Capitolul patru cuprinde princi­pii generale pentru munca cămine­lor, dintre care cel dintâiu este „cercetarea vieţii ca temeiu al ac­ţiunii culturale”. Cercetarea se îm­parte în cadre şi manifestări — a­­rătate amănunţit iar acţiunea în sănătate, muncă, minte şi suflet. Scopul acţiunii culturale este satul model, înzestrat cu toate uneltele civilizaţiei. Celelalte patru capitole desvoltă programul amănunţit al acţiunii cul­turale, pentru fiecare secţie în parte: sănătate, muncă, minte şi suflet. яняянняяяяяняяняяянянявняявянвнявяяяяяяяяяявняяяяя* ш ю Marţi 15 August 1939 1875 m. RADIO.ROMÂNIA 150 kw. 160 km 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 8.00. Ora dimineţii. 8.30: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. 9.15: Transmisie de la Constanţa: Ser­bările Patronului Marinei. 18.00: Muzică variată (discuri). 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz-Orchestra Costică Tandin: Maria neichii Marie. Piatra, piatră şi o sârbă ca la Mehe­dinţi; Barca pe valuri, vals de Ivano­­vici; De ce ai plecat, tango de Victor Predescu şi Dă-mi voe cel puţin să sper foxtrat de Vasilescu; Nu mai plânge inimioară, cântec românesc de Nicuşor Predescu şi Dragoste, foc nestins, cân­tec românesc de Ninel Hirizescu; Me­­riţi tu atâtea lacrimi ? şi Să-mi scrii dacă vii la Bucureşti, tangouri de Wal­ter Vogel, Ardeleana ca la Sibiu şi Mărunţelul, joc din Bihor de Tiberiu Brediceanu. 13.45 ; Spectacole. 13.55 : Continuarea concertului : Te­am iertat, vals boston de gu­plosek; De ce plângi când te­am iertat, tango de Petre Eugen, Leliţă cârciumăreasă şi Marie şi Mărioară, cântec din Gorj. 14.10: Radio jurnal. 1430: Continuarea concertului Or­chestrei Costică Tandin: Amintiri din Valea Crişului, potpuriu ardelenesc, de Romcescu: Cât sufăr fără tine, tango de Nicu Raducu şi Au înflorit tranda­­firii în Sevilla, tango de Vasilescu, Alunelu si Ţigăneasca; Jocuri ca la Flenita si O învârtită ca la Novaci : Vânt de seară romanţă de Nello Man­­zatti şi Două hore munteneşti; Tan­­go de Nello Manzatti: Mai smite-mi că nu m’ai uitat, vals boston de Dan­­drino; Marioară de la Gorj şi Diferite jocuri ca pe Valea Jiului. 15.10: Actualităţi. 19.00: Ora. Mersul vremii. 3.9.00: Cronica ştiinţifică. 19.17­: Cântece închinate Pe­ioarei Maria (discuri): Ave Maria de Vitto­­ria: Ave Maria de Arcadeli (cor): Ave Maria de Schubert (vioară: Yehudi Menuhim) ; Ave Maria din ,,Othello" de Verdi (voce: Dusolina Giannini) : Ave Maria de Tölti (voce: Celestina Sorobe). 19.40: Dunărea și Rinul (discuri) ; Valurile Dunării, vals de Ivanovici (arch. Alarm, din Berlin); Rinul,fru­­mosul fluviu de Liszt (voce: Heinrich Schlusnus); Potpuriu de cânece de pe Rin (voce: Кап Schmitt-Walter). 80.00: Marea noastră de Ею. Bucuta, 80.15: Eugen Popescu (voce); Stele de aur de Denza; Lumea-î a mea de mă iubeşti de E. R. Ball; Serenadă napolitană de Leoncavallo; Seara pe uliţă de Stoia; Mâi bărbate fii cu­minte de Stoia. 2035: D-na Smaranda Atanasoff (рЙЧйУ Cutia cu muzicuță de Sauer: Foxtrot de Wladigeroff; Picanterie de Hans Bund; Vals din „Coppélia" de Delibes, aranj. de Dolmány: Patii dansuri po­pulare de Sabin Drăgoi: a) Hodoroa­­ga, b) Zdrăngănită, c) Bătuta, d) Brâu Alunelul de M. Negrea. 21.00: Autarhie intelectuală de prof. N. Iorga. 2130: Cântece cu Maria şi alte câru­tece populare (Al. Grozuţă şi Rodîca Bujor voce). I. Rodica Bujor: a) Marioară de la munte; b) Mărie şi Marioară. I. Al. Grozuţă: a) După ochi ca murile de Brediceanu; b) Vai inimă vai şi Mor Mărie mor de Cloşca. III. Rodica Bujor: Măria neichii Mărie. SV. Al. Grozută: a) Bu­nţă,’jduamâţb, dro azi mâine, de Brediceanu; b) Foaie verde firul ierbii de Brediceanu. V. Rodica Bujor: a) la Bădiţă al meu la poartă; b) Mărioara de la Gorj. • VI. Al. Grozută: a) Sub fereastră mândrei mele, de Dima; b) Ştii tu mândră ce mi-ai spus­ de Dima; c) Foaie verde sălcioară şi Hai mândră pitiş de Emil Mantia. 22.15: Radio jurnal (D. Sport. 2215: Dr. Lucian Galperini (fierăs­trău); Romanţe şi balade de Alex. Leon. 22.30: Muzică românească (discuri) ; Poşovaria de la Făgăraş; Bate murgu din picior de Brăiloiu (voce: Arnoldo Oeorp­f'wsky) ; T^­vra Banat: Bălănuș, Bălane; Cureaua JT:_ Măi Fănică măi, învârtită dela Făraraș, 2000; p.adio Jurnal (TI). 23.15: Concert de noapte al Orches­trei Vasile Jurea, transmis dela res­taurantul „Cosna". 23.45: Jurnal pentru străinătate­­în limba franceză și engleză. Miercuri 16 August 1939 1875 m. RADU­ ROMANIA 150 kw. 860 kHz. 364,5 m. BU­ICURESTI 12 kw 823 kHz. 7.00: Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri). 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării și a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz-Orchestra Ionel Costea, voce: Mia Roxan: Po­­mona, vals de Waldteufel. Eu te-am crezut cuminte, tanco de Mihail Daia: Să-mi scrii dacă vii la București, tan­go de Walter Vogel: Soarele pe Volga fox de Parson; N’am să mai plâng, tango de Nello Manzatti (voce: Mia Boxan); Potpuriu de șlagăre de Fle­­ssow: Mi-e indiferent blues de Ion Luican. 13.45: Spectacole. 1353: Continuarea concertului: Cân­tecele mele, tango de Andreescu (voce Mia Boxan); Te aştept in mică câr­­ciumoară, tango de Dendrino (voce: Mia Boxan); Peekin, fox de Polak: Cântece şi jocuri din Ardă-1. 14.10: Radio jurnal. 1430: Continuarea concertului Or­chestrei Ionel Cristea: Romanţa anda­­luză de Sarasate şi Bal costumat de Rubinstein: Aşa mi-e dat, tango de Halm (voce: Mia Boxan; Boléro, tan­go de Llossas; La 5 dimineaţa, slow de Schuster; Lacrimi de iubire, vals de Kugel; Arie din „Văduva veselă" de Lehar (voce: Mia Boxan); Domni­şoară, domnişoară de Walter Vogel; Arii româneşti. 15.10: Actualităţi. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Trei cântăreţi de altă dată discuri); Nerăbdare de Schubert (voce: Leo Slezak) ; Lumină, de lună de Szul­ (voce: Nellie Melba); Gondola neagră de Rotoli (voce: Mattia Battistini). 19.15: Billy Mayeri (pian) şi Muzică de Gershwin (discuri); Selecţiuni de melodii de Billy Mayeri (pian: auto­rul); Şase miniaturi — Selecţiuni de melodii de Bily Mayeri (pian: auto­ri); Ai uitat! de Suesse , Elena de Offenbach (pian; Billy Bayerl); Jas­min© de ВШу Mayeri (pian: autorul) ; Concertul in fa de Gershwin (orch. Paul Whriemann. (pian: Rov Bargy). 20­00.. Zarzavaturile şi sănătatea, de Jacob Munteanu. 20.15: Concertul­­orchestrei Radio, diri.1. de Ion Ghica; voce: d-ra Cons­­tanta ădescu : Uvertură la „Undine" de Lottring; Balet din­­ пега „Demonul" de Rubinstein: d-ra Constanta Bădes­­cu: 1) Lied de Hueb Félix; 2) Voci de primăvară, vals de Joh. Strauss; 3) Vals din Romeo și Julieta" de Gountroi. 2100: Cronica artistică. 21.15: Continuarea concertului or­chestrei Radio: Potpuriu del „Zâna păpuşilor" de Bayer; Barcarola de Ceai­­kowsky; Suită de Morena pe motive de­­Tohan­n Strauss; Cântec d° leagăn de Primi; Canto amoroso de Sammartini; Două foxtivturi de Kohlhain, pe mo­tive di­n „Vânzătorul de păsări" si „Li­liacul". 2200: Radio jurnal (I); Snort. 22.16: Muzică de dans (discuri). 22.30: Sansonetisti francezi . (discuri) ; Vals de Doelle (voce: Henry Garat); Brațele tale de Gohr si Samsonetă de Ha­yas (voce: Lys Gauty) • Pentru un cântec de dragoste de Wayne (voce: Burnier) : Spune-mi că sunt frumoasă, sansonetă (voce: Yvette Guilbert) ; Două sufisemete de Dumas (voce:Geor­­ges Miltor) : Două valsuri de Lenoir (voce- Lucien Baroux). 23.16: Radio jurnal (2). 23 15- Concert de nuanțe al orches­trei Petrică Motoi — transmis de la restaurantul „Monte­ Carlo". 23 45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană și italiană. SOLI de PIELI şi VENERICE Of I CERNA - Medic prim­e Cons 11—1 şi 6—8 luni Pasagiul Român 9 Bucureşt lângă Teatrul National Tel 3 20 51

Next