România - Provincie, august 1939 (Anul 2, nr. 435-450)
1939-08-16 / nr. 435
g ie. vm. 1939 ROMâNIA No. 435 Excursie de propagandă in ELVEŢIA cu vizitarea expoziţiei din ZURICH şi a oraşelor: LUCERNA MONTREUX LAUSANNE GENEVA BERNA 1—16 Septembrie 1959 înscrierile se închid la 24 August 1939 Călătorii individuale la PARIS prin ELVEŢIA cu preţuri excepţional de reduse Plecări în orice zi Bucureşti:I Str Lipscani 23 ( Holei Athenee Palace Informaţiuni la: WAGONS-LITS//CO ti- J | Calea Victoriei 39 ) FOC MARE IN COMUNA SURA MARE-SIBIU Pagubele trec de jumătate milion SIBIU, 13. — Un puternic incendiu s’a declarat la orele 14 în comuna Sura Mare, jud. Sibiu. Focul a luat naştere din neglijenţa unor copii care s’au jucat cu focul. Fiind anunţate autorităţile, la faţa locului a plecat din Sibiu o companie de pompieri sub conducerea plutonierului Lăpuşneanu şi comisarul de serviciu Sântimbreanu Aurel din chestura poliţiei Sibiu. Când au ajuns pompierii la faţa locului, focul luase proporţii uriaşe, limbile de foc întinzându-se cu repeziciune şi ameninţând să cuprindă întreg satul. După o muncă uriaşe de şase ore, pompierii militari s-au dovedit şi de astă dată la înălţimea misiunii lor, reuşind să localizeze focul care ar fi putut să ia proporţii catastrofale. Au ars cinci suri de paie, mai multe grajduri, hambare mari cu grâu şi unelte agricole. După urma acestui incendiu au rămas fără bucate cinci familii, care şi-au pierdut rodul unui an întreg de muncă. Pagubele se cifrează la circa jumătate milion lei. Sătenii sinistraţi sunt: I. Roth, Mihail Schwartz, Grau Gh., Gross Thomas şi Grau Mihail. Servitoare hoaţă urmărită de D. Stănescu Jean, funcţionar, domiciliat la Capitală, a reclamat poliţiei că în lipsa d-sale şi a d-nei Stănescu de acasă, servitoarea Anastasia Prună, a fugit furând toată lenjeria, costume şi alte obiecte de preţ. , Prefectura Poliţiei a pus în urmărire pe servitoarea Anastasia Prună. Ea e originară din com. Scurtu (Vâlcea), are 16 ani, statură mică. Servitoarea a plecat îmbrăcată într’o rochie a stăpânei. Cei cari o vor recunoaşte sau vor şti ceva despre ea, sunt rugaţi să anunţe pe d. comisar Tofan, care a pus-o în urmărire. mm D. profesor N. Cruceru a ţinut o nouă conferinţă la Universitatea populară de la Vălenii-de-Munte, „Nicolae Iorga". După ce vorbitorul rezumă ideile din conferinţa precedentă, în care arată cât de viguroasă a fost vitalitatea românească în domeniul biologic, al muncii şi al economiei, arată vitalitatea în domeniul sufletesc. Vitalitatea sufletească se vede la un popor în creaţiile sale spirituale, în arta şi în morala sa. Aici trebueşte făcută o delimitare. Sunt creaţii ce alcătuesc chiar fondul sufletesc al unui neam, şi creaţii produse sub influenţa culturii şi civilizaţiei. Civilizaţia mai mare la unele popoare şi creaţiile legate de ea, nu se datoresc numai însuşirilor unui popor, ci mai cu seamă împrejurărilor mai favorabile în care a trăit acest popor. De aceea, numai cercetând creaţiile claselor de jos la diferite popoare se poate face o apreciere justă a însuşirilor sufleteşti şi a vitalităţii unui popor. Cine a avut prilejul să observe o bunăoară în Moldova în timpul războiului soldaţii diferitelor naţiuni, a putut constata, câtă mobilitate de spirit şi câtă posibilitate de adaptare, oferă ţăranul nostru în comparaţie cu alţii. De altfel, producţiile noastre spirituale populare (proverbe, strigături, glume, etc.) sunt o dovadă a acestei inteligenţe naturale, care se vede şi în aceea că Românul se descurcă singur în cele mai grele situaţii. In domeniul artei (poezii populare, cântece, jocuri, cusături naţionale, încrustări în lemn, etc.) deasemenea se poate vedea cât de ales şi înalt e simţul frumosului la poporul român. In arta populară suntem, dacă nu cei dintâi, dar cu siguranţă, printre cele dintâiu popoare ale lumii. In domeniul moral, acela al raporturilor cu semenii noştri, bunătatea şi ospitalitatea noastră sunt proverbiale. Noi avem o „omenie” care nu se mai întâlneşte la alte popoare. Şi această însuşire nu ere o urmare a vreunui ment exterior, şi nici măcar ca o poruncă religioasă, ea e izvorâtă din firea blândă a Românului, e ceva — am putea spune — organic Fără îndoială că nu ne lipseşte nici sentimentul religios — probăm atâtea biserici şi mănăstiri, ridicate şi înzestrate de ai noştri chiar peste hotare — dar religia noastră e o manifestare naturală, sănătoasă ca mireasma ce o înalţă florile spre cer, nu ca un strigăt dat de teama cerului. Vitalitatea se poate constata, desigur, şi în creaţiile produse sub influenţa culturii şi civilizaţiei. Asimilarea însăşi a unei culturi şi a unei civilizaţii este cel mai strălucit examen al vitalităţii unui popor. Noi am trecut cu succes acest examen: în timp de un secol am ajuns la pas cu cele mai înaintate popoare. Din cauza spiritului mitic, care arată tocmai o deosebită ascuţime de minte, noi ne subevaluăm de obiceiu, şi vedem mai mult rău în tot ce facem. Dar trebue să fim drepţi cu noi înşine: ce popor din sud-estul Europei — şi chiar din Europa — a progresat atât de mult într’un timp atât de scurt? In care domeniu, în ce ramură a gândirei şi a simţirei nu ne-am manifestat cu vrednicie? A venit vremea să ne întoarcem ochii,de,la alţii la noi, să ne privim drept şi să admirăm tot ce am creat, având nădejdii tot mai mari în puterea creatoare şi în destinele neamului nostru. CONFERINŢE Afirmaţia vitalităţii româneşti сометойл ■■■■НШНМННШ 15 AUGUST O tragedie domnească 15 AUGUST Ш4. Zbuciumata istorie a ţărilor româneşti a cunoscut multe sfârşituri domneşti tragice: al lui Mihai Viteazul, Ioan Vodă cel Cumplit, Grigore Ghica. Dar cel mai cutremurător a fost sfârşitul lui Constantin Brâncoveanu, şi al odraslelor lui, în această zi de 15 August 1714. Declarat de mazil prin firmanul, adus, la Bucureşti de Mustafa Aga, Bâncoveanu este ridicat, în ziua de 3 Aprilie, împreună cu familia lui şi dus la Ţarigrad, îndată după sosire sunt aruncaţi în temniţa celor Şapte Turnuri şi supuşi la cazne grele. Intre altele, călăii doreau să afle unde-şi ţinea ascunse averile, Domnul Munteniei. Căci i se dusese faima că stăpâneşte bogăţii fabuloase. Turcii evaluau averea lui la 10.000.000 de taleri. De fapt, Brâncoveanu a fost imul din cei mai bogaţi Domni ai Ţărilor româneşti şi în lunga lui domnie a risipit, personal sume enorme, i-a îndestulat pe Turci spre a-şi asigura Scaunul şi a căutat să câştige prietenii în toate părţile, în interesul ţării. In pofida întăririi pe viaţă a domniei lui (1698), Brâncoveanu este mazilit. Dându-şi bine seama de şubrezenia unei domii în acele împrejurări şi pentru a preîntâmpina mazilirea, el luase, din vreme, dibace măsuri de siguranţă, îşi pregătise chiar locuri de refugiu peste munţi, unde avea întinse proprietăţi. Totuşi, el fu luat prin surprindere. „Mare jale era a privi cineva atunci un Domn vestit ca acela, îmbătrânit în domnie, bocete şi ţipete în fetele şi nurorile lui, ci pe toţi l-au strâns cu mare pază şi groază la un loc şi pre feciori şi pre gineri, şi nimic zăbovind ci tot în grabă l’au gătit să-l pornească mai curând” (Nec. Mustea). „Când eşti Brâncoveanu din Bucureşti, tot norodul, cu mic cu mare, alerga după el vărsând lacrimi îmbelşugate. Părea că ar fi întovărăşit carul lui de moarte! Şi intr’adevăr unde se ducea Brâncoveanu aiure decât la o sigură pieire!” (A. D. Xenopol). Constantin Brâncoveanu... „boer vechi şi Domn creştin" — cum spune versul popular — a suferit tortura cea mai cumplită, dar nu s’a plecat. A murit în legea lui, mândru şi eroic, aşa cum se cuvenea unei căpetenii a unui popor mândru şi eroic. El pierea, in vârstă de 61 ani, după o strălucită şi neobişnuit de lungă domnie (26 ani), caracterizată intr’o politică abilă, de echilibr menită, în deosebi, să ferească ţara de încălcări străine. Cronica vremii spune că în ziua de Sfânta Maria a anului 1714, fostul domn al Ţării Româneşti, fu dus împreună cu fii lui şi cu unul din gineri (Enache Văcărescu) la locu de osândă, o mică piaţă pe malul Bosforului. Cu sabia, gâdele reteză capul, mai întâi, lui Enache Văcărescu. Apoi fură decapitaţi feciorii lui Brâncoveanu, şi cel din urmă, împietrit de durere dar neclintit în credinţă, fu ucis Domnul Munteniei. îngrozitorul spectacol se desfăşurase în faţa sultanului, demnitarilor înaltei Porţi şi a ambasadorilor mai multor puteri, căci „sultanul vroia ca cumplitul val al urgiei sale să inunde toată Europa cu spaimă şi îngrijire" (Xenopol). Trupurile celor ucişi au fost aruncate în mare, iar capetele după ce au fost plimbate prin oraş, au fost aşezate şi ţinute trei zile înaintea marei porţi a seraiului. Trupul lui Brâncoveanu a fost pescuit şi îngropat în Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, una din nenumăratele şi frumoasele biserici zidite de pravoslavnicul, mândrul şi iscusitul Domn. In anul 1934 osemintele lui Constantin Brâncovean au fost desgropate, puse într’o raclă scumpă şi reînhumate în cadrul unei impresionante ceremonii, vrednică de amintirea sa neperitoare. 15 AUGUST 1916: Poporul român intră în războiul pentru unitatea naţională şi dezrobirea fraţilor de sub jug străin. In proclamaţia Sa, din această zi, către armată, Regele Ferdinand spunea: „Ostaşi! V’am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii voştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde. Umbrele marilor voevozi Miha Viteazul şi ştefan cel Mare, ale căror rămăşiţi zac în pământurile ce veţi dezrobi, vă îndeamnă la biruinţă, ca vrednici urmaşi ai ostaşilor cari au învins la Războeni, la Călugăreni şi la Plevna. Veţi lupta alături de marile naţiuni cu cari ne-am unit. O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu bărbăţie să-i îndurăm însă greutăţile, şi cu ajutorul lui Dumnezeu izbânda va fi a noastră! Arătaţi-vă demni de gloria străbună. Dealungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi". SEZONIŞTI! Ziarul „România” vă acordă abonamente lunare cu lei 55. ! Remiteţi costul prin comanda-1 mandat poştal. Criminala agresiune din com. Buştenari-Prahova Locuitorii Petre Vasi! zis Moşu şi Gheorghe C. Vasii, ambii din comuna Buştenari, făcând un chef in cârciuma d-lui Vasile Bădiceanu din comuna Buştenari, pe la ora 1 noaptea, au mai comandat lăutarilor să le mai cânte un cântec. Lăutarul Nicolae Miroi din com. Calvini, judeţul Buzău, a răspuns că nu mai cântă dacă nu i se plăteşte. Atunci s’a iscat o ceartă între cheflii şi lăutari. La un moment dat lăutarul Niculae Miroi a scos un cuţit şi a aplicat o puternică lovitură in pieptul locuitorului Gh. C. Vasii, perforându-i plămânul drept. Victima a fost transportată de urgență la spitalul „Grădinescu" din Câmpina, starea sa fiind foarte gravă.Criminalul a fost arestat de către şeful postului de jandarmi Buştenari, care face şi cercetările. Un grup de excursionişti englezi a vizitat oraşul Călimăneşti CĂLIMĂNEŞTI, 13. — Cu acceleratul de Sibiu, a sosit Vineri de dimineaţă în staţiunea noastră un grup de 50 excursionişti englezi. In halta Călimăneşti excursioniştii au fost întâmpinaţi de autorităţile comunale în frunte cu d. nl. Constantinescu, primarul staţiunii La sosirea trenului senin aflau pe peronul haltei Călimăneşti foarte mulţi sezonişti cari au făcut o frumoasă manifestaţie de simpatie excursioniştilor. In staţiune grupul de excursionişti a vizitat hotelul Statului, parcul hotelului, ostrovul şi sursa de la Căciulata. Intr-o convorbire avută cu unul din excursionişti, acesta şi-a exprimat mulţumirea de felul ospitalier al poporului nostru de frumoasele primiri făcute în ţară cât şi de frumuseţea ţării noastre. „îndrumătorul muncii culturale la sate44 Nevoia de a pune la îndemâna conducătorilor de Cămine Culturale şi a echipierilor trimişi la sate un rezumat al principiilor călăuzitoare ale Serviciului Social şi un program precis şi unitar de acţiune, a făcut să apară, în colecţia „Cartea Căminului Cultural” acest „îndrumător al muncii culturale la sate , care se află acum la a treia ediţie. Modificările survenite de la o ediţie la alta privesc nu atât programul de lucru cât lărgirea sferei de acţiune şi de atribuţii a instituţiei noastre, desvoltarea istorică, dacă se poate spune, a Fundaţiei Culturale „Principele Carol”. Cele opt capitole ale ,,îndrumătorului!" se pot divide, în număr egal, în două părţi distincte: prima este una de istorie fii doctrină, iar a doua de program şi metodă. Primul capitol expune ideile călăuzitoare ale doctrinei Serviciului Social, aşa cum a fost întemeiată de d. prof. D Guşti. Satele, care formează baza existenţei noastre naţionale, au şi ele drept la cultură, însă nu la una de împrumut, ci la o cultură proprie, adică au dreptul să ceară unelte de cultură şi creearea împrejurărilor generatoare de bunuri culturale. Satele nu au nevoe de o cultură generală şi abstractă, ci de una potrivită cu trebuinţele lor, în care scop trebuiesc ajutate şi îndrumate să şi-o creeze singure. Cultura satelor trebuie să fie întemeiată pe cunoaşterea monografică a ţării şi să fie totală, adică deopotrivă a sănătăţii, a muncii, a minţii şi a sufletului. Toate puterile creatoare de cultură trebuiesc organizate prin Căminul Cultural, ai cărui conducători fireşti sunt aleşi din sânul satelor. Tineretul intelectual al ţării colaborează la ridicarea satelor tot înlăuntrul Căminului Cultural. Capitolul al doilea face istoricul sumar al Serviciului Social, arătăndu-i desvoltarea şi organele lui de acţiune: Institutul de Cercetări Sociale al României, Cămine Cuhrate, şcolile şi echipele Serviciului Social. Capitolul trei este închinat Căminului Cultural sătesc, arătând sistemul lui de organizare. Capitolul patru cuprinde principii generale pentru munca căminelor, dintre care cel dintâiu este „cercetarea vieţii ca temeiu al acţiunii culturale”. Cercetarea se împarte în cadre şi manifestări — arătate amănunţit iar acţiunea în sănătate, muncă, minte şi suflet. Scopul acţiunii culturale este satul model, înzestrat cu toate uneltele civilizaţiei. Celelalte patru capitole desvoltă programul amănunţit al acţiunii culturale, pentru fiecare secţie în parte: sănătate, muncă, minte şi suflet. яняянняяяяяняяняяянянявняявянвнявяяяяяяяяяявняяяяя* ш ю Marţi 15 August 1939 1875 m. RADIO.ROMÂNIA 150 kw. 160 km 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 8.00. Ora dimineţii. 8.30: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. 9.15: Transmisie de la Constanţa: Serbările Patronului Marinei. 18.00: Muzică variată (discuri). 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării şi a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz-Orchestra Costică Tandin: Maria neichii Marie. Piatra, piatră şi o sârbă ca la Mehedinţi; Barca pe valuri, vals de Ivanovici; De ce ai plecat, tango de Victor Predescu şi Dă-mi voe cel puţin să sper foxtrat de Vasilescu; Nu mai plânge inimioară, cântec românesc de Nicuşor Predescu şi Dragoste, foc nestins, cântec românesc de Ninel Hirizescu; Meriţi tu atâtea lacrimi ? şi Să-mi scrii dacă vii la Bucureşti, tangouri de Walter Vogel, Ardeleana ca la Sibiu şi Mărunţelul, joc din Bihor de Tiberiu Brediceanu. 13.45 ; Spectacole. 13.55 : Continuarea concertului : Team iertat, vals boston de guplosek; De ce plângi când team iertat, tango de Petre Eugen, Leliţă cârciumăreasă şi Marie şi Mărioară, cântec din Gorj. 14.10: Radio jurnal. 1430: Continuarea concertului Orchestrei Costică Tandin: Amintiri din Valea Crişului, potpuriu ardelenesc, de Romcescu: Cât sufăr fără tine, tango de Nicu Raducu şi Au înflorit trandafirii în Sevilla, tango de Vasilescu, Alunelu si Ţigăneasca; Jocuri ca la Flenita si O învârtită ca la Novaci : Vânt de seară romanţă de Nello Manzatti şi Două hore munteneşti; Tango de Nello Manzatti: Mai smite-mi că nu m’ai uitat, vals boston de Dandrino; Marioară de la Gorj şi Diferite jocuri ca pe Valea Jiului. 15.10: Actualităţi. 19.00: Ora. Mersul vremii. 3.9.00: Cronica ştiinţifică. 19.17: Cântece închinate Peioarei Maria (discuri): Ave Maria de Vittoria: Ave Maria de Arcadeli (cor): Ave Maria de Schubert (vioară: Yehudi Menuhim) ; Ave Maria din ,,Othello" de Verdi (voce: Dusolina Giannini) : Ave Maria de Tölti (voce: Celestina Sorobe). 19.40: Dunărea și Rinul (discuri) ; Valurile Dunării, vals de Ivanovici (arch. Alarm, din Berlin); Rinul,frumosul fluviu de Liszt (voce: Heinrich Schlusnus); Potpuriu de cânece de pe Rin (voce: Кап Schmitt-Walter). 80.00: Marea noastră de Ею. Bucuta, 80.15: Eugen Popescu (voce); Stele de aur de Denza; Lumea-î a mea de mă iubeşti de E. R. Ball; Serenadă napolitană de Leoncavallo; Seara pe uliţă de Stoia; Mâi bărbate fii cuminte de Stoia. 2035: D-na Smaranda Atanasoff (рЙЧйУ Cutia cu muzicuță de Sauer: Foxtrot de Wladigeroff; Picanterie de Hans Bund; Vals din „Coppélia" de Delibes, aranj. de Dolmány: Patii dansuri populare de Sabin Drăgoi: a) Hodoroaga, b) Zdrăngănită, c) Bătuta, d) Brâu Alunelul de M. Negrea. 21.00: Autarhie intelectuală de prof. N. Iorga. 2130: Cântece cu Maria şi alte cârutece populare (Al. Grozuţă şi Rodîca Bujor voce). I. Rodica Bujor: a) Marioară de la munte; b) Mărie şi Marioară. I. Al. Grozuţă: a) După ochi ca murile de Brediceanu; b) Vai inimă vai şi Mor Mărie mor de Cloşca. III. Rodica Bujor: Măria neichii Mărie. SV. Al. Grozută: a) Bunţă,’jduamâţb, dro azi mâine, de Brediceanu; b) Foaie verde firul ierbii de Brediceanu. V. Rodica Bujor: a) la Bădiţă al meu la poartă; b) Mărioara de la Gorj. • VI. Al. Grozută: a) Sub fereastră mândrei mele, de Dima; b) Ştii tu mândră ce mi-ai spus de Dima; c) Foaie verde sălcioară şi Hai mândră pitiş de Emil Mantia. 22.15: Radio jurnal (D. Sport. 2215: Dr. Lucian Galperini (fierăstrău); Romanţe şi balade de Alex. Leon. 22.30: Muzică românească (discuri) ; Poşovaria de la Făgăraş; Bate murgu din picior de Brăiloiu (voce: Arnoldo Oeorpf'wsky) ; T^vra Banat: Bălănuș, Bălane; Cureaua JT:_ Măi Fănică măi, învârtită dela Făraraș, 2000; p.adio Jurnal (TI). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Vasile Jurea, transmis dela restaurantul „Cosna". 23.45: Jurnal pentru străinătateîn limba franceză și engleză. Miercuri 16 August 1939 1875 m. RADU ROMANIA 150 kw. 860 kHz. 364,5 m. BUICURESTI 12 kw 823 kHz. 7.00: Deschiderea emisiunii. Concert de dimineaţă (discuri). — Gimnastică ritmică. — Continuarea concertului dimineţii (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi igienice. — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri). 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării și a barei Sulina. 13.05: Concert de prânz-Orchestra Ionel Costea, voce: Mia Roxan: Pomona, vals de Waldteufel. Eu te-am crezut cuminte, tanco de Mihail Daia: Să-mi scrii dacă vii la București, tango de Walter Vogel: Soarele pe Volga fox de Parson; N’am să mai plâng, tango de Nello Manzatti (voce: Mia Boxan); Potpuriu de șlagăre de Flessow: Mi-e indiferent blues de Ion Luican. 13.45: Spectacole. 1353: Continuarea concertului: Cântecele mele, tango de Andreescu (voce Mia Boxan); Te aştept in mică cârciumoară, tango de Dendrino (voce: Mia Boxan); Peekin, fox de Polak: Cântece şi jocuri din Ardă-1. 14.10: Radio jurnal. 1430: Continuarea concertului Orchestrei Ionel Cristea: Romanţa andaluză de Sarasate şi Bal costumat de Rubinstein: Aşa mi-e dat, tango de Halm (voce: Mia Boxan; Boléro, tango de Llossas; La 5 dimineaţa, slow de Schuster; Lacrimi de iubire, vals de Kugel; Arie din „Văduva veselă" de Lehar (voce: Mia Boxan); Domnişoară, domnişoară de Walter Vogel; Arii româneşti. 15.10: Actualităţi. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Trei cântăreţi de altă dată discuri); Nerăbdare de Schubert (voce: Leo Slezak) ; Lumină, de lună de Szul (voce: Nellie Melba); Gondola neagră de Rotoli (voce: Mattia Battistini). 19.15: Billy Mayeri (pian) şi Muzică de Gershwin (discuri); Selecţiuni de melodii de Billy Mayeri (pian: autorul); Şase miniaturi — Selecţiuni de melodii de Bily Mayeri (pian: autori); Ai uitat! de Suesse , Elena de Offenbach (pian; Billy Bayerl); Jasmin© de ВШу Mayeri (pian: autorul) ; Concertul in fa de Gershwin (orch. Paul Whriemann. (pian: Rov Bargy). 2000.. Zarzavaturile şi sănătatea, de Jacob Munteanu. 20.15: Concertulorchestrei Radio, diri.1. de Ion Ghica; voce: d-ra Constanta ădescu : Uvertură la „Undine" de Lottring; Balet din пега „Demonul" de Rubinstein: d-ra Constanta Bădescu: 1) Lied de Hueb Félix; 2) Voci de primăvară, vals de Joh. Strauss; 3) Vals din Romeo și Julieta" de Gountroi. 2100: Cronica artistică. 21.15: Continuarea concertului orchestrei Radio: Potpuriu del „Zâna păpuşilor" de Bayer; Barcarola de Ceaikowsky; Suită de Morena pe motive deTohann Strauss; Cântec d° leagăn de Primi; Canto amoroso de Sammartini; Două foxtivturi de Kohlhain, pe motive din „Vânzătorul de păsări" si „Liliacul". 2200: Radio jurnal (I); Snort. 22.16: Muzică de dans (discuri). 22.30: Sansonetisti francezi . (discuri) ; Vals de Doelle (voce: Henry Garat); Brațele tale de Gohr si Samsonetă de Hayas (voce: Lys Gauty) • Pentru un cântec de dragoste de Wayne (voce: Burnier) : Spune-mi că sunt frumoasă, sansonetă (voce: Yvette Guilbert) ; Două sufisemete de Dumas (voce:Georges Miltor) : Două valsuri de Lenoir (voce- Lucien Baroux). 23.16: Radio jurnal (2). 23 15- Concert de nuanțe al orchestrei Petrică Motoi — transmis de la restaurantul „Monte Carlo". 23 45. Jurnal pentru străinătate în limba franceză, germană și italiană. SOLI de PIELI şi VENERICE Of I CERNA - Medic prime Cons 11—1 şi 6—8 luni Pasagiul Român 9 Bucureşt lângă Teatrul National Tel 3 20 51