România - Capitala, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 452-466)
1939-09-01 / nr. 452
Ambasadorul Statelor Unite la Varșovia a remis guvernului polonez un drapel oferit patriei lor de polonezii cari locuesc actualmente în Statele Unite. Ceremonia s’a desfășurat înaintea mormântului Soldatului Necunoscut polonez Față de gravitatea evenimentelor, parizienii, — cari până aci au neglijat să-şi procure măştile contra gazelor, — fac acuma coadă înaintea depozitelor, unde are loc distribuirea lor PARANTEZE. Dreptate curată şi întreagă Avocaţii publici au sărbătorit recent, printr'un banchet,, pe d. Victor Iamandi, ministrul Justiţiei. Manifestaţiunea aceasta, a uneia din cele mai de elită categorii de salariaţi ai Statului, va dăinui multă vreme neştearsă din amintire, deoarece ea n'a fostun simplu prilej de adunare, ci a concretizat o recunoaştere şi o preţuire; — a fost mărturisirea unei satisfacţii binemeritată de avocaţii publici, întârziată printr’o veche nesocotinţă un lung şir de ani. Ca mai toate problemele răsărite din nouile condiţiuni ale vieţii obşteşti, şi aceea a avocaţilor publici a avut parte de dispreţul regimurilor politicianiste. Explicaţia este simplă: metodica partidelor, care avea în mare cinste principiul minciunii, nu cunoştea decât o singură realitate: aceea a numărului, calitatea nu preţuia nimic. Rânduiala pusă acum de d. ministru Victor Iamandi în raporturile dintre avocaţii publici şi Stat a produs în rândurile profesioniştilor barei o atât de mare mulţumire, încât cuvintele omagiale adresate ministrului Justiţiei au fost un buchet oferit de întregul corp al avocaţilor din România. Intre alte purtătoare de cuvânt, revista „Jurisprudenţa penală a codurilor Carol I“ prin condeiul directorului ei, d. V. V. Stanciu, după ce relevă imensa operă juridică a d-lui V. Iamandi, insistă asupra covârşitoarei d-sale contribuţii în desăvârşirea şi aplicarea legiuirilor penale, prin înfăptuirea unei justiţii prompte, cu sancţiuni urmate de excelente rezultate. Prin tradiţie şi prin lege, prin structura organizării sistemului juridic, ministrul Justiţiei este şeful parchetului. In activitatea acestei instituţii, ministrul este regulatorul funcţiunilor când pasiunile adâncesc prea crud şi prea injust spada dreptăţii, sau când reflexele aparatului încredinţat cu punerea în mişcare a acţiunii publice nu răspund în ritmul dictat de spiritul şi textul legii. O lege bună nu preţueşte decât pusă în valoare printr’o imediată, nestânjenitâ şi generală aplicare. Acolo unde viază integritatea conştiinţei de dreptate nu se pot ţese muşamale pentru acoperirea fărădelegilor. Acolo unde se face simţită energia autorităţii nimeni nu mai poate nădăjdui la proteguirea infractorilor. Directorul „Jurisprudenţei penale“ trage din lumina realităţilor înfăţişate prin date statistice adevărul că odată cu ministeriatul d-lui Victor Iamandi au dispărut infractorii politici, s’au împuţinat c-'-nanalii pasionali,iar jefuitorii banului %abile sânt pe caie de dispariţie. Censatarea apare ca o concluzie firească a străşnicie! ministrului de Justiţie, inofensiva pornită de mai bine d. un an împotriva marilor infractori, nr.-'r'ră cii.iîtcîă inviolabilă a clubuxpolitice. Bălile parchetelor sunt din belşug ilustrate cu chipurile acelora, cari au răşluit in avutul public. Unii din această categorie sunt în răfuiala tribunalelor, alţii îşi plimbă speranţele prin instanţele de apel, iar mulţi din tagma lor numără pe verigele lanţurilor grele ale puşcăriei şirul anilor de osândă. Minte larg cuprinzătoare, suflet cald şi sensibil, ministrul Justiţiei îşi confirmă însuşirile atunci când incitând pulsul nou şi sănătos în organismul justiţiei româneşti, din setea de dreptate curată şi din iubirea pentru purificarea moravurilor, slobozeşc severitatea pedepselor mântuitoare, asupra câtorva înrăiţi. C. Fundo No. 452 J. IX. 1939» ROMAN 14 Audientele la d. Victor Iomandi Audienţele la d. Victor Iamandi sunt şi rămân suspendate până la 15 Septembrie. D. Victor Iamandi ministrul Justiţiei a primit ori, la minister pe d-nii Andrei Rădulescu, prim preşedinte al înaltei Curţi de Casaţie, Dimitrie Gusti, preşedintele Serviciului Social și Dinu Simion rezidentul regal al ținutului Olt. Şi la d. ministru Bujoiu D. ing. I. Bujoiu, ministrul Economiei Naţionale, a primit eri in audienţei pe d. Gunther ministrul Americii şi d. Katt însărcinatul de afaceri al Norvegiei. Tot eri d. ministru a primit Ы audienţă pe d. René Rămniceanu directorul general al Institutului Naţional al Cooperaţiei care a făcut un expozeu asupra activităţii Cooperaţiei în legătură cu valorificarea grâului şi stadiul cumpărăturilor până în prezent. înscrierile în listele de naţionalitate .Ministerul de Justiţie a trimis următoarea circulară ţinuturilor : Ministerul Justiţiei este informat, că unele primării din ţinuturile alipite refuză înscrierea în listele de naţionalitate a locuitorilor ale căror cereri, făcute în trecut, fie că au fost respinse ca tardive de autorităţile judecătoreşti, cari, s’au pronunţat potrivit dispoziţiunilor art. 64 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române din 24 Februarie 1924, fie că au fost respinse pentru acelaş motiv de primării şi de autorităţile judecătoreşti, cari s’au pronunţat în temeiul art. 67 din acelaş lege, astfel cum a fost modificat prin legile publicate în Monitoarele Oficiale Nr. 119 din 2 Iunie 1928 şi Nr. 224 din 18 Decembrie 1932, deşi aceşti locuitori întruneau celelalte condiţiuni pentru înscriere cerute de legea din 1924. Ca urmare la circulara noastră Nr. 86772 din 28 Iulie a. c., avem onoare a vă ruga să binevoiţi a pune în vederea primăriilor din acel ţinut, să înscrie din oficiu, sau la cerere şi pe aceşti locuitori ale căror cereri de înscriere au fost respinse pentru motivul tardivității introducerei lor. Conferinţă financiară D. Const. Procopiu, secretar general al ministerului de Finanţe, a avut aseară la minister două conferinţe cu administratorii financiari de încasări şi plăţi şi cu perceptorii şefi ai Capitalei. Audienţă la d. dr. N. Marinescu ministrul Sânătăţii . D. medic general dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Asistenţei Sociale, a primiteri dimineaţă în audienţă pe d. Dinu Simion, rezident regal al ţinutului Olt. D. René de Weeck s'a înapoiat în Capitală D-na şi d. René de Weck, ministrul Elveţiei la Bucureşti, înapoindu-se din concediu, au revenit în Capitală. Conducătorul legaţiei elveţiene din Bucureşti şi-a reluat funcţiunile sale pe ziua de 28 August. Detaşările în învăţământul primar In vederea unei bune funcţionări a învăţământului şi a legăturii învăţătorilor de catedră şi şcoală, ministerul a hotărît să aplice aceeaşi dispoziţie la învăţământul primar ca şi la învăţământul secundar, in ceea ce priveşte detaşările învăţătorilor transferaţi şi numiţi anul acesta. Nu pot fi detaşaţi învăţătorii transferaţi anul acesta şi anume: a) Cei care s’au transferat dintr’o localitate în alta; b) Cei care cer detaşarea la altă şcoală din aceeaşi localitate unde au fost transferaţi; c) Deasemenea nu se pot detaşa cei care au fost numiţi anul acesta, afară de învăţătoarele cu copii mici Dacă într’o localitate au fost satisfăcute cererile tuturor solicitanţilor de gradul permis de lege, pentru acea localitate, vor putea fi detaşaţi şi cei de gradul imediat următor, avându-se în vedere ordinea de preferință stabilită de lege. D. dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii va înzestra comunele rurale cu puţuri de apă D. medic general dr. N. Marinescu, ministrul Sănătăţii şi Asistenţii Sociale a vizitateri dimineaţă Arsenalul geniului, din str. T. Vladimirescu, cu care prilej a asistat la o demonstraţie făcută cu un aparat de forjat puţuri, mergând până la o adâncime de 200 m. Acest aparat care va fi întrebuinţat în campania de construcţii de fântâni în mediul rural, iniţiată de ministerul Sănătăţii a fost construit după planurile d-lui It. colonel stan. Construcţia de puţuri va începe în cursul săptămânii viitoare în Dobrogea şi se va continua în toate satele unde nu este apă de băut şi în special în regiunile guşogine. Ministerul Sănătăţii va învesti sume importante de bani pentru a înzestra satele noastre cu puţuri pentru apă. Noul ambasador al Turciei la Belgrad BELGRAD, 30 (Rador). — D. Tevfik Koperler, noul amabasador al Turciei, acrediat pe lângă guvernul iugoslav, a sosit Marţi seară la Belgrad. La sosire a fost salutat de funcţionarii superiori ai ministerului afacerilor străine şi de personalul ambasadei Turciei. RAIMA CLASICA — Am putea găsi pe la dumneavoastră un litru de benzină ? — N’am decât niște untdelemn ! Vasul german „Schleswig Holstein” în portul Danzig Era, în grădina din dosul Schitului Vovidennie, o linişte neclintită, spre apusul soarelui. Şi eu şi Steliana Corbu, prietene nedespărţite a singurătăţii de vacanţă, stăm şi ne ascultam sufletele ce bateau lin, ca şi toaca ce pornise în clopotniţa apropiată. — Tica-tac, tica-tac, tica-tica-ticatac !... Сепий, deasupra capetelor noastre, era senin şi’nainte de înserare se’ncreţea uşor sub, nouri albi. Nu se lăsase încă răcoare şi iarba pe care stăm era călduţă sub noi. — Acuma,—spuse bătrâna mea prietenă — de s’ar porni un vânt neaşteptat, aducând fiori de răcoare şi nouri negri, ai crede că s’a răsturnat lumea. S’ar părea că e cu neputinţă să se tulbure dintr’odată calmul olimpic ce pluteşte peste acest sfârşit de August, aici, la M-rea Neamţu. Şi totuşi, simt parcă cum se strâng undeva, în nevăzuturi, neguri dese ce se pregătesc să atace acest colţ de Iu■» nam vom fi plecat, alungate de vremea înaintată, se va cobori zăbranic negru peste toate, pădurile vor dispărea şi vor răsări pe rând din fumegarea buhailor,^ iar umezeala va rebegi întreaga nai*°e 86 va s**rânge mititică, împuţinată, căutându-şi culcuş pentru iarna. Vântul de groază care va vesti catastrofa ce cufundă vegetaţia în fiece toamnă, va pătrunde şi’n sufletele oamenilor, încrâncenându-i. O mare deprimare va pune stăpânire pe noi şi viaţa ni se va părea ameninţată’, de parcă sfârşitul lumii n’ar fi departe. In clipe de acestea, cărţile ne sunt prieteni bului. In ele găsim mângâiere pentru sufletele noastre ce tresar de panică. Păcat numai că fără voie suntem înclinaţi să apucăm în mână volume potrivite cu dispoziţia noastră, — cărţi dintre acelea ce ne pun înaintea ochilor tragedii umane, documente ce vor rămâne de-a lungul secolelor să înspăimânte generaţiile ce vor veni. Războiul asiatic din ultima vreme a îngrozit lumea cu crâncena lui teroare Nu m’am putut opri să nu deschid cărţile ce desvăluesc tragediile petrecute pe acele câmpuri de luptă depărtate. S’a tradus in româneşte cartea lui Fajans: „China", reportaj din actualul război al Galbenilor. Am avut-o toată vara pe măsuţa mea şi s’am Îndrăznit s’o deschid. Acuma, in preajma placării, am cetit-o, cu inima strânsă Atâtea orori, atâtea morţi şi suferinţi omeneşti ni s’a, arătat dintr’odată înainte, că m’am gândit fără voie la moartea ce curând îmi va Întuneca ochii, ca să nu mai fiu martoră la viitoarele catastrofe ce poate vor schimba faţa lumii, desfiinţând popoare, creând State morţii, şi aducând cu ele o altă mentalitate de clasă, poate. Documentele umane — unele reprezentând anumite stări sociale şi anumite aspecte ale civilizaţiei dintr’un moment dat — sunt, fără îndoială, extrem de interesante. Cărţile сi-au izbutit să fixeze vreuna din aceste feţe, sunt numaidecât cunoscute pe întreg globul şi devin un succes de librărie şi uiu izvor de îmbogăţire pentru autorul lor. Aşa, tot acuma, de curând, m’am hotărît să deschid şi „Les compagnons de la Belle", de René Belbenoit, carte apărută mai întâi in englezeşte, subt doun Dry Guillotine, in 1937. Multă vreme n’am îndrăznit să iau cunoştinţă de acest document uman, ce tratează despre crâncena viaţă pe care o duc condamnaţii din Guyana franceză, în cele trei insule organizate in Închisori. Ştiam că autorul a trăit rândurile scrise, fiind şi el condamnat pentru furt, îndată după război şi trimis în L’He Royale. Acolo, a fost timp de douăzeci de ani părtaşul acelei vieţi crâncene prin pervertirea groaznică a spiritului omenesc şi nivelul extraordinar de scăzut al moralităţii. In condiţii extrem de proaste ale climatului, condamnaţii aceştia ajung la cele mai aprecte fante, ce devin lucruri normale prin repetiţie şi prin nevoe. Deşi destul de liberi, se găsesc in absolută imposibilitate de evadare, căci, ori sunt mâncaţi de crocodili, ori se îneacă pe mare, ori mai de sete şi de foame, în junglă. E o adevărată minune când Belbenoit izbuteşte ultima sa evadare, ajungând in sfârşit în Statele-Unite, unde va fi protejat.Viaţa pe care a dus-o însă in Guyana i-a scurtat aşa de tare zilele, că după ce a dat publicităţii cartea ,care a răscolit lumea şi-a adus la cunoştinţa Franţei cele ce se petreceau în coloniile ei, nui mai rămâne decât puţini ani de trăit, fiind ros de scorbut şi alte boli cumplite şi îmbătrânit înainte de vreme. Cetind cartea aceasta a lui Belbenoit, m’am trezit cu sufletul trist şi înspăimânat. Să te gândeşti că omul poate ajunge la asemenea degradare — coborându-se uneori sub nivelul unei fiare sălbatice — e o mare amărăciune. La fel, când citeşti despre masacrele cumplite din Asia, la distrugerea oraşelor şi a populaţiei galbene şi la vântul de groază ce cutreeră continentele, căutând pradă furiei lui. Stăm sub semnul vântului de groază a vremurilor critice în care trăim. Ecofila Sadoveanu REPORTAJUL ZILEI VÂNT DE GROAZA Versiunea Am primit ori la redacţie vizita. coanei Tarsina, „jumătatea” legitimă a domnului Naeş înarmată cu umbrela, şi până în dinţi.... cu argumente. coana Tarsina m’a atacat — după tactica războinică cea mai sigură — Prin surprindere: — Deşi rubrica dumitale se întitulează „azi şi mâine” eu te poftesc domnule Toc să te ocupi şi astăzi despre cele ce ai scris eri, în legătură cu conflictul armat dintre mine şi Nae. Nu de altceva, dar nu aş vrea ca opinia publică, atât de senibilă astăzi pe chestiuni de război şi pace, să mă socotească drept o „oficială" gresoare şi să mă condamne înainte de a mă asculta. Am citit — şi îţi mărturisesc, cu surprindere — versiunea „oficială” pe care ţi-a servit-o Nae. Dar să ştii că această versiune — ca mai toate ştirile lansate de „respectivul“ meu — este intenţionat denaturată, pentru a stoarce lacrimi opiniei publice, şi a creia un curent în favoarea tezei lui. Dar, domnule Toc, eu pot... Să, te garantez, ca să spun astfel, că victima sunt eu, nu el; că laşa agresiune de care vorbeşte s’a produs este drept, dar nu din partea mea,ci din partea lui. Şi iată în versiune cu adevărat „oficială“ cum s’au întâmplat faptele. Era cam pe la ora prânzului şi Nae, care venise mai devreme decât de obiceiu acasă, a sosit înarmat, cu o baterie... la ghiaţă, şi o întreagă escadrilă de... „voi au veni” (luate proaspete dela Dragomir). Cum a intrat pe uşă, a început să mă... bombardeze cu fel de fel de fel de cuvinte, care mai de care mai agreabile. Ori, lucrul ăsta m’a surprins, nespus de mult, fiindcă Naş de câţiva ani păstrează faţă de mine o... —cum să-i zic? — strictă neutralitate. Când am văzut însă că se apropie de mine Şi vrea... să mă încercuiască, mi-am spus: „Tarsino acum e momentul să-i prezinţi şi tu revendicările tale, drepte”! Nu de altceva, domnule Toc, dar Nae, deşi promisese de mult să mi le satisfacă, se sustrăgea sistematic, oride câte ori îi propuneam fie o reglementare directă a deferendului, fie procedura arbitrajului, deşi indicasem ca arbitru pe Veta Soţia lui Piscopescu. Şi ce revendicări crezi că formulasem? O rochie de seară, (că doar n’o să umblu seara cu rochia de zi) ; o rochie de zi (că doar n’o să umblu pe stradă ziua, cu rochia de seară); un capot de crepe de Chine (că doar n’o să umblu în casă cu rochia de stradă), o pijama de mătase japoneză (că doar n’o să dorm după masă în capot) şi o rochie uşoară de interior (că doar n’o să fac menajul în crepe şi mătase!). Când l’am pus în faţa „notei” mele, ce crezi că a făcut laşul?.. M’a slăbit din încercuire, a bătut în retragere, şi s’a închis între frontierele lui (adică în dormitor) strigând: „nu cedez nici mort”. Asta este tot „războiul conjugal la care vă refereaţi eri. — Şi acum ce are să se întâmple? — întreb eu pe coana Tarsina. — Asta nu ştiu nici eu. Dar socotesc că sunt şi eu în drept acum să-i fac o „blocadă". De mâine încolo Nae nu va mai primi nici un fel de mâncare... ...Și dacă cedează, atunci înseană,câlm, adevăr ...economicul consteacă Ьг viața indivizilor, ca și a