România - Provincie, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 451-465)
1939-09-01 / nr. 451
rtnu-1 ia No. 4SI 1 ч T» emocRtus • J. . I Obţimutea «i Redacţia: Calea Victoriei Vinsn ! fi°. Pasajul Victoria, Scara B, El l I Administraţia: Pasagiu] Victoria lost I imobiliara) Scara « 1 telefoan» Direcţiunea: 5.57 85 Secretariatul general: 5.57.88 Redacţia *1 secretariatul: 5.57 7* Secretariatul de provincie: 5.57 77 Administratorul: 5.20 62 Administraţia ţi abonamente: 557.01 Serviciul publicităţii: 4 89 05 ABONAMENTE an an : 750 lei Sase luni 880 Trei luni ч ‘ 200 . Pentru instituţiuni 1000 щ Septembrie 1939 1.0 pagini 3 L E I STOCKHOLM, 29. (Rador). — Marti s’a tinut un consiliu de coroană sub preşedinţia Regelui Gustav. A fost examinată situaţia interzonală pe baza ultimelor rapoarte diplomatice. S’a discutat şi problema separării monetei suede de lira sterlină. Consiliul de coroană a durat mai mult de o oră. Un alt consiliu de coroană a fost convocat pentru Joi. cmju LA Povestiri din Ardeal Când volbura va fi trecut peste lume, lăsând in urmă-i omenirea pârjolită la suflet, se va scrie de bună seamă cronica amănunţită a întâmplărilor şi a faptelor care s'au petrecut în diferite ţări şi la diferite popoare, dealungul zilelor de cumpănă. Se va scrie atunci, că România este o ţară temeinică şi fie nădejde, în care popor şi Rege deopotrivă îşi au inima la loc; pata să simtă tot ce e bucurie şi durere, fără să-şi piardă firea şi cumpătul care-i chezăşuiesc o liniştită legănare între cele bune şi între cele rele... Popoarele, ca şi oamenii singuratici, se limpezesc la suflet, prin suferinţă. Nu există în lumea asta mijloc mai sigur şi mai drept de a cuprinde rosturile vieţii, decât suferinţa. Iar despre partea asta, poporul român poate avea dureroasa mândrie, de a fi printre cele dintâi noroade ale lumii. Mă gândesc la ceiace am pătimit noi de dragul unirii... Mă gândesc la toate acele suferinţe crâncene, cari s'au petrecut şi s'au pierdut în imensitatea vremii, punctând cu sânge românesc peisajul istoriei universale, în care poporul nostru a vibrat sfios şi însângerat ca o garoafă înconjurată de spini. 1918... Prietenul şi tovarăşul de şcoală Simion Tămaş, abia întors de pe frontul austriac, cu plămânii încinşi în beteşug şi în flăcări, se pregătea să meargă la Alba-lulia. Era un ger cumplit şi un viscol înfricoşat, iar biata lui mamă plângea uscat într'un colţ, frântă de neînduplecata lui voinţă pribeagă. A plecat deci Simion Tămaş pe jos, din satul ascuns între dealuri şi între troiene de zăpadă, şuierând o respiraţie aprinsă şi iute, clătinându-se muncit de friguri, şi sfredelind cu ochi de jăratec zările plumburii, cari îl despărţeau de Alba lulia. După câtăva vreme a poposit pe margine, năucit de căldura dintrânsul şi de frigul de dincolo de dânsul. Era prăbuşit în neştire; se mişca greoiu şi stângacii, căutând împrejur un reazim, ori măcar o iluzie de reazim, care să-l aşeze lin în negurile somnului celui fără de întoarcere. Rar reazimu- a aflat în jurul lui. Ci de departe, se apropiau în pas grăbit şi apăsat doi jandarmi cu pene de cocoş la pălărie. De unde veneau, — prin ce întâmplare rămăseseră pe meleagurile noastre,— nu ştiu. Restul că văzându-l pe Tămaş, s’au apropiat încordaţi de neastâmpăr şi s'au pironit ca două semne de strigare, în faţa lui. Bietul Simion, mai mult nu-i vedea decât îi vedea... In osteneala lui fără de margini îi era tot atâta, dacă erau ori nu jandarmi; dacă aveaţi ori nu pene de cocoş la pălărie; ori dacă erau aievea doar două stranii semne de strigare, profilate pe albul troienelor de zăpadă. Jandarmii nu aveau însă răgaz să stea prea mult în judecarea întâmplării care li se aşezase pe neaşteptate în faţă. Au întrebat deci scurt: —Unde mergi măi ? Tămaş i-a privit prin păienjenişul ochilor aprinşi de febră şi le-a răspuns încet : — La Alba lulia... Cei doi jandarmi s'au uitat o clipă pe sub sprâncene, apoi l-au prins de umeri şi l-au târît dincolo de şanţ, pe ogorul care se întidea ascuns sub nămeţi, ca sub o sarică de lână, din lâna mieluşeilor lui Dumnezeu. O lopăţică cu coadă scurtă fu scoasă de pe coapsă de unul dintre jandarmi și dată lui Simion Tămaş. — Sapă măi ! Să sape... Bietul meu prieten şi-a ridicat privirea uluit, cu o mirare ciudată, în care era mai multă durere decât protestare. — Sapă măi... N'auzi? — se încruntă din nou jandarmul. Iar Simion Tămaş, a început să sape. Să-şi sape groapa, sub ochii crunţi ai jandarmilor. O sudoare rece îi îmbrobonea fruntea, în vreme ce capul îi vâjâia într-o tulburare haotică de gânduri şi de impresii vagi, abia înmugurite, abia proiectate, pe creerul lui ars de boală. Din când în când se oblea de şale şi se încumeta să privească rugător spre jandarmi. Era ostenit de moarte... Febra îi riscase şi sângele din vine şi măduva din oase; omul mai trăia doar în pâlpâirile flăcărilor cari îl mistuiau văzând cu ochii. In sfârşit, a săpat o groapă afundă ca de două laturi de palmă şi s'a oprit încovoiat pe marginea ei, gata să se rostogolească în aburii pământului cald şi primitor, care-l chema prietenos în leagăn. Jandarmii s'au depărtat câţiva paşi şi l-au luat la ochi, aşa cum era, cufundat în nimic... Două gloanţe trase fulgerător au isbit trupul lui Simion Tămaş dintr'odată, ca două vârfuri de săgeată înroşite în foc... Prietenul şi tovarăşul meu de şcoală s'a prăbuşit moale în groapă, închizând ochii, în suprema bucurie a somnului celui de pe urmă... Cu mâinile înfrigurate de grabă spăimântată, jandarmii au svărlit bulgării îngheţaţi asupra lui, călcândur-i apoi sub cisme, ca să fie una cu faţa pământului, una cu obrazul ogorului. Apoi au plecat. In vremea asta, la Alba lulia, se pecetluia Unirea, cu sângele stegarului Ion Arion, despre care vom povesti altă dată. Pentru astăzi, pentru justificarea morală a atitudinii noastre mândre și resemnate, e destul atâta. Căci noi nu demonstrăm, ci povestim. PREŞEDINTELE ROOSEVELT AS TEMDESFĂŞURAREA EVENIMENTELOR WASHINGTON, 29 (Rador).— Preşedintele Roosevelt a hotărât să nu plece la reşedinţa sa de vară de la Hydepark atâta vreme cât nu se va fi soluţionat criza din Europa. FRANŢA N’A DAT GARANŢII DE NEUTRALITATE OLANDEI AMSTERDAM, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei DNR transmite: Opinia publică olandeză este îngrijorată de faptul că reprezentanţii Angliei şi Franţei n’au dat guvernului olandez aceleaşi asigurări pe care ie-a dat guvernul din Berlin. „National Dagblad” cere ca democraţiile să dea şi ele garanţii Olandei. Oficiosul „Maasbode” scrie: „Produce îngrijorare faptul că Anglia şi Franţa, asigurând neutralitatea Belgiei, au neglijat să dea şi Olandei asigurări similare”. ÎNCĂ NU S’A HOTĂRÂT CONVOCAREA REICHSTAGULUI BERLIN 29 (Rado?). — In cercurile politice din Berlin se păstrează cea mai deplină tăcere asupra cuprinsului comunicării pe care sir Neville Henderson a făcut-o d-lui Hitler precum și asupra convorbirii care a urmat. Cercurile competente germane redactează actualmente răspunsul scris al Reichului la comunicarea engleză. In cursul dimineţii, telegrafiază corespondentul agenţiei Havas, au circulat la Berlin svonuri despre imediata convocare a Reichstagului. In cercurile autorizate germane se declară însă că nu s’a hotărât deocamdată convocarea Reichstagului. Cei mai mulţi însă dintre deputaţii cari se aflau zilele acestea la Berlin, au părăsit capitala. e PARLAMENTUL SOVIETIC NU VA RATIFICA PACTUL DE NEAGRESIUNE CU GERMANIA , PANA CE NU SE VA SOLUTIONA IN MOD PASNIC PROBLEMA DANZIGULUI MOSCOVA, 29 (Rador).— CORESPONDENTUL AGENTIEI „REUTER? TRANSMITE: PARLAMENTUL SOVIETIC NU VA RATIFICA LUNA ACEASTA PACTUL DE NEAGRESIUNE GERMANO-SOVIETIC. IN CERCURILE COMPETENTE SE CREDE CA ACEASTA AMANARE A RATIFICĂRII CONSTITUE O ÎNCERCARE INTENTIONATA DE A RETINE PE D. HITLER PANĂ CE SE VA FI AJUNS LA UN PLAN DE SOLUTIONARE PE CALE PAŞNICA A CHESTIUNII DANZIGULUI. 300.000 DE IEE LEA 4 MOSCOVA, 29 (Rompress). — AGENȚIA „TASS" AFLĂ CĂ GUVERNUL U. R. S. S. A LUAT MĂSURI PENTRU ÎNTĂRIREA GRANIŢELOR SALE DE LA VEST. „MĂSURLE SUNT JUSTIFICATE „DE AGRAVAREA CRESCÂNDĂ A SITUAŢIEI IN EUROPA DE EST”. ASTFEL LA GRANIŢELE DE VEST ALE U. R. S. S. AU FOST ÎNTĂRITE TOATE GARNIZOANELE CU TRUPE, AL CĂROR NUMĂR ATINGE CIFRA DE PESTE 300.000 OAMENI. ra O PRECIZARE A AGENŢIEI TASS MOSCOVA, 29 (Rador). — Agenţia Tass transmite: Mai multe ziare străine şi în special „Neue Zuercher Zeitung”, au anunţat că comandantul suprem al armatei sovietice ar fi retras de la frontierele occidentale 200.000— 300.000 oameni, pe cari i-ar fi trimis spre frontierele orientale, pentru întărirea acestora. Suntem autorizaţi să declarăm că această informaţie nu corespunde deloc realităţii Cercurile competente declară, din contră, că, dată fiind agravarea SITUAŢIEI IN REGIUNILE ORIENTALE ALE EUROPEI ŞI POSIBILITATEA ORICĂROR EVENTUALITĂȚI. COMANDANTUL ARMATEI SOVIETICE A HOTARAT SA ÎNTĂREASCĂ EFECTIVELE GARNIZOANELOR DE LA FRONTIERELE OCCIDENTALE. O ÎNTÂRZIERE întemeiata MOSCOVA, 29 (Rador).Corespondentul agenţiei Havas transmite: In cercurile străine din Moscova se afirmă că întârzierea ratificării pactului germano - sovietic este intenţionată. Se pare că guvernul sovietic doreşte să ştie exact care sunt şansele de pace sau războiu in Europa, înainte ca d. Molotov să rostească cuvântarea sa de politică externă, cu prilejul examinării în Parlament a pactului de neagresiune. REGELE BELGIEI GINA ULAilUăl AUD ии РАСЕ LA CARE URMEAZĂ SĂ PARTICIPE MAREA BRITANIE, FRANŢA, GERMANIA, ITALIA ŞI POLONIA PARIS, 29. (Rador). — Agenţia Havas transmite: Regele Belgiei şi Regina Olandei au căzut de acord pentru a oferi serviciile lor în vederea întrunirii unei conferinţe la care ar urma să ia parte Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Polonia, pentru a găsi o soluţie crizii actuale. Guvernul olandez a făcut pe PARIS, 29 f1-..Zor). Agenţia Havas anunţă: D. Pierrot, primul mini lângă reprezentanţii diplomatici din Haga ai celor cinci puteri, ace laş demers pe care l-a făcut la Bruxelles de Pierrot, preşedintele Consiliului de miniştri al Belgiei. Guvernul francez se pregăteşte să răspundă în mod favorabil la propunerea Suveranilor Olandei şi Belgiei. Estru al Belgiei, a convocat astănoapte pe ambasadlorul Franţei căruia i-a făcut cunoscut că Regina Olandei şi Regele Belgiei au căzut de acord pentru a-şi oferi serviciile în vederea găsirii unei soluţii a crizei actuale. Ei au şi adresat această propunere guvernelor Franţei, Angliei, Germaniei, Italiei şi Poloniei. Guvernul Olandei a făcut desigur o comunicare asemănătoare reprezentanţilor diplomatici din НОд a ai celor, cinci puteri. PROPUNEREA A FOST AGRESATĂ CELOR MOI GUVERNE INTERESATE