România - Provincie, octombrie 1939 (Anul 2, nr. 481-495)
1939-10-09 / nr. 489
SEMNAREA PACTULUI TURCO - SOVIETIC (Serviciul telegrafic particular al ziarului „România"* MOSCOVA, 6 ( Rompress) . — Se anunţă oficial că mâine va avea loc semnarea pactului rusoturc, la Moscova, între ministrul de externe al Turciei d. Saracioglu şi d. Molotov. FOSTUL PREŞEDINTE RFNFS VA SOSI LA PARIS (Serviciul telegrafic particular al ziarului „România") WASHINGTON, 6 (Rompress). — După unele ştiri d. Beneş, fostul preşedinte al republicei Cehoslovace, va sosi la Paris, pentru o săptămână, unde va avea întrevederi cu oamenii politici francezi şi polonezi REGELE BELGIEI A VIZITAT CANTONAMENTELE BRL.; RES, 7 (Radar). — Regele Leopold a vizitat diferite cantonamente in regiunea Charleroi . . Regina Elisabeth a vizitat mai multe spitale la Liège si Tongres. RESTABILIREA LEGĂTURILOR FEROVIARE IN FOSTUL CORIDOR BERLIN, 7 (Rador). — Căile ferate germane au restabilit traficul pentru trenurile rapide în fostul Coridor, între Bromberg si Posen. TI ÎNCADRAREA MINORITĂŢII ucrainiene IN „FRONTUL RENAŞTERII NAŢIONALE" Cu acordul acţiunea sa din România îl. C. AKUillulă.il preşedinţie Consiliului de miniştri D. Constantin Argetoianu, Preşedintele Consiliului de miniştri, a primit, Vineri 6 Octombrie, în prezenţa d-lui Silviu Dragomir ministru pentru Minorităţi şi a d-lui C. Giurescu, ministru pentru organizarea ,,Frontului Renaşterii Naţionale” pe d-nii: Vladimir Zalozieţki, Ilie Gavriliuc, Gh. Serbeniuc şi avocat Michalsky, reprezentanţi ai minorităţii ucrainiene din România, cu care a încheiat următorul acord, pentru încadrarea acestei minorităţi in .,Frontul Renaşterii Naţionale” . TEXTUL ACORDULUI Având în vedere legea pentru înfiinţarea „Frontului Renaşterii Naţionale” şi decretele din 4 August 1938 privitoare la minorităţi, s’au stabilit următoarele: 1. Ucrainienii, cetăţeni români, aderă la „Frontul Renaşterii Naţionale”. In comunele rurale şi urbane cu populaţiune mixtă, se formează secţii separate ucrainiene. Aceste secţiuni vor fi reprezentate de 4 membri în Consiliul Superior Naţional. In birourile secretariatelor vor fi numiţi şi funcţionari ucrainieni corespunzători. II Toate organizaţiile profesionale ale ucrainienilor cetăţeni români din ţară se vor încadra în diferitele organizaţiuni profesionale prevăzute în legile actuale şi acelea ce vor interveni în acest domeniu, asigurându-li-se reprezentarea corespunzătoare în forurile conducătoare. III. In afară de manifestările politice care se încadrează toate în „Frontul Renaşterii Naţionale”, ucrainienii cetăţeni români pot constitui o organizaţie proprie pentru scopuri culturale, economice şi pentru opere sociale”. CEREREA ADRESATĂ MINISTERULUI DE INTERNE Potrivit punctului III din acordul de mai sus, reprezentanţii minorităţii ucrainiene au adresat d-lui ministru de Interne următoarea cerere: DOMNULE MINISTRU, „In conformitate cu acordul încheiat cu prilejul încadrării minorităţii ucrainiene în „Frontul Renaşterii Naţionale”, vă rugăm să binevoiţi a admite constituirea comunităţii noastre, pentru scopuri culturale, economice şi de opere sociale, sub conducerea domnilor: V. Zalozieţki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavriliuc”. Cu acest aserd guvernul însheie acţiunea sa de încadrare a minorităţilor etnice din România In „Frontul Renaşterii Na»ţionale”, dând o nouă dovadă de spiritul de libertate şi înţelegere care stă la baza politicii Statului român, faţă de toţi cetăţenii lui indiferent de originea etnică. Tratativele cu reprezentanţii minorităţii ucrai»mena au fost începute de d. ministru pentru minorităţi Silviu Dragomiir, imediat după constituirea „Frontului Renaşterii Ma fionale1*, în ianuarie a. c. Minoritatea ucraineană a aderat de atunci la noua organizare politică a ţării, înscriind scrise, fără a încheia un acord special, în F.R.N. Pe baza acestei adeziuni d. Vladimir Zal Sczieţki a candidat la aleLa această cerere, d. N. Ottescu, ministru de Interne a răspuns reprezentanţilor minorităţii ucrainiene din România prin următoarea adresă: „Ministerul de Interne, ca urmare a acordului încheiat vă face cunoscut că se acordă d-lor: V. Zalozietki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavriliuc, autorizaţiunea de a constitui o organizaţie, ca reprezentantă generală a Comunităţii ucrainiene din România, pentru scopuri culturale, economice şi opere sociale gerile parlamentare din iunie 1939 pe listele „Frontului Renaşterii Maţionale", ca reprezentant al acestei minorităţi. Ulterior, la cererea adresată de reprezentanţii minorităţii ucrainiene d-lui ministru pentru Minorităţi Silviu Dragomir şi pentru afirmarea principiului egalităţii de tratament faţă de toate minorităţile etnice din Roomânia, guvernul român a decis să încheie şi cu reprezentanţii ucrainienilor cetăţeni români, un acorrd asemănător cu acelea încheiate cu celelalte minorităţi. Acordul a fost astfel încheiat spre deplina satisfacţie a minorităţii ucrainiene care înţelege să colaboreze cu realitate la desvoltarea şi întărirea Statului român. Intervenit Vineri, guvernul a încheiat de încadrare a minorităţilor etnice Frontul Renaşterii Naţionale din( tf O noua dovadă de înţelegere şi spirit de liberalitate PE FRONTUL Tankuri franceze SITUAŢIA ANGLIEI FATA DE SOC. NAŢIUNILOR Scrisoarea lordului Cadogan adresată secretarului inaltului for din Geneva LONDRA, 7 (Rador). — Sir Alexander Cadogan, subsecretar de Stat permanent al ministerului Afacerilor Străine, a adresat secretariatului Societăţii Naţiunilor o scrisoare în care comunică hotărîrea guvernului britanic de a nu considera acceptarea clauzei facultative din statutul Curţii Permanente de Justiţie Internaţională ca fiind aplicabilă în conflictele decurgând din evenimentele relative la actualele ostilităţi. Scrisoarea are data de 7 Septembrie a. c. Textul scrisoarei lui sir Alexander Cadogan a fost dată publicităţii Vinerii seara sub forma unei Cărţi Albe. In ea se amintesc condiţdiunil© în care guvernul Marei Britanii şi-a dat semnătura, relevându-se că acele condiţiuni nu mai sunt azi întrunite, dat fiind că numeroşi membri ai Societăţii Naţiunilor nu se mai consideră ţinuţi să ia măsurile prevăzute de articolul 16 din pactul Societăţii Naţiunilor, în special de a rupe relaţiunile cu ţările agresoare. Situaţia actuală, declară Cartea Albă britanică, a dovedit că pactul nu a funcţionat în acest caz şi că mecanismul pentru “menţinerea păcii, prevăzut de pact, a eşuat şi că deci condiţiunile în care guvernul britanic şi-a dat seamnătura în favoarea clauzei facultative, nu mai există. ,VIU DINTÂRÂINCA PLOUĂ CU MOARTEA sub acest titlu un emigrant polon care îşi publica odiseea în ziarul francez LE JOURNAL SCRIE URMĂTOARELE DESPRE FELUL IN CAM AU FOST PRIMIŢI IN ROMÂNIA REFUGIAŢII POLONEZI 19AU FOST CU TOŢII OAMENI MINUNAŢI FATĂ DE NOI9 ! FEMEILE SURÂZĂTOARE NE ÎNTIND CEŞTI CU LAPTE, COPIII VIN SPRE NOI CU MÂINILE PLINE DE FRUCTE"... „Vin din ţara în care plouă cu moarte" astfel şi-a început d. Burchardt, povestirea, pe care redactoarea lui „Le Journal" d-na Claude Tilly o consemnează în paginile ziarului său. Refugiatul polon după ce arată clipele de groază prin care au trecut locuitorii Varşoviei timp de cincisprezece zile, continuă: „Două drumuri se deschideau înaintea noastră: acela către Rowno, care duce în U. R. S. S., şi acela către Dubno, spre graniţa română. Alergând în viteza automobilului, spre aceasta din urmă, ajunge la Wlodzymierz-Solynski. Şoferul nostru, întovărăşit de un prieten inginer, se părăseşte un moment pentru a prânzi la un han. Dar, în acelaşi timp clopotele bisericilor dau alarma. S’au auzit detunături şi explozii. Dar, curând eram în afară de orăşelul acela şi nu mai luam în seamă bombardamentul. Totuși, pe’nserate, cei doi oameni nu se întoarseră încă. Mă hotărăsc să mă duc să văd cu ochii mei ce s’a întâmplat. De pe străzi, cadavrele victimelor fuseseră ridicate, iar la spital nimeni nu știa de ei. O singură bombă ucisese 137 persoane, printre cari, la cimitir am recunoscut pe cei doi tovarăşi de suferinţă. LA FRONTIERA ROMÂNA Dela Ka®emieniec, am mers nu*mai noaptea, ca măsură de prudenţă. Intr’o pădure, unde ne credeam în siguranţă, un ofiţer de-al nostru ne-a avertizat: „Plecaţi, trupele inamice sunt la doi kilometri”. Sosiţi la Zaileszczyki, sub un puternic bombardament german, reuşim să obţinem viza română, graniţa acestei ţări fiind foarte aproape. De îndată се-am trecut frontiera,, peisajul ne pare mai dulce. Mai auzim încă bubuituri îndepărtate, eс- uri ale bombardamentelor, dar de pe câmp, din păduri, din case, pest© cari pacea pluteşte în calm şi linişte, femeile surâzătoare ne întind ceşti de lapte, copiii vin spre noi cu mâinile pline de fructe. Au fost cu toţii oameni minunaţi, faţă de noi; o puteţi spune". ЦЦЦЩ UN SUBMARIN BRITANIC GRAV AVARIAT DE GERMAN! A REUŞIT Să SE INAPOEZE LA BAZA SA AMSTERDAM, 7 (Rador). — Corespondentul agenţiei D.N.B. transmite: Agenţia „United Press" anunţă din Londra că un submarin britanic s’a înapoiat la baza sa grav avariat, după ce a fost atacat de la Periscopul, aparatele de telegrafie fără fir și alte instalații ale submarinului sunt distruse. După ce a stat ascuns pe fundul mării timp de mai multe ore, submarinul britanic a putut să-și contimme călătoria navigând la suprafață. ' • -- - ........ EXPOZEUL D-LUI DALADIER IN ŞEDINŢAMISIUNII DE AFACERI STRĂINE A SENATULUI PARIS, G. (Rador). — Agenţia „Havas” publică următorul comunicat dat la sfârşitul şedinţii de azi a comisiunii de afaceri străine a Senatului, în care d. Daladier a făcut o expunere. Comisiunea a consacrat întreaga după amiază audierii d-lui Daladier, preşedintei© consiliului de miniştri, ministrul afacerilor străine şi al apărării naţionale, asupra chestionarului prezentat de d. Henry Berenger, în numele colegilor săi, chestionar privitor la ansamblul acţiunii diplomatice şi militare a franţei şi a aliaţilor săi, faţă de stuaţia creiată prin agresiunile pangermaniste ale hitlerismului. In faţa comisiiunii în plenul ei Preşedintele Daladier s’a explicat total, cu cea mai mare vigoare şi cu cea mai adâncă claritate. După ce şi-a exprimat satisfacţia că poate colabora cu comisiunea, dl Daladier a făcut o expunere asupra situaţiei internaţionale de la începutul ostilităţilor. Preşedintele de consiliu a zugrăvit geneza conflictului germano-polon, a pus în lumină eforturile desfăşurate de Franţa şi de Anglia pentru orientarea Sa spre o soluţie paşnica şi a aratat cum aceste eforturi, ca şi cele făcute în momentul cel mai critic de către guvernul italian, au eşuat în faţa intransigentei de rea credinţă a guvernului Reichului, răspunzător de război. Preşedintele a anunţat în aceasta privinţă publicarea apropiată a unei Cărţi Albastre. D. Daladier a trecut apoi la situaţia diplomatică. El a expus acţiunea desfăşurată în acest domeniu de către guvernul francez şi a aratat rezultatele obţinute. .... Răspunzând la întrebările ce i sau pus, a dat precizări asupra politicii noastre faţă de Rusia de Japonia, de Turcia, deţările balcanice şi de statele neutre vecine cu Franţa. El a subliniat sensul realist care trebuie să însufleţească orice politică externă, preocupat exclusiv de interesele superioare ale ţării. In cursul expunerii sale din comisiune, d. Daladier a arătat cum în Extremul Orient diplomaţia franceză a ştiut să se adapteze imediat la situa-ţia şi posibilităţile noui creiate de recentele evenimente. El a enunţat principiile care călăuzesc acţiunea dusă în comun de Franţa şi de Angla în Balcani, cu concursul Turciei. Oratorul a arătat cum respectul scrupulos al Franţei faţă de neutralitatea puterilor nebeligerante este legat de grija pentru apărarea teritoriului său. A evocat largile curente de simpatie deşteptate deantregul lumii de cauzat pentru care se bat popoarele francez şi britanic unite într’un frăţesc efort şi în neclintita voinţă de a învinge. Ele fac războiul pentru a pune capăt domniei agresiunii, pentru a sfârşi cu obligaţia de a mobiliza la fiecare şase luni. Vor pacea durabilă, întemeiată pe respectul cuvântului dat şi pe onoare, care să garanteze securitatea Franţei şi a tutror naţiunilor. Această pace exclude în Europa orice dominaţiune. Ea nu poate fi fondată decât nedreptul popoarelor la viaţă şi la libertate! Franţa ca şi Anglia nu va lăsa jos armele decât atunci când această pac© va fi efectiv asigurată. D. Daladier a încheiat: „Datoria, noastră este de a fi demni de soldaţii noştri cari fac războiul pentru a apăra teritoriul şi independenţa noastră. Trebuie să ducem războiul care ne-a fost impus, şi să-l ducem până la victorie, singura care va îngădui să asigure în Europa un regim de pace durabilă, d© justiţie reală”. Expunerea d-lui Daladier a fost primită cu aplauze călduroase de toţi membrii comisiunii. D. Henry Berenger, făcându-se interpretul acestora, a afirmat preşedintelui de consiliu solidaritatea Comisiunii senatoriale în colaborarea până la victoria totală. D. Daladier a răspuns apoi diferitelor precizări ce i-au fost cerute de membrii comisiei. S’a stabilit între comisiune şi şeful guvernulu să se contribuie contactul luat în condiţiuni atât de rodnice ,şi,, să«se întărească acest contact pentru bineleFranţei. É*ft*MÂMÂÂÉÉMÉÉMAÉÉÉÉÉÉ«tÉiMÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉiÉÉÉÉÉÉÉM