România - Provincie, octombrie 1939 (Anul 2, nr. 481-495)

1939-10-09 / nr. 489

SEMNAREA PACTULUI TURCO - SOVIETIC (Serviciul telegrafic parti­cular al ziarului „România"* MOSCOVA, 6 ( Rom­press) . — Se anunţă ofi­cial că mâine va avea loc semnarea pactului ruso­­turc, la Moscova, între ministrul de externe al Turciei d. Saracioglu şi d. Molotov. FOSTUL PREŞEDINTE RFNFS VA SOSI LA PARIS (Serviciul telegrafic parti­cular al ziarului „România") WASHINGTON, 6 (Rompress). — După unele ştiri d. Beneş, fostul preşedinte al republicei Cehoslo­va­ce, va sosi la Paris, pentru o săp­tămână, unde va avea întrevederi cu oamenii politici francezi şi polonezi REGELE BELGIEI A VIZITAT CANTONAMENTELE BRL.; RES, 7 (Radar). — Regele Leopold a vizitat diferite cantona­mente in regiunea Charleroi . . Regina Elisabeth a vizitat mai multe spitale la Liège si Tongres. RESTABILIREA LEGĂTURILOR FEROVIARE IN FOSTUL CORIDOR BERLIN, 7 (Rador). — Căile fe­rate germane au restabilit traficul pentru trenurile rapide în fostul Coridor, între Bromberg si Posen. TI ÎNCADRAREA MINORITĂŢII ucrainiene IN „FRONTUL RENAŞTERII NAŢIONALE" Cu acordul acţiunea sa din România îl. C. AKUillulă.il preşedinţie Consiliului de miniştri D. Constantin Argetoianu, Pre­şedintele Consiliului de miniştri, a primit, Vineri 6 Octombrie, în prezenţa d-lui Silviu Dragomir ministru pentru Minorităţi şi a d-lui C. Giurescu, ministru pen­tru organizarea ,,Frontului Rena­şterii Naţionale” pe d-nii: Vladi­mir Zalozieţki, Ilie Gavriliuc, Gh. Serbeniuc şi avocat Mi­­chalsky, reprezentanţi ai mi­norităţii ucrainiene din Româ­nia, cu care a încheiat următorul acord, pentru încadrarea acestei minorităţi in .,Frontul Renaşterii Naţionale” . TEXTUL ACORDULUI Având în vedere legea pentru înfiinţarea „Frontului Renaşterii Naţionale” şi decretele din 4 Au­gust 1938 privitoare la minorităţi, s’au stabilit următoarele: 1. Ucrainienii, cetăţeni români, a­­deră la „Frontul Renaşterii Naţio­nale”. In comunele rurale şi urba­ne cu populaţiune mixtă, se for­mează secţii separate ucrainiene. Aceste secţiuni vor fi reprezentate de 4 membri în Consiliul Superior Naţional. In birourile secretariate­lor vor fi numiţi şi funcţionari u­­crainieni corespunzători. II Toate organizaţiile profesio­nale ale ucrainienilor cetăţeni ro­mâni din ţară se vor încadra în di­feritele organizaţiuni profesionale prevăzute în legile actuale şi ace­lea ce vor interveni în acest do­meniu, asigurându-li-se reprezen­tarea corespunzătoare în forurile conducătoare. III. In afară de manifestările politice care se încadrează toate în „Frontul Renaşterii Naţionale”, ucrainienii cetăţeni români pot constitui o organizaţie proprie pen­tru scopuri culturale, economice şi pentru opere sociale”. CEREREA ADRESATĂ MINISTERULUI DE INTERNE Potrivit punctului III din acor­dul de mai sus, reprezentanţii mi­norităţii ucrainiene au adresat d-lui ministru de Interne urmă­toarea cerere: DOMNULE MINISTRU, „In conformitate cu acordul înche­iat cu prilejul încadrării minori­tăţii ucrainiene în „Frontul Renaş­terii Naţionale”, vă rugăm să bi­nevoiţi a admite constituirea comu­nităţii noastre, pentru scopuri cul­turale, economice şi de opere so­ciale, sub conducerea domnilor: V. Zalozieţki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavriliuc”. Cu acest aserd guvernul însheie acţiunea sa de în­­cadrare a m­inorităţilor­ etnice din România In „Frontul Renaşterii Na»­ţionale”, dând o nouă do­vadă de spiritul de liber­tate şi înţelegere care stă la baza politicii Statului rom­ân, faţă de toţi cetă­ţenii lui indiferent de ori­ginea etnică. Tratativele cu reprezent­­­anţii minorităţii ucrai»­mena au fost începute de d. ministru pentru mino­rităţi Silviu Dragomiir, imediat după constituirea „Frontului Renaşterii Ma­ fionale1*, în ianuarie a. c. Minoritatea ucraineană a aderat de atunci la noua organizare politică a ţă­rii, înscriind scrise, fără a încheia un acord special, în F.R.N. Pe baza acestei adeziuni d. Vladimir Za­l Sczieţki a candidat la ale­La această cerere, d. N. Ottescu, ministru de Interne a răspuns re­prezentanţilor minorităţii ucrainie­ne din România prin următoarea a­­dresă: „Ministerul de Interne, ca urma­re a acordului încheiat vă face cu­noscut că se acordă d-lor: V. Zalo­­zietki, Gh. Alexievici şi Ilie Gavri­liuc, autorizaţiunea de a constitui o organizaţie, ca reprezentantă ge­nerală a Comunităţii ucrainiene din România, pentru scopuri culturale, economice şi opere sociale gerile parlamentare din iunie 1939 pe listele „Frontului Renaşterii Ma­­ţionale", ca reprezentant al acestei minorităţi. Ulterior, la cererea a­­dresată de reprezentanţii minorităţii ucrainiene d-lui ministru pentru Mi­norităţi Silviu Dragomir şi pentru afirmarea prin­cipiului egalităţii de tra­tament faţă de toate mi­norităţile etnice din Ro­­omânia, guvernul român a decis să încheie şi cu re­­pr­ezentanţii ucrainienilor cetăţeni români, un acorrd asemănător cu acelea în­cheiate cu celelalte mino­­rităţi. Acordul a fost astfel în­cheiat spre deplina satis­facţie a minorităţii ucrai­niene care înţelege să co­laboreze cu realitate la desvoltarea şi întărirea Statului român. Intervenit Vineri, guvernul a încheiat de încadrare a minorităţilor etnice Frontul Renaşterii Naţionale din­­( tf O noua dovadă de înţelegere şi spirit de liberalitate PE FRONTUL Tankuri franceze SITUAŢIA ANGLIEI FATA DE SOC. NAŢIUNILOR Scrisoarea lor­dului Cadogan adresată secretarului in­altului for din Geneva LONDRA, 7 (Rador). — Sir Ale­xander Cadogan, subsecretar de Stat permanent al ministerului Afa­cerilor Străine, a adresat secretaria­tului Societăţii Naţiunilor o scrisoare în care comunică hotărîrea guver­nului britanic de a nu considera ac­ceptarea clauzei facultative din sta­tutul Curţii Permanente de Justiţie Internaţională ca fiind aplicabilă în conflictele decurgând din evenimen­tele relative la actualele ostilităţi. Scrisoarea are data de 7 Septem­brie a. c. Textul sc­riso­arei lui sir Alexander Cadogan a fost dată publicităţii Vi­nerii seara sub forma unei Cărţi Albe. In ea se amintesc condiţdiunil© în care guvernul Marei Britanii şi-a dat semnătura, relevându-se că ace­le c­ondiţiuni nu mai sunt azi întru­nite, dat fiind că numeroşi membri ai Societăţii Naţiunilor nu se mai consideră ţinuţi să ia măsurile pre­văzute de articolul 16 din pactul So­cietăţii Naţiunilor, în special de a rupe relaţiunile cu ţările agresoare. Situaţia actuală, declară Cartea Albă britanică, a dovedit că pactul nu a funcţionat în acest caz şi că mecanismul pentru “menţinerea pă­cii, prevăzut de pact, a eşuat şi că deci condiţiunile în care guvernul britanic şi-a dat seamnătura în fa­voarea clauzei facultative, nu mai există. ,VIU DINTÂRÂINCA PLOUĂ CU MOARTE­A sub acest titlu un emigrant polon care îşi publica odiseea în ziarul francez LE JOURNAL SCRIE URMĂTOARELE DESPRE FELUL IN CAM AU FOST PRIMIŢI IN ROMÂNIA REFUGIAŢII POLONEZI 19AU FOST CU TOŢII OAMENI MINUNAŢI FATĂ DE NOI­­9 ! FEMEILE SURÂZĂTOARE NE ÎNTIND CEŞTI CU LAPTE, COPIII VIN SPRE NOI CU MÂINILE PLINE DE FRUCTE"... „Vin din ţara în care plouă cu moarte" astfel şi-a început d. Bur­­chardt, povestirea, pe care redac­toarea lui „Le Journal" d-na Claude Tilly o consemnează în paginile ziarului său. Refugiatul polon după ce arată clipele de groază prin care au trecut locuitorii Varşoviei timp de cincisprezece zi­le, continuă: „Două drumuri se deschideau îna­intea noastră: acela către Rowno, care duce în U. R. S. S., şi acela că­tre Dubno, spre graniţa română. A­­lergând în viteza automobilului, spre aceasta din urmă, ajunge la Wlodzymierz-Solynski. Şoferul nostru, întovărăşit de un prieten inginer, se părăseşte un mo­ment pentru a prânzi la un han. Dar, în acelaşi timp clopotele bise­ricilor dau alarma. S’au auzit detunături şi explozii. Dar, curând eram în afară de oră­şelul acela şi nu mai luam în sea­mă bombardamentul. Totuși, pe’nserate, cei doi oameni nu se întoarseră încă. Mă hotărăsc să mă duc să văd cu ochii mei ce s’a întâmplat. De pe străzi, cada­vrele victimelor fuseseră ridicate, iar la spital nimeni nu știa de ei. O singură bombă ucisese 137 persoane, printre cari, la cimitir am recunoscut pe cei doi tovarăşi de suferinţă. LA FRONTIERA RO­MÂNA Dela Ka®emieniec, am mers nu*­mai noaptea, ca măsură de pruden­­ţă. Intr’o pădure, unde ne credeam în siguranţă, un ofiţer de-al nostru ne-a avertizat: „Plecaţi, trupele ina­mice sunt la doi kilometri”.­­ Sosiţi la Zaileszczyki, sub un pu­ternic­­ bombardament german, reu­şim să obţinem viza română, graniţ­­a acestei ţări fiind foarte aproape. De îndată се-am trecut frontiera,, peisajul ne pare mai dulce. Mai au­­zim încă bubuituri îndepărtate, e­­с- uri ale bombardamentelor, dar de pe câmp, din păduri, din case, pest© cari pacea pluteşte în calm şi lini­şte, femeile surâzătoare ne întind ceşti de lapte, copiii vin spre noi cu mâinile pline de fructe. Au fost cu toţii oameni minunaţi, faţă de noi; o puteţi spune".­ ­ ЦЦЦЩ UN SUBMARIN BRITANIC GRAV AVARIAT DE GERMAN! A REUŞIT Să SE INAPOEZE LA BAZA SA AMSTERDAM, 7 (Rador). — Co­respondentul agenţiei D.N.B. trans­mite: Agenţia „United Press" anunţă din Londra că un submarin brita­nic s’a înapoiat la baza sa grav a­­variat, după ce a fost atacat de la­ Periscopul, aparatele de telegra­fie fără fir și alte instalații ale sub­marinului sunt distruse. După ce a stat ascuns pe fundul mării timp de mai multe ore, sub­marinul britanic a putut să-și con­timme călătoria navigând la supra­față. ' • -- - ........ EXPOZEUL D-LUI DALADIER IN ŞEDINŢA­­MISIUNII DE AFACERI STRĂINE A SENATULUI PARIS, G. (Rador). — Agenţia „Ha­vas” publică următorul comunicat dat la sfârşitul şedinţii de azi a comisiunii de afaceri străine a Senatului, în care d. Daladier a făc­ut o expunere. Comisiunea a consacrat întreaga du­pă amiază audierii d-lui Daladier, preşedintei© consiliului de miniştri, mi­nistrul afacerilor străine şi al apărării naţionale, asupra chestionarului pre­zentat de d. Henry Berenger, în nume­le colegilor săi, chestionar privitor la ansamblul acţiunii diplomatice şi mi­litare a franţei şi a aliaţilor săi, faţă de stuaţia creiată prin agresiunile pan­­germaniste ale hitlerismului. In faţa comisiiunii în plenul ei Pre­şedintele Daladier s’a explicat total, cu cea mai mare vigoare şi cu cea mai a­­dâncă claritate. După ce şi-a exprimat satisfacţia că poate colabora cu comi­siunea, dl Daladier a făcut o expunere asupra situaţiei internaţionale de la în­ceputul ostilităţilor. Preşedintele­ de consiliu a zugrăvit geneza conflictului germano-polon, a pus în lumină eforturile desfăşurate de Franţa şi de Anglia pentru orientarea Sa spre o soluţie paşnica şi a aratat cum aceste eforturi, ca şi cele făcute în momentul cel mai critic de către gu­­vernul italian, au eşuat în faţa intran­­sigentei de rea credinţă a guvernului Reich­ului, răspunzător de război. Preşedintele a anunţat în aceasta privinţă publicarea apropiată a unei Cărţi Albastre. D. Daladier a trecut apoi la situaţia diplomatică. El a expus acţiunea des­făşurată în acest domeniu de către guvernul francez şi a aratat rezulta­tele obţinute. .... Răspunzând la întrebările ce i sau pus, a dat precizări asupra politicii noastre faţă de Rusia de Japonia, de Turcia, de­­ţările balcanice şi de sta­­tele neutre vecine cu Franţa. El a sub­liniat sensul realist care trebuie să în­sufleţească orice politică externă, pre­ocupat exclusiv de interesele superi­oare ale ţării. In cursul expunerii sale din com­i­­siune, d. Daladier a arătat cum în Ex­tremul Orient diplomaţia franceză a ştiut să se adapteze imediat la situa-­­ţia şi posibilităţile noui creiate de recen­tele evenimente. El a enunţat princi­piile care călăuzesc acţiunea dusă în­ comun de Franţa şi de Angla în Bal­cani, cu concursul Turciei. Oratorul a arătat cum respectul scru­pulos al Franţei faţă de neutralitatea puterilor nebeligerante este legat de grija pentru apărarea teritoriului său. A evocat largile curente de simpatie deşteptate deantregul lumii de cauzat pentru care se bat popoarele francez şi britanic unite într’un frăţesc efort şi în neclintita voinţă de a învinge. Ele fac războiul pentru a pune capăt dom­niei agresiunii, pentru a sfârşi cu o­­bligaţia de a mobiliza la fiecare şase­ luni. Vor pacea durabilă, întemeiată pe respectul c­uvântului dat şi pe onoare, care să garanteze securitatea Franţei şi a tutror naţiunilor. Această pace exclude în Europa orice dominaţiune. Ea nu poate fi fondată decât ne­drep­tul popoarelor la viaţă şi la libertate! Franţa ca şi Anglia nu va lăsa jos ar­mele decât atunci când această pac© va fi efectiv asigurată. D. Daladier a încheiat: „Datoria, noastră este de a fi demni de soldaţii noştri cari fac războiul pentru a apăra teritoriul şi independenţa noastră. Tre­buie să ducem războiul care ne-a fost impus, şi să-l d­ucem până la victorie, singura care va îngădui să asigure în Europa un regim de pace durabilă, d© justiţie reală”. Expunerea d-lui Daladier a fost pri­mită cu aplauze călduroase de toţi membrii comisiunii. D. Henry Beren­ger, făcându-se interpretul acestora, a afirmat preşedintelui de consiliu soli­daritatea Comisiunii senatoriale în cola­borarea până la victoria totală. D. Daladier a răspuns apoi diferite­lor precizări ce i-au fost cerute de membrii comisiei. S’a stabilit între co­­misiune şi şeful guvernulu să se con­­tribuie contactul luat în condiţiuni atât de rodnice ,şi,, să«se întărească acest contact pentru binele­­Franţei. É*ft*MÂMÂÂÉÉMÉÉMAÉÉÉÉÉÉ«tÉiMÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉÉiÉÉÉÉÉÉÉM

Next